Pentru Socialism, aprilie 1971 (Anul 21, nr. 5341-5366)
1971-04-08 / nr. 5347
Anul XXI nr. 5347 Joi $ aprilie 1971 4 pagini — 30 de bani a însămînțări 0 zi pierdută se recuperează cu greu ^ CINE SE ȘCOALA TÎRZIU... SĂMÎNȚA DE TRIFOI SUB... 7 SACĂTE ^ TOATA LUMEA ÎN POMICULTURĂ! NU SÎNT DE VINA DOAR MECANIZATORII ^ CEI PATRU AU FOST DOAR... UNU Insâmîntârile de primăvară s-au înscris la sate ca o sarcină de stringentă actualitate. Cooperatorii, tractoriștii desfășoară o vie activitate pentru a pune bază solidă recoltei din acest an. Așa se întîmplă în majoritatea unităților agricole. Ca urmare, rezultatele se materializează zilnic prin extinderea suprafețelor însămînțate cu culturi din prima urgență. Din păcate mai sînt și excepții. La Călinești, însămînțările au Început cu destulă întîrziere (abia în 3 aprilie), dar și atunci, cu un efectiv redus. Președintele, tovarășul Ioan Duma, nou ales în această funcție, se plînge că mecanizatorii din secție nu s-au încadrat încă în cadența impusă de timpul înaintat. De obicei ies la muncă, pe la orele 10—11. Bineînțeles, cine se scoală tîrziu... nu poate ajunge prea departe. Ba mai mult, în prima zi de campanile, tractoriștii Gheorghe Horea și Iosif Poenaru repartizați la briigada I și respectiv la a IV-a au fost lipsă la apel, transported baliastul pentru cetățeni (cu forme legale). Duminică, zi cu timp frumos, mecanizatorii ocupați cu transportul îngrășămintelor naturale pe cîmp, au lucrat efectiv de la ora 11 pină la ora 14. Puțin. In mod normal — așa cum susține președintele, semănatul ovăzului trebuia terminat. In ciuda acestui fapt, pină în seara zilei de 5 aprilie din cele 40 ha planificate, doar pe 6 ha sămînța a ajuns în sol. In aceeași seară, președintele, brigadierii aveau o scurtă consfătuire de lucru, pentru a stabili sarcinile operative la însămînțări. Dar Ioan Pop, șeful secției de mecanizare nu și-a făcut prezența. A fost căutat, vroiam și noi să stăm de vorbă cu dinsul. N-a fost găsit. De unde să știe atunci mecanizatorii, ce au de făcut a doua zi? Evident, însuși șeful secției pare a fi certat cu disciplina. O atare situație reclamă din partea S.M.A. Sighetu Marinației măsuri energice. Cooperatorii din Călinești și-au propus să însămînțeze primăvara și niște trifoi. Din 40 kg sămânță solicitată au primit numai jumătate. Dar și această cantitate adusă de două săptămîni de la Satu Mare este „bine păzită" sub lacăt, în vreme ce locul ei ar fi de mult în tarlalele de grîu sub cultură protectoare. Să ne fie cu iertare, în acest caz nu mai sunt de vină tractoriștii. O neglijență deloc scuzabilă. Cu ceva mai avansat, dar totuși nesatisfăcător se prezintă mersul lucrărilor de primăvară la G.A.P. Gîmpulung la Tisa. Pe jumătate N. SOARE (Continuare în pag. a 2-a) Nu, nu se poate să nu fi remarcat și dumneavoastră, stimați cititori, abundența de produse magazinele de legume din și fructe ale Băii Mari și ale centrelor muncitorești din împrejurimi. Cartofii, ceapa, murăturile, zarzavaturile, usturoiul, mazărea, merele, prunele uscate, conservele de legume, compoturile, UȘI ,l ouăle, peștele etc., au fost și sunt și acuma prezente din belșug în rafturile magazinelor. De mai bine de o săptămînă, în vitrinele unor unități ca cele cu nr. 21 — 23 — 3 — 9 — 36 — 1 — 30 și ale altora au apărut, etalate îmbietor, legumele timpurii produse în sere în alte județe ale țării sau în grădinile cooperativelor agricole de producție Mireșu Mare, Satulung de la alți grădinarii castrași veți, ardei iuți, salată, ceapă verde, spanac, roșii. Desigur că aui observat și un alt amănunt