Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)

1971-01-13 / nr. 5274

) â A Miercuri 13 ianu­arie 1371 VIZITA DE LUCRU A TOVARAȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1) fabrice toată gama de pompe de extracție, scule de foraj și prăjini de pompare din oțeluri românești superioare, pentru acoperirea atît a nevoilor inter­ne, cît și a solicitărilor la ex­port. Discuțiile dintre oaspeți și gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate producția globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cinci­nal și poate să se diversifice, îndeosebi, prin autoutilaje și autodotare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat primarului orașului Cîmpina, Ion Rusan, altor re­prezentanți ai organelor de partid și de stat cu care s-a întîlnit să ia măsuri pentru înfrumusețarea continua a localităților județului, pentru crearea unor noi unități comerciale în vederea rezolvării operative a problemelor de apro­vizionare a populației. Următoarea etapă înscrisă pe itinerarul vizitei de lucru în județul Prahova este Plopeniul, reședința unei importante între­prinderi constructoare de mașini. Peste tot, oaspeții sunt întîmpi­­nați de muncitori cu deosebită însuflețire. Maistrul Ion Ciolacu îi spune secretarului general: — Partidul se poate bizui pe noi, așa cum noi ne bizuim în­totdeauna pe partid și la bine și la greu. Vom face tot ce stă­m puterile noastre pentru a spori producția de mașini-unelte. Vom discuta la apropiata adunare ge­nerală a salariaților și vom sta­bili măsurile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noastră, deoarece dumneavoastră, în cali­tate dublă de producători și pro­prietari ai mijloacelor de­ pro­ducție aveți cuvîntul hotărîtor. De altfel, adunarea salariaților trebuie să fie forul care să apre­cieze în ce măsură comitetul de direcție și-a făcut sau nu datoria. Așa înțelegem noi democrația socialistă, spune secretarul gene­­ral în discuția avută cu cadrele de conducere, cu ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, to­varășul Nicolae Ceaușescu cere să se întocmească un program cu privire la dezvoltarea uzinei, în așa fel incit pînă la sfîrșitul cin­cinalului uzina să realizeze un volum de producție în valoare de un miliard și jumătate. In comuna Păulești localnicii fac conducătorilor de partid și de stat o călduroasă primire. Aveți o cooperativă bună? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rezultatele din ultimul an sunt mulțumitoare și ne-am străduit să pregătim câ­ mai bine recol­ta din vara ce vine, răspunde primarul Gheorghe Stoica. Pentru noi ședința de lucru de la C.C. al P.G.R. din noiembrie, măsuri­le adoptate pentru îmbunătăți­rea activității în agricultură, mă­rirea retribuțiilor și a pensiilor au însemnat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a culege roade mai bogate. Secretarul general al partidu­lui urează cooperatorilor succe­se, sănătate, fericire luîndu-și rămas bun de la cei prezenți. Prima vizită de lucru în muni­cipiul Ploiești are loc la Uzina de utilaj chimic. în hala cazangeriei tovarășului Nicolae Ceaușescu îi sînt pre­zentate procedeele moderne cu care sînt realizate imensele re­cipiente cilindrice și sferoidale. Maistrul Paul Kaulis, muncitorii Cornel Garanfil și Ion Vîslan răspund la întrebările tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu și se an­gajează în fața secretarului ge­neral al partidului să depună e­­forturi sporite pentru îndeplini­rea exemplară a planului anual. Se vizitează apoi secția de rul­menți nestandardizați — prima fabrică de rulmenți din țară — a cărei producție e destinată insta­lațiilor de foraj, laminoarelor etc. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicația să se accentueze profilarea uzinei pe utilaj chimic și rulmenți speciali. Avînd în vedere experiența pe care o aveți, spune secretarul general al partidului, vă propun să realizați în colaborare cu Fa­brica de mașini-unelte și agrega­­te­ București o mașină de recti­ficat inele pentru rulmenți. De asemeni, este absolut necesar să asigurați aici, pe standuri de probă, funcționarea utilajelor în condiții similare cu cele din ex­ploatare pentru a se evita ori­ce deficiențe calitative. Avem unele dificultăți în a­­provizionarea ritmică cu lamina­te și oțel, spune directorul între­prinderii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută pe loc cu tovarășul Ma­xim Berghianu, președintele Co­mitetului de Stat al Planificării, cu ministrul industriei construc­țiilor de mașini, Ioan Avram, a­­supra măsurilor operative nece­sare pentru rezolvarea acestei si­tuații. Aflînd că în acest an în uzină se vor realiza prin autodotare 40 de noi utilaje, secretarul ge­neral al partidului consideră că acesta e doar un început și indică să se alcătuiască un sector special pentru proiectarea și realizarea în întreprindere a unor mașini, pentru sporirea e­­ficienței acțiunii de autoutilaje. Străbătînd în culoar viu, în a­­plauzele a mii și mii de ploieș­­teni, coloana de mașini se îndreap­tă spre Uzina ,,1 Mai", unde s-a născut o bună parte din păduri­le de sonde ale țării. De aici au pornit spre numeroase colțuri a­­le lumii zeci și zeci de instala­ții de foraj, ducînd faima con­structorilor ploieșteni pe multe meridiane și impunînd firma „Upetrom“ pe locul II în produc­ția mondială. La intrarea în uzină, oaspeților li se prezintă un grafic de ex­ploatare din care reiese că ul­timele tipuri de sape de foraj sunt comparabile cu cele mai moderne din lume. Acest salt calitativ se datorează intrării în funcțiune a unei noi linii tehnologice. — Ce preocupări aveți în do­meniul forajului marin? — întrea­bă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Lucrăm la proiectarea unei instalații pentru platou continen­tal și avem ambiția de a o realiza la nivelul exigentelor impuse pe plan mondial, răspunde direc­torul institutului de cercetări și proiectări de utilaj petrolier. — Vă felicit pentru ceea ce ați realizat pînă acum și vă doresc succese pe măsura sarcinilor pla­nului cincinal, se urează secreta­rul general al partidului. Vizitînd secția de tratament ter­mic, locul unde oțelul sapelor e înnobilat căpătînd o duritate com­parabilă cu a diamantului, se­cretarul general al partidului re­comandă să se treacă prin auto­utilaje la realizarea celei de a treia linii de tratament termic. Conducătorii de partid și de stat vizitează apoi noua platfor­mă a uzinei, cu o suprafață de 12.000 m.p., spațiu pe care se ex­tinde procesul de fabricație da­torită investițiilor din actualul cincinal. Sub vastele hale în construcție, tovarășul Nicolae Ceaușescu propune ca acoperi­șul să fie făcut din plăci de sti­clă pentru ca muncitorii să­neficieze de lumină naturală. Ce­Ia ce privește perspectivele uzi­nei, secretarul general al parti­dului cere să se accentueze pro­filarea pe utilajul petrolier și metalurgic, să se elaboreze un complex de măsuri menite să du­că la echilibrarea balanței eco­nomice a uzinei, astfel ca pînă în 1972 să se reducă importul și să crească ponderea exportului. — E bine că vă mîndriți cu locul fruntaș în producția mon­dială de utilaj petrolier, dar a­­cest prestigiu se cere consolidat printr-o muncă de calitate supe­rioară, a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu adresîndu-se cadre­lor de conducere. In încheierea vizitei de lucru în întreprinderi dețul Prahova, industriale din ju­tovarășul Nicolae Ceaușescu a avut o discuție cu membrii secretariatului Comi­tetului județean de partid, în timpul căreia a subliniat necesi­tatea unor analize temeinice în toate întreprinderile industriale, în scopul punerii în valoare a tei experiențe a colectivelor vas­în realizarea de mașini și utilaje de înalt randament, competitive pe piața mondială care să intre totodată în dotarea tehnică a întreprinderilor românești. In fe­lul acesta, se va reduce