Pentru Socialism, februarie 1971 (Anul 21, nr. 5291-5314)
1971-02-26 / nr. 5312
V H ) k 4 l ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN RAID-ANCHETA ECONOMICA ÎNDEPLINIREA exemplară A PLANULUI DE LIVRĂRI LA EXPORT, PRESTIGIU AL ÎNTREGULUI COLECTIV In ultimii ani, datorită creșterii vertiginoase a potențialului industrial, care a influențat obținerea de produse mai multe, variate ca sortimente și de factură calitativă tot mai competitivă, Maramureșul s-a afirmat din ce în ce mai mult pe piața externă. Sarcinile la livrările de produse pentru export s-au îndeplinit și depășit, atît in 1970 cit și in prima lună a acestui an. Cincinalul 1971—1975 aduce cu sine un important spor la producția destinată exportului. In 1975 Maramureșul va exporta cu circa 40 la sută mai multe produse decit în 1970. Avînd în vedere această dinamică mobilizatoare, precum și indicațiile prețioase cuprinse în recentele documente de partid și de stat, proiectul de lege privind activitatea de comerț exterior, de colaborare și cooperare economică și tehnico-științifică a Republicii Socialiste România, coordonatele de desfășurare a activității de livrări la export capătă o seamă de valențe deosebit de importante. Ancheta economică pe care o publicăm își propune să dezbată modul cum se desfășoară îndeplinirea sarcinilor de livrări la export la cîteva unități economice din județ. Producție devansată de o parte, „restanțe“ în planificare de alta După modul cum și-au îndeplinit sarcinile de plan globale în aceste două luni de muncă, forestierii băimăreni dovedesc convingător că importantele lor realizări din 1970 au continuitate pe trepte tot mai înalte. — Să știți că nu numai la producția pentru „intern" stăm bine, ne spune tovarășul Alexandru Chiribau de la U.E.S.S. Baia Mare, ci și cu sarcinile de livrări la export. Din sortimentul de lemn celuloză fag, unde pe primul trimestru pentru export am avut de realizat 2.300 m.c., în ianuarie și februarie am expediat deja peste 2.500 m.c. La cherestea fag, față de planul trimestrial de 3.000 m.c. în ianuarie s-a obținut peste 900 m.c. Aici, la A.E.S.S. Baia Mare pentru o seamă de produse de mare valoare destinate exportului, baza de materie primă s-a asigurat, contractele de desfacere de asemenea, dovezi incontestabile ale preocupărilor susținute, multilaterale față de respectarea livrărilor la export, adevărat indice al prestigiului colectiv. Inginerul șef Gheorghe Breban ne-a informat că ar exista posibilități de devansare a producției, față de termenele contractuale, dacă n-ar fi unele impedimente în... planificare. In cadrul planului de livrări la export pentru unitatea băimăreană, C.E.I.L. Sighetu Marmației a inclus cîteva sortimente la care încă nu dispune de comenzi ferme. Or, hotărîți să realizeze exemplar sarcinile globale de Baia export, cei de la U.E.I.L. Mare „forțează" sortimentele asigurate cu desfacere, pentru a acoperi astfel carențe de planificare. — Și ce soluții aveți pentru sortimentele „balast“? — Deocamdată ele figurează în plan. Avem pregătită materia primă pentru unele (traverse înguste din fag, cherestea, diverse specii), dar așteptăm specificațiile, contractele, ne spune inginerul șef. Noi avem încrederea că în urma recentelor măsuri luate de conducerea partidului și statului nostru, asemenea distonanțe vor fi grabnic lichidate, iar activitatea noastră de livrări la export va intra și în ce privește planificarea pe făgașul normal al eficienței depline. Anul are doar două trimestre Yi începută sub bune auspicii, producția colectivului de la U.M.M.U.M. Baia Mare s-a desfășurat normal în ianuarie sub aspectul său global. Cu toate acestea, planul de livrări la export s-a realizat doar în proporție de... 42,4 la sută. Care au fost cauzele. Ii ascultăm pe to-Raid-anchetă de: Ing. GH. DUMITRESCU TEODOR TOHATAN VASILE OANȚA (Continuare în pag. a 2-a) Fabrica de tricotaje „Unitatea" Sighetu Marmației. Printre muncitoarele în primele rînduri ale aliate întrecerii socialiste se numără și Florica Anastasiu. Anul XXI nr. 5312 ¥ Vineri • 26 februarie 1971 * 4 pagini — 30 bani JOCUL LUMINII., Foto: I. DEAC in pagina a 3-A SOLEMNITATEA ÎNMÎNARII UNOR DISTINCȚII ALE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA * RAPORTUL TOVARĂȘULUI ANGELO MICULESCU ÎNSEMNĂRI Școala din munți Se înserase cînd am ajuns la Școala generală nr. S. Fintina (aparținătoare de orașul Borșa). Elevii claselor l—IV ieșeau de la cursuri și grupul compact al lor se destrăma tot mai mult la fiecare cărare ce ducea spre casele din munți. Ne-am uitat în jur și am deslușit cu ușurință puncte de lumină dispersate, semn nocturn al prezenței lăcașurilor omenești. Acum, noaptea, între lcărul acestora neexistînd decit pînza compactă a nopții, decolorată de albul unei zăpezi șovăielnice, îți puteai da seama cit de răsfirate erau casele așezate în coasta munților. Faptul că dimineața devreme și seara tîrziu între aceste case și