Pentru Socialism, februarie 1971 (Anul 21, nr. 5291-5314)

1971-02-26 / nr. 5312

V H ) k 4 l ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN RAID-ANCHETA ECONOMICA ÎNDEPLINIREA exemplară A PLANULUI DE LIVRĂRI LA EXPORT, PRESTIGIU AL ÎNTREGULUI COLECTIV In ultimii ani, datorită creșterii vertiginoase a potențialului in­dustrial, care a influențat obținerea de produse mai multe, variate ca sortimente și de factură calitativă tot mai competitivă, Maramu­reșul s-a afirmat din ce în ce mai mult pe piața externă. Sarcinile la livrările de produse pentru export s-au îndeplinit și depășit, atît in 1970 cit și in prima lună a acestui an. Cincinalul 1971—1975 aduce cu sine un important spor la pro­ducția destinată exportului. In 1975 Maramureșul va exporta cu circa 40 la sută mai multe produse decit în 1970. Avînd în vedere această dinamică mobilizatoare, precum și indicațiile prețioase cu­prinse în recentele documente de partid și de stat, proiectul de le­ge privind activitatea de comerț exterior, de colaborare și coope­rare economică și tehnico-științifică a Republicii Socialiste Româ­nia, coordonatele de desfășurare a activității de livrări la export capătă o seamă de valențe deosebit de importante. Ancheta econo­mică pe care o publicăm își propune să dezbată modul cum se des­fășoară îndeplinirea sarcinilor de livrări la export la cîteva unități economice din județ.­ Producție devansată de o parte, „restanțe“ în planificare de alta După modul cum și-au îndepli­nit sarcinile de plan globale în aceste două luni de muncă, fo­restierii băimăreni dovedesc convingător că importantele lor realizări din 1970 au continuita­te pe trepte tot mai înalte. — Să știți că nu numai la pro­ducția pentru „intern" stăm bi­ne, ne spune tovarășul Alexan­dru Chiribau de la U.E.S.S. Ba­ia Mare, ci și cu sarcinile de li­vrări la export. Din sortimentul de lemn celuloză fag, unde pe primul trimestru pentru export am avut de realizat 2.300 m.c., în ianuarie și februarie am ex­pediat deja peste 2.500 m.c. La cherestea fag, față de planul tri­mestrial de 3.000 m.c. în ianua­rie s-a obținut peste 900 m.c. Aici, la A.E.S.S. Baia Mare pen­tru o seamă de produse de ma­re valoare destinate exportului, baza de materie primă s-a asi­gurat, contractele de desfacere de asemenea, dovezi incontesta­bile ale preocupărilor susținu­te, multilaterale față de respec­tarea livrărilor la export, ade­vărat indice al prestigiului colec­tiv. Inginerul șef Gheorghe Breban ne-a informat că ar e­­xista posibilități de devansare a producției, față de termenele contractuale, dacă n-ar fi unele impedimente în... planificare. In cadrul planului de livrări la ex­port pentru unitatea băimărea­­nă, C.E.I.L. Sighetu Marmației a inclus cîteva sortimente la ca­re încă nu dispune de comenzi ferme. Or, hotărîți să realizeze exemplar sarcinile globale de Baia export, cei de la U.E.I.L. Mare „forțează" sortimentele a­­sigurate cu desfacere, pentru a acoperi astfel carențe de plani­ficare. — Și ce soluții aveți pentru sortimentele „balast“? — Deocamdată ele figurează în plan. Avem pregătită mate­ria primă pentru unele (traver­se înguste din fag, cherestea, diverse specii), dar așteptăm specificațiile, contractele, ne spune inginerul șef. Noi avem încrederea că în urma recente­lor măsuri luate de conducerea partidului și statului nostru, a­­semenea distonanțe vor fi grab­nic lichidate, iar activitatea noastră de livrări la export va intra și în ce privește planifica­rea pe făgașul normal al efi­cienței depline. Anul are doar două trimestre Y­i începută sub bune auspicii, producția colectivului de la U.M.M.U.M. Baia Mare s-a des­fășurat normal în ianuarie sub aspectul său global. Cu toate a­­cestea, planul de livrări la ex­port s-a realizat doar în propor­ție de... 42,4 la sută. Care au fost cauzele. Ii ascultăm pe to-Raid-anchetă de: Ing. GH. DUMITRESCU TEODOR TOHATAN VASILE OANȚA (Continuare în pag. a 2-a) Fabrica de tricotaje „Uni­­­­tatea" Sighetu Marmației. Printre muncitoarele în primele rînduri ale aliate în­trecerii socialiste se numă­ră și Florica Anastasiu. Anul XXI nr. 5312 ¥ Vineri •­ 26 februarie 1971 * 4 pagini — 