Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)
1971-01-13 / nr. 5274
) â A Miercuri 13 ianuarie 1371 VIZITA DE LUCRU A TOVARAȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. 1) fabrice toată gama de pompe de extracție, scule de foraj și prăjini de pompare din oțeluri românești superioare, pentru acoperirea atît a nevoilor interne, cît și a solicitărilor la export. Discuțiile dintre oaspeți și gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate producția globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal și poate să se diversifice, îndeosebi, prin autoutilaje și autodotare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a recomandat primarului orașului Cîmpina, Ion Rusan, altor reprezentanți ai organelor de partid și de stat cu care s-a întîlnit să ia măsuri pentru înfrumusețarea continua a localităților județului, pentru crearea unor noi unități comerciale în vederea rezolvării operative a problemelor de aprovizionare a populației. Următoarea etapă înscrisă pe itinerarul vizitei de lucru în județul Prahova este Plopeniul, reședința unei importante întreprinderi constructoare de mașini. Peste tot, oaspeții sunt întîmpinați de muncitori cu deosebită însuflețire. Maistrul Ion Ciolacu îi spune secretarului general: — Partidul se poate bizui pe noi, așa cum noi ne bizuim întotdeauna pe partid și la bine și la greu. Vom face tot ce stăm puterile noastre pentru a spori producția de mașini-unelte. Vom discuta la apropiata adunare generală a salariaților și vom stabili măsurile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noastră, deoarece dumneavoastră, în calitate dublă de producători și proprietari ai mijloacelor de producție aveți cuvîntul hotărîtor. De altfel, adunarea salariaților trebuie să fie forul care să aprecieze în ce măsură comitetul de direcție și-a făcut sau nu datoria. Așa înțelegem noi democrația socialistă, spune secretarul general în discuția avută cu cadrele de conducere, cu ministrul industriei construcțiilor de mașini, tovarășul Nicolae Ceaușescu cere să se întocmească un program cu privire la dezvoltarea uzinei, în așa fel incit pînă la sfîrșitul cincinalului uzina să realizeze un volum de producție în valoare de un miliard și jumătate. In comuna Păulești localnicii fac conducătorilor de partid și de stat o călduroasă primire. Aveți o cooperativă bună? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rezultatele din ultimul an sunt mulțumitoare și ne-am străduit să pregătim câ mai bine recolta din vara ce vine, răspunde primarul Gheorghe Stoica. Pentru noi ședința de lucru de la C.C. al P.G.R. din noiembrie, măsurile adoptate pentru îmbunătățirea activității în agricultură, mărirea retribuțiilor și a pensiilor au însemnat un puternic sprijin în muncă, un îndemn de a ne spori eforturile pentru a culege roade mai bogate. Secretarul general al partidului urează cooperatorilor succese, sănătate, fericire luîndu-și rămas bun de la cei prezenți. Prima vizită de lucru în municipiul Ploiești are loc la Uzina de utilaj chimic. în hala cazangeriei tovarășului Nicolae Ceaușescu îi sînt prezentate procedeele moderne cu care sînt realizate imensele recipiente cilindrice și sferoidale. Maistrul Paul Kaulis, muncitorii Cornel Garanfil și Ion Vîslan răspund la întrebările tovarășului Nicolae Ceaușescu și se angajează în fața secretarului general al partidului să depună eforturi sporite pentru îndeplinirea exemplară a planului anual. Se vizitează apoi secția de rulmenți nestandardizați — prima fabrică de rulmenți din țară — a cărei producție e destinată instalațiilor de foraj, laminoarelor etc. Tovarășul Nicolae Ceaușescu dă indicația să se accentueze profilarea uzinei pe utilaj chimic și rulmenți speciali. Avînd în vedere experiența pe care o aveți, spune secretarul general al partidului, vă propun să realizați în colaborare cu Fabrica de