semnificativ, de aproape majoritatea legumelor luni, și fructelor sînt prezentate și vîndute preambalate. — Procentul mărfurilor care se vînd în prezent ambalate sau preambalate, în magazinele noastre, ne-a spus tovarășul Victor Pop, șeful Centrului de legume și fructe Baia Mare, este de aproape 80 la sută. La ceapă, cartofi și fasole acest procent trece de 90 la sută. Cumpărătorii sunt acum mai bine deserviți, mai civilizat. In consecință a crescut și volumul desfacerilor. In magazinele C.S.F. Baia Mare, de pildă, în trimestrul I a.c. au fost desfăcute cu 3.000.000 lei mai multe produse ca în aceeași perioadă a anului trecut. Apreciind eforturile conducerii întreprinderii de producere și valorificare a legumelor Maramureș, ale lucrătorilor din unitățile de legume și fructe, rămînem încredințați căzultatele obținute pînă reacum sînt de bun augur și că pe linia aprovizionării și deservirii populației la toate unitățile din județ se vor înregistra în continuare pe întregul an 1971 succese și mai frumoase. I. PETRIA 1 MANIFESTĂRI ÎNCHINATE SEMICENTENARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN . In sala Teatrului dramatic din Baia Mare a avut loc un spectacol omagial închinat aniversării semicentenarului P.C.R., la reușita acestuia au contribuit ansamblurile folclorice de pe lângă casele de cultură din Sighetu Marmației, Tirgu Lăpuș și Vișeu de Sus. • Din Baia Mare s-a dat ieri startul în competiția cicloturui „Floarea prieteniei", la care iau parte 70 de echipaje pionierești din școlile județului. După ce timp de patru zile acestea vor parcurge ruta Baia Mare — Gîrdani — Cehu Silvaniei — Ulmeni — Șomcuta Mare — Remetea Chioarului — Baia Mare, va fi desemnat echipajul care va reprezenta județul Maramureș la faza pe țară a concursului de ciclism ce face parte din seria manifestărilor consacrate aniversării semicentenarului P.C.R. Tinerii din comuna Moisei au prezentat pe scena căminului cultural din localitate un reușit program cultural-artistic închinat celei de-a 50-a aniversări a P.C.R. Un program culturalartistic închinat aceluiași eveniment a fost prezentat și pe scena căminului cultural din Coaș. • Clubul Exploatării miniere Baia Sprie a găzduit recent concursul istorico-literar „50 de ani de luptă și victorii". Publicul prezent la această manifestare a avut prilejul de a asista la o succintă trecere in revistă a celor mai importante momente din istoria P.C.R. • In comuna Săliștea de Sus a avut loc un festival al tineretului, la caie aiu luat parte și tineri din comuna Dragomirești. Tot în comuna Săliștea de Sus cercul literar „Semnal" a închinat aniversării partidului o seară de poezie. La căminul cultural din Remeți a fost ținută expunerea „50 de ani de la crearea P.C.R.", iar în comuna Săcel s-a organizat un concurs intitulat „Momente din istoria P.C.R.". La Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare profesorul Ioniță Iuga a prezentat expunerea „Momente din istoria poporului român — România între anii 1934—1940. Intr-o altă instituție culturală băimăreană — Clubul E.M. Săsar — a fost organizată o călătorie imaginară pe hartă. Intitulată „Prin muzeul de istorie a partidului" aceasta a evocat momente mai importante din lupta partidului în ilegalitate. 