30 bani JOCUL LUMINII., Foto: I. DEAC in pagina a 3-A SOLEMNITATEA ÎNMÎNARII UNOR DISTINCȚII ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA * RAPORTUL TOVARĂȘULUI ANGELO MICULESCU ÎNSEMNĂRI Școala din munți Se înserase cînd am ajuns la Școala generală nr. S. Fintina (aparținătoare de orașul Borșa). Elevii cla­selor l—IV ieșeau de la cursuri și grupul compact al lor se destrăma tot mai mult la fiecare cărare ce du­cea spre casele din munți. Ne-am uitat în jur și am deslușit cu ușurință puncte de lumină dispersate, semn nocturn al prezenței lăcașurilor omenești. Acum, noap­tea, între l­cărul acestora neexistînd decit pînza com­pactă a nopții, decolorată de albul unei zăpezi șovăiel­nice, îți puteai da seama cit de răsfirate erau casele așezate în coasta munților. Faptul că dimineața de­vreme și seara tîrziu între aceste case și școală spațiul e străbătut zilnic de peste 200 de elevi, mi s-a părut destul de spectaculos. In dimineața zilei următoare stăm de vorbă cu prof. Vasile Dulămiță. Funcționează la această școală din 1966. Dintre cei de atunci au mai rămas trei cadre didactice. Vreo 17 au venit și s-au dus. Un început de stabilitate se înregistrează abia acum, cînd infuzia de cadre calificate se resimte. Este de remarcat acum și faptul că putem vorbi despre familii de dascăli stabili­te aici. Așa sînt familiile Cservenski și Ciorican. Fină la începerea primei ore mai erau cîteva mi­nute. Intrăm în clasa a V-a. Adrian Roman și Viorica Malec, de pe Ghișeuț, își verifică tema la matematică. Intr-a Vl-a, Maria și Lică Danci, de la carieră, repetă de zor diateza reflexivă. Nița Timiș dintr-a VI-a vi­ne din locul numit Gruiu Lung. Impresie fugară, ne amintește, intr-un fel, de Vitoria Lipan. Clopoțelul a sunat. Ora începe. Vrem să plecăm. La poartă, un întirziat, Ilie, fratele Niței. Ne spune că vine de departe, din Gruiu Lung. .. Și încă o dată am avut senzația că ne întîlnisem­ cu pagini de cane. . . ION P. POP LUCRĂRILE CONSFĂTUIRII . ȚARĂ A LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT Joi, în sala Palatului Republi­cii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprin­derile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de par­tid și de stat. Lucrările ședinței plenare au a­­vut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodna­­raș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile a­­gricole de stat au dezbătut pro­bleme majore privind tehnolo­giile și formele cele mai moder­ne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agri­cole de stat, la dezvoltarea agri­culturii noastre socialiste, a în­tregii economii naționale. în prima zi de lucru, consfătui­rea s-a ținut pe secții de specia­litate — culturi de cîmp, legume și cartofi; pomicultură; viticultu­ră; taurine pentru lapte; taurine pentru carne; ovine; porcine; pă­sări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor a­­doptate de partid, în vederea ri­dicării agriculturii noastre socia­liste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fruc­tuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Banc, ministrul agriculturii, Iosif in­dustriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această re­uniune se înscrie pe linia prac­ticii consecvente a conducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a ac­tivității desfășurate în diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorificare a re­zervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convin­gerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate­ în lumina prețioase­lor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie anul trecut, în cu­­­vîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al partidului, se vor solda cu con­cluzii și hotărîri importante pen­tru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile a­­gricole de stat, cooperativele a­­gricole de producție și întreprin­derile de industrie alimentară, astfel incit fermele și întreprin­derile agricole de stat să-și­ înde­plinească pe viitor cu cinste sar­cinile de mare răspundere tra­sate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, mi­nistru secretar de stat, a prezen­tat