mașini-unelte și agregate București o mașină de rectificat inele pentru rulmenți. De asemeni, este absolut necesar să asigurați aici, pe standuri de probă, funcționarea utilajelor în condiții similare cu cele din exploatare pentru a se evita orice deficiențe calitative. Avem unele dificultăți în aprovizionarea ritmică cu laminate și oțel, spune directorul întreprinderii. Tovarășul Nicolae Ceaușescu discută pe loc cu tovarășul Maxim Berghianu, președintele Comitetului de Stat al Planificării, cu ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, asupra măsurilor operative necesare pentru rezolvarea acestei situații. Aflînd că în acest an în uzină se vor realiza prin autodotare 40 de noi utilaje, secretarul general al partidului consideră că acesta e doar un început și indică să se alcătuiască un sector special pentru proiectarea și realizarea în întreprindere a unor mașini, pentru sporirea eficienței acțiunii de autoutilaje. Străbătînd în culoar viu, în aplauzele a mii și mii de ploieșteni, coloana de mașini se îndreaptă spre Uzina ,,1 Mai", unde s-a născut o bună parte din pădurile de sonde ale țării. De aici au pornit spre numeroase colțuri ale lumii zeci și zeci de instalații de foraj, ducînd faima constructorilor ploieșteni pe multe meridiane și impunînd firma „Upetrom“ pe locul II în producția mondială. La intrarea în uzină, oaspeților li se prezintă un grafic de exploatare din care reiese că ultimele tipuri de sape de foraj sunt comparabile cu cele mai moderne din lume. Acest salt calitativ se datorează intrării în funcțiune a unei noi linii tehnologice. — Ce preocupări aveți în domeniul forajului marin? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Lucrăm la proiectarea unei instalații pentru platou continental și avem ambiția de a o realiza la nivelul exigentelor impuse pe plan mondial, răspunde directorul institutului de cercetări și proiectări de utilaj petrolier. — Vă felicit pentru ceea ce ați realizat pînă acum și vă doresc succese pe măsura sarcinilor planului cincinal, se urează secretarul general al partidului. Vizitînd secția de tratament termic, locul unde oțelul sapelor e înnobilat căpătînd o duritate comparabilă cu a diamantului, secretarul general al partidului recomandă să se treacă prin autoutilaje la realizarea celei de a treia linii de tratament termic. Conducătorii de partid și de stat vizitează apoi noua platformă a uzinei, cu o suprafață de 12.000 m.p., spațiu pe care se extinde procesul de fabricație datorită investițiilor din actualul cincinal. Sub vastele hale în construcție, tovarășul Nicolae Ceaușescu propune ca acoperișul să fie făcut din plăci de sticlă pentru ca muncitorii săneficieze de lumină naturală. CeIa ce privește perspectivele uzinei, secretarul general al partidului cere să se accentueze profilarea pe utilajul petrolier și metalurgic, să se elaboreze un complex de măsuri menite să ducă la echilibrarea balanței economice a uzinei, astfel ca pînă în 1972 să se reducă importul și să crească ponderea exportului. — E bine că vă mîndriți cu locul fruntaș în producția mondială de utilaj petrolier, dar acest prestigiu se cere consolidat printr-o muncă de calitate superioară, a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu adresîndu-se cadrelor de conducere. In încheierea vizitei de lucru în întreprinderi dețul Prahova, industriale din jutovarășul Nicolae Ceaușescu a avut o discuție cu membrii secretariatului Comitetului județean de partid, în timpul căreia a subliniat necesitatea unor analize temeinice în toate întreprinderile industriale, în scopul punerii în valoare a tei experiențe a colectivelor vasîn realizarea de mașini și utilaje de înalt randament, competitive pe piața mondială care să intre totodată în dotarea tehnică a întreprinderilor românești. In felul acesta, se va reduce importul, se vor crea resurse suplimentare pentru