Pentru Socialism, noiembrie 1970 (Anul 20, nr. 5214-5238)

1970-11-21 / nr. 5231

Plantatul pomilor fructiferi UNII AU TERMINAT, ALȚII ABIA ÎNCEP Peste plantațiile pomicole care trebuiau efectuate în această toamnă, cu trei săptămâni în urmă, plana un nebulos văl al incertitudinii. Pe ici pe colo se mai miș­ca totuși cîte ceva, dar realizările faptice erau prac­tic imperceptibile. „Nu este momentul pentru plan­tări" se scuzau specialiștii, și într-un fel aveau drep­tate la momentul de față însă motivările de acest gen nu mai rezistă. Vremea optimă pentru plantat a sosit pretutindeni în județ și normal ar fi ca în fiecare din unitățile care și-au prevăzut să-și extindă planta­țiile pomicole, să se lucreze din plin. Ce se întîmplă în realitate? Surprize plăcute... In alți ani, cooperatorii din Oarța de Sus e­­rau vestiți pentru încetineala cu care executau plantatul pomilor fructiferi. Anul acesta însă au făcut ce au făcut și s-au debarasat de această ne­­m­ăgulitoare faimă, oferind o plăcută surpriză. Cu patru zile în urmă s-a plantat ultimul pom de pe cele 15 ha planificate a se planta în această toam­nă, cooperatorii de aici fiind astfel primii pe ju­deț care au terminat — și încă într-un timp foar­te scurt — plantatul de toamnă al pomilor fruc­tiferi. Incertitudine, și nu numai atît Și la Tăuți Măgherăuși și Cîmpulung la Tisa, unde lucrările sînt avansate, cooperatorii, specia­liștii și președinții au dat și dau dovadă de mul­tă seriozitate și responsabilitate în ceea ce fac. La Cărbunari însă lucrurile se prezintă cu totul altfel. Pentru plantarea celor 20 ha de pomi fructi­feri, nu s-a făcut aproape nimic. S-a pichetat ceva și atît. Despre gropi sau plantatul propriu-zis nici nu se poate pomeni. Burghiul repartizat aici MIRCEA POP (Continuare în pag. a 2-a) j­UI LA LIOTE CA EMMXLA UNIVERSITARA ,M. EMINISCH­" JAJI Stația de betoane a Poligonului de prefabricate din Baia Mare. t Pagina a 3-a în Artiști plastici maramureșeni: IOSIF BALLA |§| Rînduri la o ediție N.D. Cocea Turneul Ansamblu­lui artistic „Maramureș“ Vizita în Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale române După întîlnirile prietenești cu populația Sofiei, vorbirilor oficiale încheierea coa­și semnarea Tratatului de prietenie, colabora­re și asistentă mutuală româno­­bulgar, delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­cialiste Româ­nia, condusă de tova­rășul Nicolae­ Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliu­lui de Stat, a plecat împreună cu tovarășul Todor Jivkov, prim-se­­cretar al C.C. al P.C. Bulgar, pre­ședintele Consiliului de Miniștri, intr-o scurtă călătorie prin Bul­­garia. Delegația română formată din tovarășii Iile Verdeț, Leonte Rău­­tu, Vasile Patilineț, Corneliu Mă­­nescu, Vasile Vlad, Nicolae Ble­­jan este însoțită de Lîcezar Avra­mov, Dancio Dimitrov, Kiril Ne­sterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a stră­bătut Munții Balcani, oaspeții s-au oprit în frumosul oraș Bo­tevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină căldură. La intrarea în oraș, de urare încadrată de drapelele ro­o­mânești și bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, mentele locuitorilor, exprimă senii­„Bine ați venit tovarăși români". Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bul­garia—România, prietenie în veci", „Trăiască și înflorească prietenia dintre Botevgrad și Plo­iești", orașe înfrățite ale celor două țări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeților buchete de flori și cravate roșii. Din mulțime se scandează: „Vecina Drujba"" (Prietenie veșnică). Primul secretar al Comitetului orășenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oas­peți calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetățenilor ora­șului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Suntem­ bucuroși — a spus el — că legăturile între Botevgrad și Ploiești — orașe înfrățite — în­tre comuna Pravaț și comuna dumneavoastră natală Scornicești, pe care le întreținem de mai mulți ani, contribuie la adîncirea prie­teniei tradiționale între popoarele noastre. Președintele Sfatului popular orășenesc, Ivan Nikolaiovski a înmînat tovarășului Ceaușescu Medalia de Aur de onoare a Bo­­tevgradului, conferită potrivit ho­­tărîrii Comitetului orășenesc Partidului Comunist Bulgar și al Sfatului popular orășenesc. „Așa a cum aurul nu ruginește — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno-bulgară să stră­lucească veșnic". Primit cu vii aplauze, cu ova­țiile mulțimii, a răspuns tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri ai delegației bulgare am convenit să acționăm continuu pentru întărirea prieteniei și co­laborării