școală spațiul e străbătut zilnic de peste 200 de elevi, mi s-a părut destul de spectaculos. In dimineața zilei următoare stăm de vorbă cu prof. Vasile Dulămiță. Funcționează la această școală din 1966. Dintre cei de atunci au mai rămas trei cadre didactice. Vreo 17 au venit și s-au dus. Un început de stabilitate se înregistrează abia acum, cînd infuzia de cadre calificate se resimte. Este de remarcat acum și faptul că putem vorbi despre familii de dascăli stabilite aici. Așa sînt familiile Cservenski și Ciorican. Fină la începerea primei ore mai erau cîteva minute. Intrăm în clasa a V-a. Adrian Roman și Viorica Malec, de pe Ghișeuț, își verifică tema la matematică. Intr-a Vl-a, Maria și Lică Danci, de la carieră, repetă de zor diateza reflexivă. Nița Timiș dintr-a VI-a vine din locul numit Gruiu Lung. Impresie fugară, ne amintește, intr-un fel, de Vitoria Lipan. Clopoțelul a sunat. Ora începe. Vrem să plecăm. La poartă, un întirziat, Ilie, fratele Niței. Ne spune că vine de departe, din Gruiu Lung. .. Și încă o dată am avut senzația că ne întîlnisem cu pagini de cane. . . ION P. POP LUCRĂRILE CONSFĂTUIRII . ȚARĂ A LUCRĂTORILOR DIN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi și zootehniști, medici veterinari și economiști din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile și formele cele mai moderne de organizare a producției și a muncii, care pot contribui la sporirea continuă și substanțială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naționale. în prima zi de lucru, consfătuirea s-a ținut pe secții de specialitate — culturi de cîmp, legume și cartofi; pomicultură; viticultură; taurine pentru lapte; taurine pentru carne; ovine; porcine; păsări și animale mici — prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecționare continuă a activității în toate sectoarele de muncă, în spiritul directivelor adoptate de partid, în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniți în plen, participanții la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluționate în acest sector al economiei naționale. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Banc, ministrul agriculturii, Iosif industriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție și întreprinderile de industrie alimentară, astfel incit fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate concluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și invitați care, pe fundalul realizărilor obținute in unitățile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic și autocritic a deficiențelor care mai există pe linie tehnică, economică și organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea și depășirea prevederilor planului de stat, în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activități pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii și nivelul ridicat al discuțiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanților sunt mărturii grăitoare ale competenței profesionale și experienței bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecționare a muncii și folosire mai judicioasă a capacităților de producție, pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid și de stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Ciocanul“, precum și ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes și subliniată în repetate rînduri cu vii și puternice aplauze. In numele tuturor participanților la consfătuire, tovarășul Iosif Banc a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, exprimînd sentimente de recunoștință pentru aprecierea pozitivă, pentru criticile îndreptățite, pentru indicațiile deosebit de prețioase pe care le-a dat. Vom depune tovarășe secretar general — a spus vorbitorul — toate eforturile, străduința și priceperea de care dispunem pentru a traduce în viață aceste valoroase indicații și a ridica agricultura de stat la nivelul condițiilor ce au fost create prin grija partidului și statului nostru, prin grija permanentă a dumneavoastră. Indicațiile date de dumneavoastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, vor constitui o călăuză permanentă și de mare preț, pentru noi, pentru toate întreprinderile agricole de stat, pentru toate fermele, pentru toți lucrătorii din unitățile agricole de stat, pentru toți lucrătorii lui nostru în munca lor ministerupentru progresul continuu al agriculturii noastre. Avem posibilitatea și suntem ferm hotărîți să îndeplinim înainte de termen sarcinile trasate agriculturii de stat prin Directivele Congresului al X-lea al partidului, de a spori producția și productivitatea muncii la nivelul celor mai bune realizări obținute de statele cu agricultură dezvoltată. Conducerea ministerului, participanții la consfătuire, toți lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoare la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat în știința și practica agricolă să obținem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cereale, 