dezvoltarea în ritm susținut a economiei naționale. Pentru realizarea acestei sarcini de deosebită însemnătate, se impune extinderea cooperării, atît între uzinele constructoare de mașini din cadrul județului, precum și între acestea și cele din județele vecine. Actualul cincinal, care se caracterizează prin ritmul înalt de creștere a industriei constructoare de mașini, prin nivelul calitativ superior al producției, solicită din partea cadrelor de specialiști din întreprinderi, a conducerii ministerului, a organelor locale de partid o mai mare mobilitate în stabilirea tipurilor de produse ce urmează a se realiza în raport direct cu cerințele economiei naționale și ale partenerilor din străinătate, trecîndu-se totodată la producerea de instalații de mare capacitate și complexitate tehnică. Secretarul general al partidului a insistat asupra necesității unei informări permanente a specialiștilor cu tot ce este nou în domeniul construcțiilor de mașini, a organizării unui schimb de experiență pentru extinderea celor mai bune metode folosite în autodotarea întreprinderilor. La plecarea din municipiul Ploiești tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat s-au oprit din nou în centrul orașului. Secretarul general al partidului a mulțumit cetățenilor pentru primirea ce i s-a făcut adresîndu-le urarea de noi succese în muncă. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți conducători de partid și de stat în unități industriale din Sinaia, Cîmpina, Plopeni și Ploiești, discuțiile purtate cu numeroși muncitori, tehnicieni, ingineri, cu reprezentanți ai ministerelor și organelor stat privind locale de partid și de sarcinile actuale și de perspectivă, au scos în evidență realismul obiectivelor planului pe 1971 și ale cincinalului, hotărîrea oamenilor muncii de a le îndeplini, ridicînd pe o treaptă calitativ superioară nivelul întregii activități. Secretarul general al partidului s-a interesat îndeaproape de condițiile de muncă și viață ale oamenilor, s-a sfătuit cu ei asupra problemelor concrete ale producției. Indicațiile date și cu acest prilej ilustrează grija statornică a conducătorului partidului și statului nostru pentru ca sarcinile însuflețitoare stabilite de partid să fie transpuse în viață spre binele întregului popor, pentru înflorirea României socialiste. Reportaj realizat de: ION MARGINEANU N. POPESCU-BOGDANEȘTI PAUL DIACONESCU MIRCEA S. IONESCU Cuiul lui Pepelea (Urmare din pag. 1) fost terminate in grabă, intr-un adevărat asalt de sfîrșit de an. Urmarea , comisia de recepție a umplut 7 pagini de obiecții numai la blocul turn nr. 19. In apartamentul 24 al blocului nr. 47 parchetul e umflat în așa măsură incit fericitul locatar nu poate intra in el. Pe cînd remedierile ! La acest punct furnizăm o informație importantă locatarilor, 1 G.O. dispune de trei diriginți de șantiere care răspund de calitatea construcțiilor de locuințe și de modul cum se fac remedierile în termen de garanție după ce acestea au fost date în folosință. Cine sînt ei ? Se numesc Vasile Buda, Traian Rotaru și Margareta Schultz. Intre 7 și 8 dimineața îi găsiți la sediul I.G.O. și la telefonul 11601, iar de la 8 pînă la 15.30 îi găsiți pe șantiere sau la telefonul 13336. Diriginții de șantiere ai I.G.O. sunt intermediarii dintre dumneavoastră și constructori. Prin ei se pot rezolva micile defecțiuni. (Să sperăm). Dar de ce aceste defecțiuni ! . .. Unii locatari din blocurile nr. 2 și 4 de pe strada Ghioceilor intimpina greutăți cu evacuarea apei din subsolul imobilelor. Dar cum ajuns apa acolo ? Cineva, mare mesager, a umblat la capacele de la piesele de schimb ale coloanei de scurgegere a apei menajere și nu le-a mai fixat la loc. Apa s-a scurs în subsol și a creat o atmosferă insuportabilă. Au venit instalatorii constructori, au pus capacele la loc, dar ele au fost desfăcute. Este vorba de