9 Pentru îmbogățirea repertoriului formațiilor de artiști amatori sindicale, zilele acestea în cuprinsul județului a fost difuzată culegerea „Sub stindardul glorios al partidului", editată de Uniunea Generală a Sindicatelor din România. Culegerea cuprinde 25 de cintece pentru muzică corală închinate partidului. ”1 Triajul E.M. Săsar. Pe aici, trec zilnic tonele de minereu, rodul muncii avîntate din subteran. „Știință-tehnică-productivitate - 1971“ Cadru propice propagandei tehnice Devenită tradițională, acțiunea largă de promovare a progresului tehnic pe calea formelor de propagandă de masă, inițiată și condusă de organe sindicale, sub denumirea „Știință — tehnică — productivitate", se află acum la cea de a treia ediție a sa. Avînd la bază consultarea unui larg cerc de specialiști, membrii ai comisiilor inginerilor și tehnicienilor, programul acțiunii din acest an cuprinde un însemnat număr de manifestări de propagandă tehnico-economică diferențiate pe ramuri industriale, profesii și categorii de pregătire. In condițiile creșterii calitative a activității economice— caracteristica de bază a planului cincinal 1971—1975 — sporește considerabil rolul mobilizator activ al organelor și organizațiilor sindicale în antrenarea maselor de oameni muncii la promovarea progresuailui tehnic, la perfecționarea cunoștințelor lor profesionale. S-a subliniat că toată această activitate sindicală trebuie nemijlocit subordonată preocupărilor și sarcinilor economice de mare strigență. Este de altfel și elementul care „respiră" din programul acțiunii „Știință — tehnici — productivitate — 1971". Așa spre exemlu, la manifestările ce au avut loc pînă acum, luna aceasta se va adăuga o sesiune de comunicări și referate pe tema „Creșterea productivității muncii și a gradului de valorificare a metalelor" în care specialiști de prestigiu din cadrul C.M.M.N. Baia Mare vor pune în dezbatere aspecte actuale și de perspectivă în aceste domenii deosebit de importante pentru mineritul și metalurgia neferoasă din județul nostru. Sunt de asemenea prevăzute o seamă de manifestări cultural-educative, expuneri, simpozioane, mese rotunde care, realizate de Casa de cultură din Baia Mare sau cluburile din județ, vor aborda aspecte diverse din preocupările vizînd folosirea tehnicii din dotare, experiența în îndeplinirea ...................................................sarcinilor economice,, consacrate celei de a 50-a aniversări creării P.C.R. O gamă variată de a manifestări tehnico-științifice abordează complexe probleme ale industriei lemnului (valorificarea, reducerea consumurilor, mecanizarea), precum și din construcții montaje. Reținem din programul pe 1971 al acțiunii „Știință — tehnică — productivitate" manifestări preconizate a se desfășura direct în mijlocul colectivelor de oameni ai muncii, dedicate deosebit dezbaterii unor probleme specifice privind protecția muncii, prevenirea îmbolnăvirilor profesionale. . Așa cum se arată la recenta plenară extraordinară lărgită a Consiliului județean al sindicatelor acestea au datoria să adopte în întreaga lor activitate, inclusiv cea de promovare a noului în tehnică, metode și stiluri de muncă mai bune, care să atragă masa de oameni ai muncii, să le canalizeze preocupările, munca de creație pe făgașul îndeplinirii exemplare a sarcinilor economice. Sub acest aspect, am reliefat că însăși programul pe 1971 al acțiunii de masă „Știință tehnică — productivitate" prezintă maleabilitate, dă posibilitatea organelor și organizațiilor sindicale de a-și desfășura propaganda tehnică fără „tutelă măruntă", pe problemele specifice de cea mai mai mare importantă in viata colectivelor de muncă. Este astfel creat cadrul propice pentru ca propaganda tehnică, latură deosebită a activității sindicale, să fie mult mai „la obiect", să aibă eficiență cit mai bună. ... Sala de ședința a Judecătoriei Sighetu Marmației,. Pe rol •— un dosar, o verigă dintr-un lanț de