raportul conducerii Ministeru­lui Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprin­derilor agricole de stat și măsu­rile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate concluziile dezbaterilor și propu­nerile din secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cu­vîntul 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor obținute in unitățile agricole în care lucrează, au făcut o anali­ză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, eco­nomică și organizatorică, au făcut propuneri în vederea sta­bilirii celor mai eficiente mă­suri ce trebuie luate pentru în­deplinirea și depășirea preve­derilor planului de stat, în actua­lul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ri­dicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majori­tatea participanților sunt măr­turii grăitoare ale competenței profesionale și experienței bo­gate ale lucrătorilor din agri­cultura de stat, expresia preo­cupărilor lor de perfecționare a muncii și folosire mai judicioa­să a capacităților de producție, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfă­tuirii a avut loc apoi solemni­tatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Ciocanul­“, precum și ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost în­­mînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi acla­mații, a luat apoi cuvîntul to­varășul Nicolae Ceaușescu. Cu­­vîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes și subliniată în repetate rînduri cu vii și puter­nice aplauze. In numele tuturor participan­ților la consfătuire, tovarășul Iosif Banc a adresat tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, exprimînd sen­timente de recunoștință pentru aprecierea pozitivă, pentru cri­­ticile îndreptățite, pentru indi­cațiile deosebit de prețioase pe care le-a dat. Vom depune to­varășe secretar general — a spus vorbitorul — toate efor­turile, străduința și priceperea de care dispunem pentru a tra­duce în viață aceste valoroase indicații și a ridica agricultura de stat la nivelul condițiilor ce au fost create prin grija parti­dului și statului nostru, prin grija permanentă a dumnea­voastră. Indicațiile date de dumnea­voastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, vor constitui o călăuză permanentă și de mare preț, pen­tru noi, pentru toate întreprinde­rile agricole de stat, pentru toa­te fermele, pentru toți lucrătorii din unitățile agricole de stat, pentru toți lucrătorii lui nostru în munca lor ministeru­pentru progresul continuu al agriculturii noastre. Avem posibilitatea și sun­tem­ ferm hotărîți să îndeplinim înainte de termen sarcinile tra­sate agriculturii de stat prin Directivele Congresului al X-lea al partidului, de a spori produc­ția și productivitatea muncii la nivelul celor mai bune reali­zări obținute de statele cu agri­cultură dezvoltată. Conducerea ministerului, parti­cipanții la consfătuire, toți lu­crătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului și a celor­lalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoare la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să obținem peste actualele prevederi ale cin­cinalului un milion tone cereale, 100 000 tone legume, 50 000 tone struguri și fructe, 120 000 tone carne, 500 000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce în­sumează circa 3,5 miliarde lei producție globală. Aceste anga­jamente însă nu însumează tot ceea ce poate da sectorul agri­col de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultura cu cultură și produs cu produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile agri­cole de stat. Pe deplin conștienți de rolul și de răspunderea ce revine în­treprinderilor agricole de stat pentru dezvoltarea întregii agri­culturi, vom produce cantități sporite de semințe, în ferme spe­cializate, vom generaliza încă din acest an cooperarea cu unitățile cooperatiste în producția de pasăre și o vom extinde cărnii­­porcine, la taurine și ovine, la și­­în alte domenii în care trebuie să acordăm sprijinul necesar coo­perativelor agricole de producție. Ne exprimăm — a spus în în­cheiere vorbitorul — deplina