subsolurile de la scara din sud a blocului 2 și de la scara din nord a blocului 4. Asociația de locatari nr. 46 care ne sesizează cazul spune că vina e a constructorului. Nu zicem că în materie de locuințe constructorul n-ar avea deficiențe calitative, dar cu subsolurile respective ce vină i se poate imputa ? Să pună un detectiv care să-l prindă pe „meșterul“ care dă drumul la apa menajeră în subsol ? Evacuarea apei va trebui făcută de asociația de locatari, prin muncă voluntară ori plătită. Aceasta ar fi soluția cea mai rezonabilă. • Considerațiile de față n-au decis să ilustreze cîteva aspecte vrut legate de activitatea lucrătorilor de la Grupul de șantiere nr. 1 și a locatarilor din cartierul Săsar Problemele redate nu sînt chiar atît de minore pe chiar pentru cei care nu sînt direct în cauză. Constructorii, I.G.O., asociațiile de locatari, toți acei care răspund de fondul locativ de stat, de confortul apartamentelor e bine să țină seama de aceste aspecte și să le ia cit mai în serios. PWTIÎT7 ^nr^TT^ DISTRIBUIREA SARCINILOR S-A FĂCUT, DAR NUMAI ATÂT NU E SUFICIENT De la alegerea actualului comitet comunal de partid Dumbrăvița a trecut mai bine de o lună și jumătate. Desigur, această perioadă este relativ scurtă. Totuși, finind seama de experiența acumulată în timp, ne îngăduim să descifrăm cîteva aspecte referitoare la modalitățile în care și-a conturat acest organ activitatea de debut, în ce constau preocupările sale față de îndrumarea organizațiilor de bază subordonate pe făgașul perfecționării stilului și metodelor lor de muncă. In această comună există șase organizații de bază și un comitet de partid pe G.A.P. Rus cu trei organizații subordonate. In fiecare se găsesc prezenți un număr corespunzător de membri ai comitetului comunal de partid, ceea ce asigură, firește, o îndrumare nemijlocită a organizațiilor de bază. De asemenea, cei 7 membri ai biroului comitetului comunal sînt repartizați pe grupe de organizații de bază în așa fel incit ei să participe direct la toate momentele esențiale ale activității acestora, ajutîndu-le la soluționarea diverselor probleme pe care le ridică zilnic viața ... In principiu, modului de distribuire a sarcinilor, de repartizare a membrilor comitetului de partid nu i se pot aduce reproșuri. Dimpotrivă, această repartizare a atribuțiilor pe membrii comitetului comunal de partid vădește discernămînt. Prezența fiecărui membru al comitetului comunal de partid într-o organizație de bază, intr-un sector social-economic și culturaleducativ bine definit creează posibilități realmente de direcționare a întregii activități politice pe calea perfecționării și creșterii eficienței practice a acestora. Concludent este în acest sens modul în care Ion Trifu, membru al comitetului comunal, se îngrijește de îndrumarea activității organizației de bază a C.A.P. Cărbunar, unitate agricolă în care cei 58 de Comuniști depun eforturi susținute pentru dezvoltarea economică și organizatorică a cooperativei. Un început promițător pe această linie, a sporirii contribuției membrilor de partid. Îndeplinirea sarcinilor economice, se remarcă și în alte organizații de bază, ceea ce dovedește capacitatea noilor organe alese de a imprima muncii de partid un conținut sporit de eficiență și o mai mare operativitate. Dacă privim mai amănunțit modul în care fiecare membru al comitetului comunal de partid își dă aportul la îndrumarea organizațiilor de bază rezultă că mai sunt încă multe de făcut în acest domeniu. Mai întîi se cuvine subliniat faptul că nu pentru toți componenții comitetului este limpede ce anume sarcinii se cer îndeplinite în fiecare organizație de bază corespunzător cu realitățile particulare, specifice ale acestora. Motivul nu este întîmplător, ci el are rădăcini ceva mai vechi. Este vorba aici de faptul că biroul comitetului comunal, deși a făcut repartizarea membrilor