între partidele și po­poarele noastre, considerind că aceasta corespunde atît voinței tuturor locuitorilor țărilor noas­tre, intereselor făuririi noii orîn­­duiri în România și Bulgaria, cit și cauzei socialismului și păcii în întreaga lume. (Aplauze). Cunoaștem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea și știm, de asemenea, că orașul dumneavoastră lucrează pentru a întimpina cu rezultate cit mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizației de partid, tutu­ror oamenilor muncii din Botev­grad succese tot mai mari în în­­tîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și mul­tă sănătate. (Aplauze). Cuvintele conducătorului parti­dului și statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetățeni care aclamă îndelung pentru prietenia româ­no-bulgară. Tinere fete oferă oaspeților pîi­­ne și sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd orașul într-o ma­șină deschisă, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov răs­pund aclamațiilor îndelungi ale locuitorilor. In localitățile de pe întregul traseu pînă la Vrața — Skravena, Novacene, Mezdra —, sute și su­te de locuitori întîmpină cu deo­sebită căldură pe oaspeți. Peisajul este dominat de stînci semețe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămîntata is­torie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul răz­boiului de eliberare antifascist. La intrarea în orașul Vrața, în întîmpinare au venit reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Bi­roului Politic al C.C. al P.C. Bul­gar, prim-secretar al Comitetului județean al P.C.R. In față ne apare silueta noului oraș modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetățeni, fluturînd stegulete românești și bulgare, au ieșit în întîmpinarea oaspeților. Cuvintele de bun ve­nit pe care le citim pe un mare panou la intrare în oraș sînt re­luate în valuri, multiplicîndu-se în ovațiile și uralele mulțimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale României și Bulgariei. In acest frumos oraș, asistăm la o vi­brantă manifestare a sentimente­lor de stimă și prețuire față de conducătorul partidului și statu­lui nostru, expresie a prieteniei trainice care unește popoarele român și bulgar. In aplauzele și uralele mulțimii, oaspeții români se îndreaptă spre piața centrală a orașului care poartă numele cunoscutului re­voluționar bulgar Hristo Botev. Coloana de mașini străbate prin­cipalele străzi ale acestei cita­dele de la poalele Munților Stara Planina. Orășelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16.000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meșteșugărești, desfășoa­ră astăzi panorama unui oraș in­dustrial, în continuă expansiune! blocuri moderne, integrate armo­nios în peisajul montan, vile co­chete înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici și uzine, edificii moderne de cultură. Vrața are astăzi 55.000 de locuitori, fiind unul din cele mai înfloritoa­re centre ale­ industriei bulgare. In piața centrală a orașului, do­minată de monumentala statuia a lui Hristo Botev, o mare mul­țime așteaptă pe oaspeții dragi. Pe mari pancarte sunt scrise în limbile română și bulgară cuvin­te de bun venit. Președintele Sfatului popular­ al orașului, inginer Gancio Racev, salută cordial pe distinșii oaspeți subliniind că populația orașului se simte onorată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Evocînd tradițiile prieteniei ro­­mâno-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate și spri­jin din partea poporului român, el a arătat că astăzi, în condiții­le socialismului, prietenia celor două popoare de pe malul Dună­rii dobîndește noi semnificații, noi perspective, spre binele lor, al cauzei socialismului și păcii. Intîmpinat cu urale și ova­ții ia cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntul tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși. Aș dori, In primul rind, să mul­țumesc primului secretar al mu­nicipiului Botevgrad, dumnea­voastră, tuturor locuitorilor a­­cestui frumos oraș, pentru pri­mirea călduroasă pe care ne-ați făcut-o, pentru cuvintele expri­mate la adresa prieteniei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frățesc din partea delegației noas­tre, a populației orașului Ploiești cu care sînteți înfrățiți, din par­tea locuitorilor comunei mele na­tale. Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem în Bulgaria și semnarea Tratatului de prietenie și colaborare între România și Bulgaria s-au transformat într-o adevărată unei dintre sărbătoare­a priete­nările noastre. (A­­plauze). In discuțiile pe care le-am avut Vizita in Republica Socialistă România a delegației de partid și de stat a Republicii Democrate Germane af­ea invitația Comitetului Central Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socia­liste România, o delegație de partid și de stat a Republicii De­mocrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Ger­mania, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Demo­crate Germane, va face la înce­putul lunii decembrie a.c. o vizi­tă oficială de prietenie în Republi­ca Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistentă mutuală între Repu­blica Socialistă România și Re­publica Democrată Germană. ASOCIAȚIILE DE LOCATARI la discreția împuterniciților Avem doi ani de experiență. Doi ani de cînd în baza Legii nr. 10/1968 au luat ființă asociațiile de locatari. In municipiul Baia Ma­re au fost create la început 53 de asociații. Apoi acest număr s-a redus la 47. In prezent, prin u­­nificarea unor asociații, deși scriptic există tot 47, în realitate funcționează 32. Sunt multe? Sunt puține? întrebările nu ar avea sens dacă treaba ar merge bine, înaintea asociațiilor de locatari fondul locativ de stat era gospo­dărit de 3 administrații de clă­diri, cu 13 salariați. Aceste admi­nistrații se aflau sub tutela Di­recției județene de gospodărie comunală și locativă — organism care, împreună cu Consiliul popu­lar municipal, se îngrijea de păs­trarea și întreținerea fondului lo­cativ de stat, „înainte". Adică pi­na acum doi ani. In prezent a­­cest organism al gospodăririi ju­dețene nu are nici o atribuție le­gală asupra asociațiilor de loca­tari el poate cel mult să se facă recomandări. Asociațiile de locatari sunt, prin Statut, persoa­ne juridice, dar nu au for tutelar. Sistemul de organizare, de muncă etcetera, este prevăzut în Statut, în­tr-o seamă de instrucțiuni aduna­rea generală a locatarilor și co­mitetului asociației au menirea de a hotărî și dispune de gospodări­rea fondului locativ de stat,... E bine sau nu e bine așa? Fondul locativ de stat, în valoare de su­te de milioane lei, e mai bine păstrat și întreținut? Locatarii sunt mulțumiți de activitatea a­­sociațiilor? Din evidența serviciului admi­nistrației locale de stat 32 de a­­sociati de locatari dispun de 79 sa­lariați fără a socoti pe îngrijitoa­re. Deci 79 salariați plătiți de către locatari în comparație cu 13 pe vremea administrațiilor de clădiri. S-ar părea, în fata acestui mare număr de salariați, că munca în cadrul asociațiilor merge strună. Priviți însă cu atenție blocurile de locuințe, și veți vedea uși și ferestre stricate. In apartamente, instalațiile de încălzire, bateriile de apă din bucătărie și baie sînt deteriorate. Oare locatarii au atît de mari pretenții incit asociațiile nu le pot satisface? Să fie apă, apă rece și caldă, încălzire, lu­mină, curățenie și la nevoie un instalator care să repare o bate­rie de apa, un calorifer etc. Fiind­că, trebuie să recunoaștem, mai există locatari care nu întrețin cum se cuvine fondul locativ, in­stalațiile interioare, degradîndu-le cu voia sau fără voia lor. Avem doi ani de experiență. Doi ani în care s-au purtat dis­cuții și s-au emis instrucțiuni pentru fundamentarea unor o­­bligații de serviciu. Cine e obli­gat să facă cutare și cutare treabă: asociația sau I.G.O.? Legea nr. 62/1968 cu privire la durata de serviciu normată în ani a elementelor de construcții și instalații pe grupe de clădiri precizează clar obliga­țiile ce-i revin I.G.O. in calitate de proprietar al fondului locativ de stat. Celelalte lucrări, acciden­tale, neprevăzute, le execută a­­sociația. S-a replicat că asocia­ția nu dispune de oameni pregă­tiți profesional în acest scop. Foarte exact: Printre cei 79 de salariați n-au încăput nici măcar 5 asemenea oameni pregătiți pro­fesional! In cazul acesta asocia­ția trebuie să facă apel la me­seriașii unor cooperative mește­șugărești ori la cei de la I.G.D. și, contra cost, să rezolve proble­mele. Le-a rezolvat oare? Partial da. In majoritate, nu . Există în prezent în municipiul Baia Mare foarte multe apartamente cu in­stalațiile de apă și încălzire de­teriorate. Pentru a da un exem­plu voi aminti că norma de apă rece consumată pe lună de o per­soană este de 5 m.c. Din­ cauza deteriorărilor la instalațiile inte­rioare consumul de apă este în medie de 18—20 m.c. pe lună de persoană. Ne spun oare ceva a­­ceste cifre? In Statut sînt precizate sarci­nile împuterniciților asociațiilor de locatari. Printre altele se pre­vede și vizitarea apartamentelor din raza asociației pentru a asi­gura repararea eventualelor stri­căciuni și a preveni degradările. Cîți dintre împuterniciți se achi­tă de aceste sarcini? Se pot nu­măra pe degetele unei singure mîini. Ei așteaptă să vină I.G.O. sau­­ Întreprinderea