impor­tul, se vor crea resurse supli­mentare pentru dezvoltarea în ritm susținut a economiei națio­nale. Pentru realizarea acestei sarcini de deosebită însemnăta­te, se impune extinderea coope­rării, atît între uzinele construc­toare de mașini din cadrul jude­țului, precum și între acestea și cele din județele vecine. Actua­lul cincinal, care se caracterizea­ză prin ritmul înalt de creștere a industriei constructoare de ma­șini, prin nivelul calitativ su­perior al producției, solicită din partea cadrelor de specialiști din întreprinderi, a conducerii mi­nisterului, a organelor locale de partid o mai mare mobilitate în stabilirea tipurilor de produse ce urmează a se realiza în raport direct cu cerințele economiei na­ționale și ale partenerilor din străinătate, trecîndu-se totodată la producerea de instalații de mare capacitate și complexitate tehnică. Secretarul general al partidului a insistat asupra necesității unei informări permanente a specialiș­tilor cu tot ce este nou în do­meniul construcțiilor de mașini, a organizării unui schimb de ex­periență pentru extinderea celor mai bune metode folosite în au­­todotarea întreprinderilor. La plecarea din municipiul Plo­iești tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat s-au oprit din nou în centrul orașului. Secretarul ge­neral al partidului a mulțumit ce­tățenilor pentru primirea ce i s-a făcut adresîndu-le urarea de noi succese în muncă. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat în unități industriale din Sinaia, Cîmpina, Plopeni și Ploiești, dis­cuțiile purtate cu numeroși mun­citori, tehnicieni, ingineri, cu reprezentanți ai ministerelor și organelor stat privind locale de partid și de sarcinile actuale și de perspectivă, au scos în eviden­ță realismul obiectivelor planu­lui pe 1971 și ale cincinalului, ho­­tărîrea oamenilor muncii de a le îndeplini, ridicînd pe o treaptă calitativ superioară nivelul în­tregii activități. Secretarul general al partidului s-a interesat îndeaproape de con­dițiile de muncă și viață ale oa­menilor, s-a sfătuit cu ei asupra problemelor concrete ale produc­­ției. Indicațiile date și cu acest prilej ilustrează grija sta­tornică a conducătorului partidu­lui și statului nostru pentru ca sarcinile însuflețitoare stabilite de partid să fie transpuse în viață spre binele întregului popor, pen­tru înflorirea României socia­liste. Reportaj realizat de: ION MARGINEANU N. POPESCU-BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU Cuiul lui Pepelea (Urmare din pag. 1) fost terminate in grabă, intr-un a­­devărat asalt de sfîrșit de an. Ur­marea , comisia de recepție a umplut 7 pagini de obiecții numai la blocul turn nr. 19. In apartamentul 24 al blocului nr. 47 parchetul e umflat în așa măsură incit fericitul locatar nu poate intra in el. Pe cînd re­medierile ! La acest punct furnizăm o informație importantă locatarilor, 1 G.O. dispune de trei diriginți de șantiere care răspund de calitatea construcțiilor de locuințe și de mo­dul cum se fac remedierile în termen de garanție după ce acestea au fost date în folosință. Cine sînt ei ? Se numesc Vasile Buda, Traian Rot­ar­u și Margareta Schultz. Intre 7 și 8 dimineața îi găsiți la sediul I.G.O. și la telefonul 11601, iar de la 8 pînă la 15.30 îi găsiți pe șantiere sau la telefonul 13336. Diriginții de șantiere ai I.G.O. sunt intermediarii dintre dumneavoastră și constructori. Prin ei se pot rezolva micile defec­țiuni. (Să sperăm). Dar de ce aceste defecțiuni ! . .. Unii locatari din blocurile nr. 2 și 4 de pe strada Ghioceilor intim­­pina greutăți cu evacuarea apei din subsolul imobilelor. Dar cum ajuns apa acolo ? Cineva, mare mes­a­ger, a umblat la capacele de la piese­le de schimb ale coloanei de scurge­­gere a apei menajere și nu le-a mai fixat la loc. Apa­ s-a scurs în subsol și a creat o atmosferă insuportabilă. Au venit instalatorii constructori, au pus capacele la loc, dar ele au fost desfăcute. Este vorba