acestuia în comisii obștești pe probleme, nu a reușit să-și alcătuiască în primul rînd un program de lucru temeinic orientat, cu obiective precise care, îndeplinite in funcție de necesități, să contribuie la ridicarea pe o treaptă mai înaltă a întregii munci de partid în toate sectoarele de activitate ale comunei. Din păcate, orientarea spre obiective concrete a comisiilor obștești se lasă încă prea mult așteptată. Birourile organizațiilor de bază — a căror componență ca urmare a alegerilor ce au avut loc a suferit o apreciabilă reîntinerire, promovîndu-se noi cadre— trebuie să determine o înviorare a întregii munci de partid, renunțarea la unele practici învechite. Spunem acest lucru deoarece și-n prezent, de exemplu, în planurile de muncă ale mai multor organizații de bază, atît pe luna decembrie anul trecut cit și în cele întocmite pe luna curentă figurează cam același gen de obiective pe care le întîlnim și în planurile de muncă ale birourilor organizațiilor de bază anterioare. Deosebirile sînt de formă. Dacă biroul organizației de bază de la C.A.P. Dumbrăvița (cînd avea ca secretar pe Crăciun Lupan) și-a propus în luna septembrie a anului trecut să se preocupe de transportul furajelor și de pregătirea condițiilor de iernare a animalelor, sarcina aceasta a fost preluată și de către actualul birou care are acum în fruntea sa pe tovarășul David. Dar de data aceasta Ștefan s-a făcut ceva mai mult: în cursul lunii decembrie adunarea generală a discutat stadiul în care se află lucrările de pregătire a grajdurilor pentru iarnă și transportul finului la ferma zootehnică, lucrări care nu s-au terminat nici astăzi în întregime. Grajdul destinat celor 40 de cabaline nu este dat în folosință, animalele fiind „găzduite" prin sat, ceea ce atrage după sine serioase pagube în dauna cooperativei, iar finul continuă să se afle în cîmp la discreția intemperiilor și a unor elemente cărora le place să se înfrupte din averea obștească. — De altfel soluționarea acestor probleme — recunoaște atît tovarășul Valentin Ciontoș, secretarul comitetului comunal de partid, cit și tovarășul Ștefan David, — nu cad în competența nemijlocită a organizației de bază, ci sunt sarcini directe ale consiliului de conducere al C.A.P. de a cărui activitate răspunde Mihai Cosma Lucian, președintele acestuia. Și atunci care ar fi sarcina biroului organizației de bază ? In nici un caz el nu poate să se substituie consiliului de conducere al C.A.P. ci în lumina Statutului P.C.R. organizația de bază are obligația să-i tragă la răspundere cu toată severitatea pe toți aceia care nu-și fac datoria. Mai concret pe președintele C.A.P. și pe brigadierii Petre Lupan și Damian Lucian a căror activitate lasă de dorit in ce privește îndeplinirea sarcinilor ce se revin. — Personal simt nevoia de mai mult sprijin din partea comitetului comunal de partid — ne mărturisea tovarășul Ștefan David. De ce ? Aici, la noi, în cooperativă treburile ar merge mult mai bine dacă am putea asigura întărirea simțului de răspundere atît al cooperatorilor cit și al membrilor de partid. Din cite am reușit eu să observ, aceasta este una din condițiile depășirii greutăților ce se mai manifestă, pentru statornicirea ordinei și disciplinei în cadrul cooperativei agricole ... Această idee necesită o atenție deosebită din partea comitetului comunal de partid, iar comisia cu probleme organizatorice să se preocupe sistematic de orientarea birourilor organizațiilor de bază în domeniul planificării și organizării activității, pentru perfecționarea stilului și metodelor lor de muncă. Cu atît mai mult cu cit nu numai la Dumbrăvița sînt numeroase probleme care-și așteaptă o soluție corespunzătoare, ci și în cadrul cooperativelor din Rus și Chechiș unde, din lipsa unei munci politice și organizatorice susținute, activitatea la fermele zootehnice lasă de dorit. Dezbaterea