100 000 tone legume, 50 000 tone struguri și fructe, 120 000 tone carne, 500 000 hectolitri lapte și 300 milioane ouă, produse ce însumează circa 3,5 miliarde lei producție globală. Aceste angajamente însă nu însumează tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultura cu cultură și produs cu produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile agricole de stat. Pe deplin conștienți de rolul și de răspunderea ce revine întreprinderilor agricole de stat pentru dezvoltarea întregii agriculturi, vom produce cantități sporite de semințe, în ferme specializate, vom generaliza încă din acest an cooperarea cu unitățile cooperatiste în producția de pasăre și o vom extinde cărniiporcine, la taurine și ovine, la șiîn alte domenii în care trebuie să acordăm sprijinul necesar cooperativelor agricole de producție. Ne exprimăm — a spus în încheiere vorbitorul — deplina adeziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, deplina satisfacție pentru transformările profund înnoitoare care au loc în viața economică și socială a țării și sîntem hotărîți să depunem toate eforturile pentrurealizarea sarcinilor trasate de Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Vă mulțumesc încă o dată tovarășe Ceaușescu pentru înaltele distincții acordate lucrătorilor din unitățile agricole de stat, tu tot ceea ce ați făcut și pe afaceți în vederea dezvoltării întreprinderilor agricole de stat, pentru dezvoltarea întregii noastre agriculturi, pentru progresul și propășirea României socialiste. Intr-o atmosferă însuflețită, de entuziasm, participantă la consfătuire au adoptat o chemare către toți lucrătorii din fermele și întreprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se scandează „P.C.R.Ceaușescu", „P.C.R.Ceaușescu". Este o expresie grăitoare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat o poartă conducerii de partid, a recunoștinței lor pentru măsurile permanente adoptate în vederea modernizării rapide a acestei ramuri a economiei naționale, și totodată a hotărîrii ferme de a munci cu toată însuflețirea pentru sporirea , producției agricole vegetale și animale, pentru prosperitatea și progresul patriei noastre socialiste. (Agerpres) “rggi: PRELUDIU CERBULU La Brașov zilele silit senine. Albul zăpezii aduce un spor de frumusețe peisajului. Spre seară, aproape zilnic, ninge. Colinele din jurul orașului, îmbrăcate în alb, prevestesc această apropiere a „Cerbului“. Seara mai ales, cinci luminile fluorescente ce înfrumusețează aleea care urcă spre Timpa, sau noul teleferic, tinerii asaltează magazinele cu discuri, înregistrează muzică ușoară, aleargă în întîmpinarea viitoarelor zile de febre $1 suspens, fac pronosticuri, își exprimă părerile. In aceste zile frumoase, cu ninsori abundente, de sfirșit de februarie, Brașovul, cetatea muzicii ușoare, își îngemănează vechile cîntece de burg medieval cu noile ritmuri. De anul trecut, aici s-au înălțat siluete zvelte, clădiri, construcții industriale de o frumusețe aparte. Peisajul Înfrumusețat, mai dinamic, alături de om, așteaptă loviturile gongului care marchează deschiderea oficială a Concursului și festivalului de muzică ușoară „CERBUL DE AUR“. Ajuns la a patra ediție, Festivalul de muzică ușoară de la Brașov și-a dobîndit un renume internațional. Numele orașului este tot mai frecvent asociat unei localități sudice , San Remo . Aparent intre peisajul însoritei stații, între abundența peisajului mediteranean și cel brașovean, mai nordic, nu există o legătură, și totuși .. Ceea ce asociază frecvent aceste două orașe este concepția de organizare festivalului de muzică ușoară Amabele poartă amprenta unui stil „clasic“. Ținuta, alegerea melodiilor din repertoriul muzicii ușoare românești, a melodiilor consacrate ajunse oarecum la un stadiu de „îmbâtrinire“, prestigiul vedetelor invitate să susțină recitaluri „hors-concours“. E suficient să amintim numele celebrilor Memphis Slim, al polonezei Ewa Demarczyk sau al mai tinerilor Bobi Sollo și Cliff Richard. Am putea adăuga numele cântăreței Maria Laforet, și încă multe altele. Evident că această ținută, impusă de la prima ediție, a acordat Festivalului de muzică ușoară de la Brașov o distincție și un prestigiu binemeritat. Numărul mare al transmisiilor directe organizate de Televiziunea noastră pe canalele „Interviziunii“ și „Euroviziunii“, filmele documentare sau artisticele de scurt metraj, sunt o dovadă elocventă. Una din fațetele mai puțin subliniate ale acestei popularități, a prestigiului de care se bucură festivalul, este oglindită în numărul mare al participanților, al vedetelor care și-au anunțat participarea în cea de-a IV-a ediție. ... La Brașov ninge. Inveșmîntat în luminozitățile zăpezii, orașul pare o oază de liniște, crîngul din basmele noastre, unde, la ceasul de seară, va coborî, maiestuos și impunător, Cerbul. Să-i lăsăm netulburată apariția, inefabilul clipei ace-GEORGE BOITOR I A.