comunală să rezolve problemele pe care toc­mai ei sînt obligați să le rezolve. In coloanele ziarului nostru am afirmat, la timpul oportun, că nu­mărul asociațiilor e prea mare și ar fi mai nimerit ca acestea să fie organizate în jurul centralelor termice (C.T.) care le deservește. Erau pe atunci 18 C.T. Acum sunt 19. In luna martie a.c. într-o șe­dință la Consiliul popular muni­cipal s-a făcut această recoman­dare. Nimeni nu i-a dat glas. Ac­tualmente sînt centrale termice care deservesc 2, 3, 4, și chiar 6 asociații de locatari. Pe lingă faptul că fiecare împuternicit îi pretinde fochistului de la cazane un anumit program de încălzire și apă caldă, conturbîndu-i munca și pînă la urmă făcînd cum cre­de el mai bine, locatarii sînt o­­bligați să suporte salariile tuturor acestor împuterniciți, cînd ar pu­tea plăti doar unul și bun. Pentru demonstrarea ideii vă prezentăm următorul tabel de funcționare a unor asociații de locatari din caz­ AL. POIENARU (Continuare în pag. a 2-a) Cuvîntul tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși. Doresc să vă mulțumesc pentru primirea făcută, pentru cuvinte­le rostite aici la adresa prieteniei dintre popoarele și partidele noastre. Vreau, totodată, să vă adresez în numele delegației de partid și guvernamentale din Ro­mânia un salut cordial dumnea­voastră, tuturor locuitorilor ora­șului Vrața. Intr-adevăr, județul dumnea­voastră este vecin cu unul din județele noastre care, ca și Vra­ța, se află în plină dezvoltare. Ne bucură faptul că între condu­cătorii județelor și orașelor noas­tre există relații bune, că se vi­zitează reciproc. Aceasta contri­buie la întărirea prieteniei dintre popoarele și partidele noastre și, totodată, prilejuiește un schimb util de experiență în edificarea societății socialiste. După cum știți, ieri s-a sem­nat Tratatul de prietenie și cola­borare dintre România și Bulga­ria. El nu face, de fapt, decit să consfințească realitatea priete­niei de veacuri dintre popoarele noastre. Și dacă Botev a putut să-și organizeze forțele de luptă împotriva stăpînirii otomane pe teritoriul românesc aceasta se da­­torește faptului că întotdeauna popoarele noastre s-au întrajuto­­rat și au înțeles că numai unite pot să-și asigure independența, bunăstarea și fericirea (Aplauze). Botev se bucură și în România de o adîncă cinstire, deoarece el a militat pentru prietenia dintre români și bulgari, și-a dat viața pentru eliberarea patriei sale, pentru fericirea poporului. Noi suntem­ convinși că priete­nia dintre România și Bulgaria, prietenia cu toate țările socialiste contribuie la bunăstarea popoa­relor noastre, la cauza socialis­mului și păcii în lume. Aș dori să exprim încă o dată mulțumirea noastră Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar și tovarășului Jivkov pen­tru că ne-a organizat această vi­zită plăcută în județul și orașul Vrața. Ne bucură faptul că ora­șul dumneavoastră cunoaște o ra­pidă dezvoltare și înflorire, a­­ceasta fiind o expresie vie a ro­lului conducător al Partidului Co­munist. Vă urez multe succese în acti­vitatea dumneavoastră de înde­plinire a hotărîrilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar, care va avea loc în cu­­rind. Vă doresc multă sănătate și multă fericire. (Aplauze). Delegația de partid și guver­namentală a Republicii Socialiste România depune o coroană de flori la Monumentul lui Hristo Botev, în semn de omagiu adus marelui revoluționar bulgar. După depunerea coroanei, cei prezenți au păstrat un moment de reculegere. Din Piața Hristo Botev, oas­peții români și persoanele care-i însoțesc s-au îndreptat spre se­diul Comitetului județean al P.C. Bulgar, unde a avut loc o întîl­­nire cu reprezentanți ai organe­lor locale de partid și de stat. Cu acest prilej, Ivan Abadjiev, prim-secretar al Comitetului ju­dețean al P.C. Bulgar, a prezen­tat o largă informare cu privire la dezvoltarea economică și so­­cial-culturală a județului Vrața. Vorbitorul a arătat că acest ju­deț a cunoscut în ultimii ani, ca de altfel toate regiunile țării, o puternică dezvoltare. Pe harta județului Vrața, în care produc­ția agricolă era preponderentă cu ani în urmă, au apărut o serie de întreprinderi industriale, prin­tre care, la loc de frunte, se află marele Combinat chimic, conside­rat pe bună dreptate cetate a chimiei bulgare, întreprinderi textile, o fabrică de ciment, un combinat de hîrtie și celuloză, o (Continuare în pag. a 4-a) Astăzi, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio și te­leviziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegației de partid și guverna­mentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republi­ca Populară Bulgaria.

Next