a­­deziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, de­plina satisfacție pentru transfor­mările profund înnoitoare care au loc în viața economică și so­cială a țării și sîntem hotărîți să depunem toate eforturile pentru­­realizarea sarcinilor trasate de Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Vă mulțumesc încă o dată to­varășe Ceaușescu pentru înaltele distincții acordate lucrătorilor din­ unitățile agricole de stat, t­u tot ceea ce ați făcut și pe a­fa­ceți în vederea dezvoltării între­prinderilor agricole de stat, pen­tru dezvoltarea întregii noastre agriculturi, pentru progresul și propășirea României socialiste. Intr-o atmosferă însuflețită, de entuziasm, participantă la con­sfătuire au adoptat o chemare că­tre toți lucrătorii din fermele și întreprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Parti­dul Comunist Român, pentru se­cretarul său general. Se scan­dează „P.C.R.­Ceaușescu", „P.C.R.­­Ceaușescu". Este o expresie grăi­toare a dragostei pe care lucră­torii din întreprinderile agricole de­ stat o poartă conducerii de partid, a recunoștinței lor pentru măsurile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a a­­cestei ramuri a economiei națio­nale, și totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însuflețirea pentru sporirea , producției agri­cole vegetale și animale, pentru prosperitatea și progresul patriei noastre socialiste. (Agerpres) “rggi: PRELUDIU CERBULU La Br­așov zilele silit senine. Al­bul zăpezii aduce un spor de fru­musețe peisajului. Spre seară, a­­proape zilnic, ninge. Colinele din jurul orașului, îm­brăcate în alb, prevestesc această apropiere a „Cerbului“. Seara mai ales, cinci luminile fluorescente ce înfrumusețează aleea care urcă spre Timpa, sau noul teleferic, ti­nerii asaltează magazinele cu dis­curi, înregistrează muzică ușoară, aleargă în întîmpinarea viitoarelor zile de febre $1 suspens, fac pronosticuri, își exprimă părerile. In aceste zile frumoase, cu nin­sori abundente, de sfirșit de fe­bruarie, Brașovul, cetatea muzicii ușoare, își îngemănează vechile cîntece de burg medieval cu noile ritmuri. De anul trecut, aici s-au înălțat siluete zvelte, clădiri, con­strucții industriale de o frumusețe aparte. Peisajul Înfrumusețat, mai dinamic, alături de om, așteaptă lo­viturile gongului care marchează deschiderea oficială a Concursului și festivalului de muzică ușoară „CER­BUL DE AUR“. Ajuns la a patra ediție, Festiva­lul de muzică ușoară de la Brașov și-a dobîndit un renume internațio­nal. Numele orașului este tot mai frecvent asociat unei localități su­dice , San Remo . Aparent intre peisajul însoritei stații, între a­­bundența peisajului mediteranean și cel brașovean, mai nordic, nu exis­tă o legătură, și totuși .. Ceea ce asociază frecvent aceste două ora­șe este concepția de organizare festivalului de muzică ușoară Am­a­bele poartă amprenta unui stil „cla­sic“. Ținuta, alegerea melodiilor din repertoriul muzicii ușoare româ­nești, a melodiilor consacrate ajun­se oarecum la un stadiu de „îm­­bâtrinire“, prestigiul vedetelor invi­tate să susțină recitaluri „hors-con­­cours“. E suficient să amintim nu­mele celebrilor Memphis Slim, al polonezei Ewa Demarczyk sau al mai tinerilor Bobi Sollo și Cliff Richard. Am putea adăuga nume­le cântăreței Maria Laforet, și încă multe altele. Evident că această ținută, impu­să de la prima ediție, a acordat Festivalului de muzică ușoară de la Brașov o distincție și un prestigiu binemeritat. Numărul mare al transmisiilor directe organizate de Televiziunea noastră pe canalele „Interviziunii“ și „Euroviziunii“, fil­mele documentare sau artisticele de scurt metraj, sunt o dovadă eloc­ventă. Una din fațetele mai puțin subliniate ale acestei popularități, a prestigiului de care se bucură festivalul, este oglindită în numărul mare al participanților, al vedete­lor care și-au anunțat participarea în cea de-a IV-a ediție. ... La Brașov ninge. Inveșmîn­­tat în luminozitățile zăpezii, orașul pare o oază de liniște, crîngul din basmele noastre, unde, la ceasul de seară, va coborî, maiestuos și impu­nător, Cerbul. Să-i lăsăm netulbu­rată apariția, inefabilul clipei ace-GEORGE BOITOR I A.

Next