de subso­lurile de la scara din sud a blocului 2 și de la scara din nord a blocului 4. Asociația de locatari nr. 46 care ne sesizează cazul spune că vina e a con­structorului. Nu zicem că în mate­rie de locuințe constructorul n-ar a­­vea deficiențe calitative, dar cu sub­solurile respective ce vină i se poate imputa ? Să pună un detectiv care să-l prindă pe „meșterul“ care dă drumul la apa menajeră în subsol ? Evacuarea apei va trebui făcută de asociația de locatari, prin muncă vo­luntară ori plătită. Aceasta ar fi so­luția cea mai rezonabilă. • Considerațiile de față n-au decis să ilustreze cîteva aspecte vrut le­gate de activitatea lucrătorilor de la Grupul de șantiere nr. 1 și a lo­catarilor din cartierul Săsar Proble­mele redate nu sînt chiar atît de mi­nore pe ch­­iar pentru cei care nu sînt direct în cauză. Constructorii, I.G.O., asociațiile de locatari, toți acei care răspund de fondul locativ de stat, de confortul apartamentelor e bine să țină seama de aceste aspec­te și­ să le ia cit mai în serios. PWTIÎT7 ^n­r^TT^ DISTRIBUIREA SARCINILOR S-A FĂCUT, DAR NUMAI ATÂT NU E SUFICIENT De la alegerea actualului comi­tet comunal de partid Dumbrăvi­­ța a trecut mai bine de o lună și jumătate. Desigur, această perioa­dă este relativ scurtă. Totuși, fi­nind seama de experiența acumu­lată în timp, ne îngăduim să des­cifrăm cîteva aspecte referitoare la modalitățile în care și-a con­turat acest organ activitatea de debut, în ce constau preocupări­le sale față de îndrumarea orga­nizațiilor de bază subordonate pe făgașul perfecționării stilului și metodelor lor de muncă. In această comună există șase organizații de bază și un comitet de partid pe G.A.P. Rus cu trei or­ganizații subordonate. In fiecare se găsesc prezenți un număr co­respunzător de membri ai comi­tetului comunal de partid, ceea ce asigură, firește, o îndrumare ne­mijlocită a organizațiilor de bază. De asemenea, cei 7 membri ai biroului comitetului comunal sînt repartizați pe grupe de organiza­ții de bază în așa fel incit ei să participe direct la toate momen­tele esențiale ale activității aces­tora, ajutîndu-le la soluționarea diverselor probleme pe care le ri­dică zilnic viața ... In principiu, modului de distri­buire a sarcinilor, de repartizare a membrilor comitetului de partid nu i se pot aduce reproșuri. Dim­potrivă, această repartizare a atri­buțiilor pe membrii comitetului comunal de partid vădește di­scer­­nămînt. Prezența fiecărui membru al comitetului comunal de partid într-o organizație de bază, intr-un sector social-economic și cultural­­educativ bine definit creează posi­bilități realmente de direcționare a întregii activități politice pe ca­lea perfecționării și creșterii efi­cienței practice a acestora. Con­cludent este în acest sens modul în care Ion Trifu, membru al co­mitetului comunal, se îngrijește de îndrumarea activității organi­zației de bază a C.A.P. Cărbunar, unitate agricolă în care cei 58 de Comuniști depun eforturi susținu­te pentru dezvoltarea economică și organizatorică a cooperativei. Un început promițător pe această linie, a sporirii contribuției mem­brilor de partid. Îndeplinirea sar­cinilor economice, se remarcă și în alte organizații de bază, ceea ce dovedește capacitatea noilor organe alese de a imprima mun­cii de partid un conținut sporit de eficiență și o mai mare opera­tivitate. Dacă privim mai amănunțit mo­dul în care fiecare membru al comitetului comunal de partid își dă aportul la îndrumarea organi­zațiilor de bază rezultă că mai sunt încă multe de făcut în acest domeniu. Mai întîi se cuvine sub­liniat faptul că nu pentru toți componenții comitetului este lim­pede ce anume sarcinii se cer în­deplinite în fiecare organizație de bază corespunzător cu realitățile particulare, specifice ale acestora. Motivul nu este întîmplător, ci el are rădăcini ceva mai vechi. Este vorba aici de faptul că biroul comitetului comunal, deși a făcut repartizarea