temeinică cu membrii de partid, cu toți cooperatorii a Expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu din noiembrie 1970 referitoare la măsurile de îmbunătățire a organizării, conducerii și planificării agriculturii este o sarcină actuală și de mare importanță. Cunoașterea aprofundată a recentelor documente de partid și de stat cu privire la agricultură nu se soluționează printr-o simplă prelucrare în fața oamenilor, ci printr-un studiu sistematic, prin dezbateri și alte forme educaționale care trebuie să ocupe o pondere mai mare, atît în preocupările comitetului comunal de partid cit și în cele ale fiecărei organizații de bază în parte. Iată de ce este necesar ca Biroul Comitetului comunal de partid Dumbrăvița care dispune de suficientă experiență și de forțele necesare să-și reevalueze propriile procedee de muncă, pentru a asigura o îndrumare calitativă, la nivelul cerințelor prezente și de perspectivă a organizațiilor de bază subordonate pe calea perfecționării continue a stilului și metodelor lor de muncă. AUREL PÄDUREANU VIAȚA DE PARTID PROBLEME ECONOMICE MAJORE (Urmare din pag. 1) calcul. Și așa este bine. Orice pripeală, neelucidarea completă a măsurilor noi ar aduce numai prejudicii. într-o adevărată atmosferă de lucru, membrii consiliului de conducere (majoritatea foarte activi) au analizat posibilitățile lor reale, denumind una după alta tarlale unde s-ar putea semăna în primăvară porumb. N-au lipsit nici observațiile critice. — Pămîntul nostru este sărac, secătuit, sunt parcele care nu au fost îngrășate de multi ani spunea Ioan Dragoș. Petre Bancoș. a completat observația venind cu propunerea că repartizarea terenului, pe echipă și cooperatori să se facă cit mai rapid. Oamenii cointeresați prin avantajele aplicării acordului global vor fi gata să transporte îngrășămintele naturale pe parcelele unde vor munci. La rîndul lui Traian Pop a zis: „Datonii în primire mie de mîine un hectar de teren pentru porumb și lăsați pe seama mea fertilizarea lui". în definitiv, tocmai, asta se cheamă co interesare generală care dinamizează masele de cooperatori în ridicarea productivității ogoarelor. Mai puține teorii, mai multe măsuri, practice! De asta este în prezent nevoie. Omul vrea să cunoască de pe acum parcela pe care va munci, ci va primi în bani și în natură în schimbul eforturilor sale și în directă concordanță cu producția obținută. Aceasta este esența retribuției pe baza acordului global. Nu putem să trecem însă cu vederea faptul reieșit la ședință că abia de cîteva zile consiliul de conducere a luat măsuri pentru aducerea materialului lemnos, din care se vor confecționa săniile necesare transportării îngrășămintelor pe cîmp. în ziua de 6 ianuarie, lemnele erau încă necurățate de crengi. La noi, a remarcat cineva, nu se cunoaște oare proverbul :,Fă-ți iarna car și vara sanie"? Considerăm ca o mare lipsă și faptul că la ședința consiliului de conducere nu au fost prezenți nici unul din brigadierii de cîmp. De altfel, în lipsa lor au fost aduse importante hotărîri de ordin organizatoric cum ar fi reducerea numărului de brigăzi de la 3 la două. O altă lacună a fost aceea că nu s-a putut clarifica destinația celor 100—120 ha arabil care nu au fost nominalizate pentru vreo cultură. Nu s-a stabilit încă nici numărul de cooperatori care vor fi încadrați cu caracter permanent în muncă, avînd dreptul la acel minim garantat. Cu atît mai puțin se cunosc cine și cui vor fi sezonieri. Așadar, după ședința consiliului de conducere, care în mare măsură și-a atins scopul, au rămas suficiente probleme, sarcini imediate ce trebuie operativ rezolvate. Se simte în primul rînd nevoia unei munci politico-organizatorice mai susținute în rîndul membrilor pentru discutarea și popularizarea largă măsurilor recent luate de partid, în așa fel ca fiecare cooperator să înțeleagă că aplicarea