procese Cine sunt cei care se judecă? Ioan Mihai din str. Tisei nr. 58, conductor de tren, l-a chemat în fața instanței pe Alexandru Zbolyan, pensionar, domiciliat în aceeași stradă, la nr. 41. Pentru ce? Pentru pretenții... materiale! Despre ce este vorba? Era în vara anului 1969. Un uliu ducea în gheare un porumbel. Huiduit, uliul a scăpat porumbelul. Ioan Mihai l-a ridicat, l-a dus acasă și i-a oblojit rănile. După cîteva zile, I.M. se înțelege cu A.Z, porumbar pasionat, să-i împrumute o porumbiță, pentru a întemeia o „familie de porumbei". Cei doi s-au obligat ca „produsul" — adică puii rezultați — să fie împărțiți în mod egal. Mare i-a fost bucuria lui I.M. cînd a găsit în cuibar două ouă. Dar, nu peste mult, aceasta i-a fost umbrită de faptul că din cele două ouă n-a ieșit decit... un pui. Mai mult, porumbelul salvat, împreună cu puiul, și-au luat zborul și nu s-au mai întors „acasă" niciodată. De aici a început vrajba între „parteneri". I.M. l-a acuzat pe A.Z că i-a furat, porumbelul și puiul. Și, din acest motiv, pînă acum au avut loc nu mai puțin de 6 dezbateri, reclamatul pretinzînd despăgubiri în valoare de... 25 lei! Mai mulți judecători și procurori, care au participat la aceste dezbateri, apreciază că, în istoria judecătoriei, n-a existat o pricină mai neserioasă, prin motive și proporții, ca cea dintre I.M. și A.Z. Comportarea lui I.M. a stîrnit, pur și simplu, indignare în rîndul oamenilor de pe strada unde locuiește. I.M., prin comportarea sa, prin atitudinea sa — ne spunea tovarășul Ambrozie Darău, deputat In nIo in aceasta circumscripție — e un „exemplu" de • ceea ce nu trebuie să fie un vecin, un cetățean, u locatar, viciind climatul de înțelegere între oameni". Argumente. I-M. și-a găsit încă un „partener", pe măsura lui, în persoana lui Mihai Țiplea, tot din str. Tisei nr. 52. Cei doi procesomani „confruntat" — nici s-au ei nu mai știu precis de cite ori — la comisia de judecată, la judecătorie, la Tribunalul județean, pentru insulte, calomnii și altele. Reținem, pentru cititori, cîteva din „faptele" pentru care s-au judecat. M.T. pretinde de la I.M. 300 lei drept pagube produse de clinele său în grădina de zarzavaturi. M.I. N cheamă pe, M.T. în fața instanței pentru insultă. M.T. nu se lasă mai prejos, cheamă și el pe I.M. în îl judecată tot pentru insultă. — Desigur, instanța de judecată ne spunea tovarășul Aurel Pop, președintele judecătoriei locale, — apără interesele, drepturile legitime ale cetățenilor. Dar „motivele" pentru care se judecă unii oameni, ni se par de-a dreptul ciudate. Multe din pricinile ajunse la comisiile de judecată, în fața instanței ar putea fi evitate, preîntîmpinate, sau soluționate, prin înțelegere, între împricinați. Pentru că a „pune în mișcare" angrenajul justiționar pentru niște fapte, neînțelegeri atît de mărunte, numai dintr-o meschină, dintr-o ambiție optică limitată, cum este și căzul relatat mai sus, nu este altceva decit un abuz. Am mai adăuga faptul că Ioan Mihai este angajatul unei instituții cu o severă disciplină (Gara C.F.R.). Poate colectivul de aici ar avea ceva de spus despre apucăturile „procesomanești" ale acestuia? VASILE OANȚA UN UHU, UN PORUMBEL ȘI VECINII PROCESOMANI 1 PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST Marți, a avut loc la Baia Mare plenara Comitetului județean Maramureș al Uniunii Tineretului Comunist. La lucrările plenarei au luat parte membrii și membrii supleanți ai Comitetului județean U.T.G., secretari ai comitetelor comunale U.T.G., invitați din partea unor organe județene, președinți ai asociațiilor sportive de