membrilor acestuia în comisii obștești pe probleme, nu a reușit să-și alcătuiască în primul rînd un program de lucru temeinic orientat, cu obiec­tive precise care, îndeplinite in funcție de necesități, să contribuie la ridicarea pe o treaptă mai înal­tă a întregii munci de partid în toate sectoarele de activitate ale comunei. Din păcate, orientarea spre o­­biective concrete a comisiilor ob­ștești se lasă încă prea mult aș­teptată. Birourile organizațiilor de bază — a căror componență ca urmare a alegerilor ce au avut loc a suferit o apreciabilă reîntineri­re, promovîndu-se noi cadre— tre­buie să determine o înviorare a în­tregii munci de partid, renunțarea la unele practici învechite. Spunem acest lucru deoarece și-n prezent, de exemplu, în planurile de mun­că ale mai multor organizații de bază, atît pe luna decembrie anul trecut cit și în cele întocmite pe luna curentă figurează cam a­­celași gen de obiective pe care le întîlnim și în planurile de muncă ale birourilor organizațiilor de ba­ză anterioare. Deosebirile sînt de formă. Dacă biroul organizației de bază de la C.A.P. Dumbrăvița (cînd avea ca secretar pe Crăciun Lupan) și-a propus în luna sep­tembrie a anului trecut să se preocupe de transportul furaje­lor și de pregătirea condițiilor de iernare a animalelor, sarcina a­­ceasta a fost preluată și de către actualul birou care are acum în fruntea sa pe tovarășul David. Dar de data aceasta Ștefan s-a făcut cev­a mai mult: în cursul lunii decembrie adunarea generală a discutat stadiul în care se află lucrările de pregătire a grajduri­lor pentru iarnă și transportul fi­nului la ferma zootehnică, lucrări care nu s-au terminat nici astăzi în întregime. Grajdul destinat ce­lor 40 de cabaline nu este dat în folosință, animalele fiind „găzdui­te" prin sat, ceea ce atrage după sine serioase pagube în dauna cooperativei, iar finul continuă să se afle în cîmp la discreția intem­periilor și a unor elemente căro­ra le place să se înfrupte din a­­verea obștească. — De altfel soluționarea acestor probleme — recunoaște atît to­varășul Valentin Ciontoș, secreta­rul comitetului comunal de par­tid, cit și tovarășul Ștefan David, — nu cad în competența nemij­locită a organizației de bază, ci sunt sarcini directe ale consiliului de conducere a­l C.A.P. de a că­rui activitate răspunde Mihai Cos­­ma Lucian, președintele acestuia. Și atunci care ar fi sarcina bi­roului organizației de bază ? In nici un caz el nu poate să se substituie consiliului de conduce­re al C.A.P. ci în lumina Statutu­lui P.C.R. organizația de bază are obligația să-i tragă la răspundere cu toată severitatea pe toți aceia care nu-și fac datoria. Mai con­cret pe președintele C.A.P. și pe brigadierii Petre Lupan și Damian Lucian a căror activitate lasă de dorit in ce privește îndeplinirea sarcinilor ce se revin. — Personal simt nevoia de mai mult sprijin din partea comitetu­lui comunal de partid — ne măr­turisea tovarășul Ștefan David. De ce ? Aici, la noi, în cooperati­vă treburile ar merge mult mai bine dacă am putea asigura în­tărirea simțului de răspundere a­­tît al cooperatorilor cit și al mem­brilor de partid. Din cite am reu­șit eu să observ, aceasta este una din condițiile depășirii greutăților ce se mai manifestă, pentru sta­tornicirea ordinei și disciplinei în cadrul cooperativei agricole ... Această idee necesită o a­­tenție deosebită din partea comitetului comunal de partid, iar comisia cu probleme or­ganizatorice să se preocupe sistematic de orientarea birouri­lor organizațiilor de bază în do­meniul planificării și organizării activității, pentru perfecționarea stilului și metodelor lor de muncă. Cu atît mai mult cu cit nu numai la Dumbrăvița sînt numeroase probleme care-și așteaptă o solu­ție corespunzătoare, ci și în ca­drul cooperativelor din Rus și Chechiș unde, din lipsa unei munci politice și organizatorice susținute, activitatea la fermele zootehnice lasă de dorit. Dezbaterea