acestora în mod corect coincide cu interesele sale proprii. în linii mari aceasta înseamnă o contribuție permanentă efectivă sporirea producției în toate sectatoarele, condiție fundamentală în îmbunătățirea și creșterea retribuției. MAI MULT TIMP... (Urmare din pag. 1) 3. — Cum acționează răspunderea personală în activitatea dv. și a celor cu care lucrați ? — Pe mai multe planuri. M-aș referi la punctualitatea și exigența în muncă, în raporturile cu subordonații, la controlul sistematic al modului cum se îndeplinesc sarcinile de serviciu. în acest proces se realizează și generalizarea a ceea ce este bun și înaintat, combaterea atitudinii unor salariați care manifestă indiferență, formalism, superficialitate în muncă, în relațiile cu cetățenii, în soluționarea competentă a cerințelor îndreptățite ale acestora, în altă ordine de idei — ne planificăm mai minuțios munca. Membrii comitetului executiv răspund direct de un număr de sectoare, servicii, birouri, a căror treburi le coordonează nemijlocit și răspund de modul de îndeplinire a sarcinilor. Firește, sunt multe chestiuni de soluționat, unele deosebit de complexe. Tocmai de aceea împletim răspunderea personală cu cea colectivă. Consultăm deputații, specialiștii, cetățenii, factorii de răspundere dintr-un sector sau altul. 4. — Ce aspecte de rutină, de formalism au sesizat în activitatea oamenilor cu care munciți ? Da vă respectați orele de audiențe ? — Există, din păcate, la unele cadre, atitudini care indică existența rutinei, a formalismului și lipsei de răspundere, a comodității în soluționarea atribuțiilor lor de serviciu. Așa de pildă unitățile industriei locale și ale cooperației meșteșugărești nu au reușit să-și organizeze mai bine producția de diferite bunuri cerute de populație, necesare în gospodărie, deși promisiuni s-au făcut destule. Cerințele locale, specifice, sunt considerate ... nerentabile. Ca atare, din unitățile de desfacere lipsesc obiectele de uz casnic sau gospodăresc solicitate sau se găsesc numai în ... expoziții. Am fost criticat pentru faptul că întîrziam la audiențe. De atunci acest lucru nu s-a mai întimplat. Critica mi-a fost de folos, în anul trecut s-au primit și soluționat la consiliu peste 550 de scrisori, cu 140 mai puține decît în anul precedent. A crescut însă numărul celor primiți în audiențe, în anul trecut el s-a ridicat la 2.436 cetățeni, cu 300 mai mulți ca în anul precedent. Scăderea numărului de scrisori se datorește faptului că la audiențe problemele se soluționează direct, fără atîta birocrație, uneori luînd legătura telefonică și discutînd cu factorii de răspundere. Se vede că dialogul viu, direct cu publicul este mai folositor, mai eficient atît pentru noi cît și pentru cetățeni. 5. — Am intrat într-un nou an de muncă. Ce ați repeta și ce nu în activitatea dv. ? — Acesta este anul celei de-a 50-a aniversări a creării P.C.R. Suntem hotărîți să-l cinstim cu noi realizări, succese. Ne vom diversifica legăturile cu cetățenii, ne vom strădui să sporim rolul sesiunilor, al deputaților în înfăptuirea sarcinilor. Facem acest lucru , avînd în vedere că în acest an , ne-am propus să realizăm prin muncă patriotică a cetățenilor ■ lucrări de înfrumusețare a căror valoare depășește cu 4 milioane lei pe cele din anul trecut. Vrem ca și în continuare să generalizații ceea ce avem bun în organizarea consfătuirilor de lucru ale deputaților cu alegătorii, în dezbaterile noastre cu specialiștii, cu gospodarii fruntași ai municipiului. Ne vom rezerva și noi, membrii comitetului executiv, mai multă vreme pentru dialogul cu oamenii, inițiind mai multe întîlniri de lucru cu specialiști din economia locală, din cooperația meșteșugărească, cu lucrătorii din comerț pentru a asigura îmbunătățirea deservirii publicului. Dorim ca munca noastră să slujească în cel mai înalt grad intereselor legitime ale cetățenilor. JL