la sate, profesori de educație fizică din licee și școli generale. La plenară au participat tovarășii Iuliu Feteș, membru supleant al G.G. al P.G.R., membru al Biroului C.C. al U.T.G., Mihai Marina, secretar al Coimitetului județean Maramureș al P.C.R. Pe ordinea de zi a plenarei au fost Înscrise următoarele puncte: 1) Raportul Biroului Comitetului județean U.T.C. cu privire la preocuparea organelor și organizațiilor U.T.C. de la sate și din școli pentru organizarea și desfășurarea activității sportive de masă; 2) Planul de măsuri privind completarea hotărîrilor adoptate de Conferința județeană U.T.C. cu noi obiective, reieșirea din documentele Congresului al IX-lea al U.T.C.; 3) Măsuri organizatorice privind aplicarea hotărîrilor Congresului al IX-lea al U.T.C. la Conform unei reguli stabilite, începutul ședinței plenare tovarășul Gheorghe Sas, primsecretar al Comitetului județean U.T.C., a prezentat o informare asupra modului de îndeplinire de către organele și organizațiile U.T.C. a sarcinilor stabilite de recentul Congres al U.T.C., precum și asupra înfăptuirii planului de acțiuni dedicate semicentenarului partidului. Pe marginea documentelor prezentate au luat cuvîntul tovarășii: Augustin Cînta, primsecretar al Comitetului municipal Baia Mare al U.T.C., Nicolae Bura, secretar al Comitetului comunal U.T.C. Sarasău, Adriana Bognerac, secretară Comitetului U.T.G. de la Liceul din Cavnic, Vasile Chiș, președintele Asociației sportive din Sălsig, Gheorghe Andreica, secretar al Comitetului orășenesc U.T.C. Vișeu, Alexandru Dormiță, profesor la Liceul din Baia Sprie, Adrian Trif, prim-secretar al Comitetului orășenesc U.T.G. Borșa, Cornel Coteț, secretar al Comitetului comunal U.T.G. Satulung, Liviu Iva, elev la Liceul din Seini, loan Chioreanu, vicepreședinte al U.J.G.AJ P., loan Pop, președintele G.J.E.I P.S. și Ioan Chiorean, vicepreșiadinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. In lumina hotărîrilor Congresului al IX-lea al U.T.G., plenara a operat unele modificări în structura organizatorică a Comitetului județean U.T.G. Astfel, s-au constituit consiliile și comisiile pe domenii de activitate, iar numărul membrilor Biroului Comitetului județean U.T.G. a fost mărit de la 13 plus 4 supleanți, la 15 plus 6 supleanți. Tovarășii Mihai Cerbănic și Ovidiu Pintea au fost promovați în rîndul membrilor biroului, iar tovarășii Gavril Robaș, Dorel Breban și Ioan Ilieș au fost cooptați în rîndul membrilor supleanți ai biroului. Secretariatul Comitetului județean U.T.C. are acum următoarea componență: prim-secretar — Gheorghe Sas, secretar cu probleme organizatorice — Cornel Hoban, secretar cu probleme de propagandă — Ioan Dîrjan, secretar cu probleme de sport, turism și pregătire militară — Vasile Ardeleanu, președintele Consiliului pentru munca în rîndul elevilor — Clara Gallov, președintele Consiliului tineretului muncitoresc — Petru Hozan, președintele Consiliului tineretului sătesc — Ovidiu Pintea. Plenara a eliberat din rîndul membrilor Comitetului județean U.T.C. pe tovarășul Victor Turda, plecat în alt județ, și a cooptat în comitet pe tovarășul Ioan Cozma, iar în rîndul membrilor supleanți ai comitetului pe tovarășul Cornel Sină. In încheierea dezbaterilor a luat cuvîntul tovarășul Mihai Marina, secretar al Comitetului județean de partid, care s-a referit pe larg la sarcinile ce revin organizației județene de tineret în contextul eforturilor generale de perfecționare a societății noastre pe care partidul le polarizează în jurul desăvârșirii ființei umane și valorificării potențialului său creator. JL