temeinică cu mem­brii de partid, cu toți cooperatorii a Expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu din noiembrie 1970 referitoare la măsurile de îmbună­tățire a organizării, conducerii­ și planificării agriculturii este o sar­cină actuală și de mare importan­ță. Cunoașterea aprofundată a re­centelor documente de partid și de stat cu privire la agricultură nu se soluționează printr-o sim­plă prelucrare în fața oamenilor, ci printr-un studiu sistematic, prin dezbateri și alte forme educațio­nale care trebuie să ocupe o pon­dere mai mare, atît în preocupări­le comitetului comunal de partid cit și în cele ale fiecărei organi­zații de bază în parte. Iată de ce este necesar ca Bi­roul Comitetului comunal de par­tid Dumbrăvița care dispune de suficientă experiență și de forțe­le necesare să-și reevalueze pro­priile procedee de muncă, pentru a asigura o îndrumare calitativă, la nivelul cerințelor prezente și de perspectivă a organizațiilor de bază subordonate pe calea perfec­ționării continue a stilului și me­todelor lor de muncă. AUREL PÄDUREANU VIAȚA DE PARTID PROBLEME ECONOMICE MAJORE (Urmare din pag. 1) calcul. Și așa este bine. Orice pripeală, neelucidarea completă a măsurilor noi ar aduce numai prejudicii. într-o adevărată atmosferă de lucru, membrii consiliului de con­ducere (majoritatea foarte activi) au analizat posibilitățile lor rea­le, denumind una după alta tar­lale unde s-ar putea semăna în primăvară porumb. N-au lipsit nici observațiile critice. — Pămîntul nostru este sărac, secătuit, sunt parcele care nu au fost îngrășate de multi ani spu­nea Ioan Dragoș. Petre Bancoș. a completat observația venind cu propunerea că repartizarea tere­nului, pe echipă și cooperatori să se facă cit mai rapid. Oamenii cointeresați prin avantajele apli­cării acordului global vor fi ga­ta să transporte îngrășămintele naturale pe parcelele unde vor munci. La rîndul lui Traian Pop a zis: „Datonii în primire mie de mîine un hectar de teren pentru porumb și lăsați pe seama mea fertilizarea lui". în definitiv, tocmai, asta se cheamă co interesare generală ca­re dinamizează masele de coope­ratori în ridicarea productivității ogoarelor. Mai puține teorii, mai multe­ măsuri, practice! De asta este în prezent nevoie. Omul vrea să cunoască de pe acum parcela pe care va munci, ci­ va primi în bani și în natură în schimbul eforturilor sale și în directă concordanță cu producția obținută. Aceasta este esența re­tribuției pe baza acordului glo­bal. Nu putem să trecem însă cu vederea faptul reieșit la ședință că abia de cîteva zile consiliul de conducere a luat măsuri pen­tru aducerea materialului lem­nos, din care se vor confecționa săniile necesare transportării îngrășămintelor pe cîmp. în ziua de 6 ianuarie, lemnele erau încă necurățate de crengi. La noi, a remarcat cineva, nu se cunoaște oare proverbul :,Fă-ți iarna car și vara sanie"? Considerăm ca o mare lipsă și faptul că la ședința consiliului de conducere nu au fost prezenți nici unul din brigadierii de cîmp. De altfel, în lipsa lor au fost aduse importante hotărîri de or­din organizatoric cum ar fi re­ducerea numărului de brigăzi de la 3 la două. O altă lacună a fost aceea că nu s-a putut clari­fica destinația celor 100—120 ha arabil care nu au fost nominali­zate pentru vreo cultură. Nu s-a stabilit încă nici numărul de coo­peratori care vor fi încadrați cu caracter permanent în muncă, avînd dreptul la acel minim garantat. Cu atît mai puțin se cunosc cine și cu­i vor fi sezo­nieri. Așadar, după ședința consiliu­lui de conducere, care în mare măsură și-a atins scopul, au ră­mas suficiente probleme, sarcini imediate ce trebuie operativ re­zolvate. Se simte în primul rînd nevoia unei munci politico-orga­­nizatorice mai susținute în rîndul membrilor pentru discu­tarea și popularizarea largă măsurilor recent luate de partid,­­ în așa fel ca fiecare cooperator să înțeleagă că aplicarea aces­tora în mod corect coincide cu interesele sale proprii. în linii mari aceasta înseamnă o contri­buție permanentă efectivă sporirea producției în toate sec­ta­toarele, condiție fundamentală în îmbunătățirea și creșterea retri­­bu­ției. MAI MULT TIMP... (Urmare din pag. 1) 3. — Cum acționează răs­punderea personală în acti­vitatea dv. și a celor cu ca­re lucrați ? — Pe mai multe planuri. M-aș referi la punctualitatea și exi­gența în muncă, în raporturile cu subordonații, la controlul sistematic al modului cum se îndeplinesc sarcinile de servi­ciu. în acest proces se reali­zează și generalizarea a ceea ce este bun și înaintat, com­baterea atitudinii unor salariați care manifestă indiferență, for­malism, superficialitate în mun­că, în relațiile cu cetățenii, în soluționarea competentă a ce­rințelor îndreptățite ale acesto­ra, în altă ordine de idei — ne planificăm mai minuțios munca. Membrii comitetului executiv răspund direct de un număr de sectoare, servicii, birouri, a că­ror treburi le coordonează ne­mijlocit și răspund de modul de îndeplinire a sarcinilor. Fi­rește, sunt multe chestiuni de soluționat, unele deosebit de complexe. Tocmai de aceea împletim răspunderea persona­lă cu cea colectivă. Consultăm deputații, specialiștii, cetățenii, factorii de răspundere dintr-un sector sau altul. 4. — Ce aspecte de ruti­nă, de formalism au­ sesi­zat în activitatea oameni­lor cu care munciți ? Da vă respectați orele de audi­ențe ? — Există, din păcate, la unele cadre, atitudini care in­dică existența rutinei, a forma­lismului și lipsei de răspunde­re, a comodității în soluționa­rea atribuțiilor lor de serviciu. Așa de pildă unitățile indus­triei locale și ale cooperației meșteșugărești nu au reușit să-și organizeze mai bine pro­ducția de diferite bunuri ceru­te de populație, necesare în gospodărie, deși promisiuni s-au făcut destule. Cerințele locale, specifice, sunt conside­rate ... nerentabile. Ca atare, din unitățile de desfacere lip­sesc obiectele de uz casnic sau gospodăresc solicitate sau se găsesc numai în ... expo­ziții. Am fost criticat pentru fap­tul că întîrziam­ la audiențe. De atunci acest lucru nu s-a mai întimplat. Critica mi-a fost de folos, în anul trecut s-au primit și soluționat la consiliu peste 550 de scrisori, cu 140 mai puține decît în anul pre­cedent. A crescut însă numă­rul celor primiți în audiențe, în anul trecut el s-a ridicat la 2.436 cetățeni, cu 300 mai mul­ți ca în anul precedent. Scă­derea numărului de scrisori se datorește faptului că la audi­ențe problemele se soluțio­nează direct, fără atîta biro­crație, uneori luînd legătura telefonică și discutînd cu fac­torii de răspundere. Se vede că dialogul viu, direct cu pu­blicul este mai folositor, mai eficient atît pentru noi cît și pentru cetățeni. 5. — Am intrat într-un nou an de muncă. Ce ați repeta și ce nu în activi­tatea dv. ? — Acesta este anul celei de-a 50-a aniversări a creării P.C.R. Suntem­ hotărîți să-l cin­stim cu noi realizări, succese. Ne vom diversifica legăturile cu cetățenii, ne vom strădui să sporim rolul sesiunilor, al deputaților în înfăptuirea sar­cinilor. Facem acest lucru , avînd în vedere că în acest an , ne-am propus să realizăm prin­­ muncă patriotică a cetățenilor ■ lucrări de înfrumusețare a că­­­­ror valoare depășește cu 4­­ milioane lei pe cele din anul trecut. Vrem ca și în continua­­­re să generalizații ceea ce avem bun în organizarea con­sfătuirilor de lucru ale depu­taților cu alegătorii, în dez­baterile noastre cu specialiștii, cu gospodarii fruntași ai mu­nicipiului. Ne vom rezerva și noi, membrii comitetului exe­cutiv, mai multă vreme pentru dialogul cu oamenii, inițiind mai multe întîlniri de lucru cu specialiști din economia loca­lă, din cooperația meșteșugă­rească, cu lucrătorii din comerț pentru a asigura îmbunătățirea deservirii publicului. Dorim ca­­ munca noastră să slujească în­­ cel mai înalt grad intereselor­­ legitime ale cetățenilor. JL

Next