Pentru Socialism, noiembrie 1973 (Anul 23, nr. 6144-6169)

1973-11-08 / nr. 6150

mAPROVIZIONAREA TELEMATIMU Ștefan Andreica, fre­zor: „Prima sarcină ca­re îmi revine este să în­deplinesc și să depășesc planul de producție cu cel pu­țin 10 la sută. Conform sarci­nii de plan, în 8 ore va trebui să realizez cîte trei piese freza­te". Vasile Jurcău, strungar, șef de echipă: „împreună cu tova­rășii din echipa pe care o con­duc, în luna ianuarie trebuie să asamblez o sută de trolii fores­tiere. Vom depăși această sarci­nă cu 10—15 la sută". Dumitru Nicoară, rabotor: „Nu cunosc sarcina planificată dar o voi depăși cu 5—6 l­a su­tă". Gheorghe Săsăran: „Trebuie să execut transportul a 600 to­ne masă lemnoasă sau alte ma­teriale necesare forestierilor". Ion Ștef, lăcătuș, șef de echi­pă: „Nu cunosc ce voi lucra în luna ianuarie 1974, dar mă an­gajez ca împreună cu echipa mea să depășim planul cu 8— 10 la sută". Ioan Hendre, mecanic auto, șef de echipă: „Cu oamenii din echipa mea va trebui să exe­cut trei R.K.-uri la autocamioa­ne, recondiționarea a 8 motoa­­re-agregat, plus cutii de viteză ,plus diferențiale". Șt. „Pentru îndepli­nirea sarcinilor în con­diții optime am propus realizarea unei mai strînse colaborări între mine și colegii mei de muncă în dome­niul folosirii cît mai depline a capacității frezei pe care lu­crăm. De ce? Pentru că numai ajutîndu-ne reciproc, adică în­­treținînd mașina în bune condi­ții vom putea să realizăm depă­șirea de 10—15 la sută a sarci­nii planificate. Propunerea fost acceptată de colegi. Am mai a propus să fie luate măsuri pen­tru îmbunătățirea aprovizionării locului nostru de muncă cu pie­se de schimb și scule așchietoa­­re, în cantități îndestulătoare, a­­vînd în vedere faptul că anul acesta din cauza golurilor în aprovizionare am pierdut apro­ximativ 5 la sută din timpul maxim disponibil al frezei. Am făcut și alte propuneri. Unele din ele s-au înfăptuit. Atelierul nostru, de pildă, este deja pre­gătit pentru lucru în lunile de iarnă. Dacă se rezolvă și cele­lalte­­­­ probleme, atunci cu sigu­ranța ne vom depăși sarcinile­­­e plan în proporția amintită. V.J.: „Să se facă aprovizio­narea ritmică și în cantități în­destulătoare cu cele necesare strungarilor, să se asigure mai bună organizare­a locurilor­­ de muncă, întreținerea în condi­ții ireproșabile a mașinilor-unel­­te. Avem promisiuni că aprovi­zionarea se va îmbunătăți, că va fi întocmit un plan de revi­zii și pentru întreținerea cores­punzătoare a mașinilor unelte, plan, care avem asigurări că va fi respectat. Totuși, deocamdată reviziile se fac la voia întîmplă­­rii. Din această cauză și pentru că ne lipsesc adeseori piesele de schimb, pierdem încă aproxi­mativ 10—12 la sută din tim­pul maxim disponibil de lucru al mașinilor unelte". N.D.: „Pentru îndeplinirea cit mai bună a sarcinilor de plan, am cerut să fie luate măsuri menite a îmbunătăți aprovizio­narea cu materiale, să se între­prindă ceva pentru ca întreți­nerea și repararea utilajelor să fie făcută în mod corespunzător. Toate aceste propuneri au fost apreciate. Nu înțeleg de ce ra­­boteza pe care lucrez, în ciuda promisiunilor, continuă să joa­ce din toate încheieturile. Să fie oare adevărat ceea ce zic cei mai în vîrstă decît mine, că de la intrarea ei în producție, adică de peste 10 ani, n-a fost revizuită nici cel puțin o singu­ră dată?" X.S.: „Și eu am cerut îmbună­tățirea aprovizionării tehnico­­materiale a locurilor de muncă. Am auzit că, s-au luat măsuri pentru înfăptuirea menționatelor propuneri, dar cu toate acestea, de la magazie mai primim încă piese rebutate. Nu prea multe — circa 40 bucăți lunar — dar suficiente să încurce buna des­fășurare a activității de produc­ție. Ce fac cei de la controlul tehnic de calitate? De ce, oare, nu vor să vadă acest lucru?“ I.H.: „Am propus să fim mai bine aprovizionați. Aveam moti­vele mele. Fiindcă știu că dacă aprovizionarea se va îmbunătăți, vom putea da o producție cu circa 40.000 lei mai mare decît realizăm în medie lunar". I I­­a această întrebare, I­a­r toți cei 6 interlocutori au declarat că nu pot­atisfăcător,să dea un răspuns la­Nici unul dintre in­terlocutori n-a putut indica care e sarcina de reducere a consumu­rilor specifice. Din răspunsurile primite re­zultă că muncitorii din cadrul unității sînt animați de dorința să înceapă activitatea în anul 1974 în condiții cît mai bune de creștere a producției și ritmicita­te. Fără îndoială, propunerile lor vor fi întregite pe parcurs cu altele la fel de valoroase. In a­­celași timp, din cele discutate rezultă și o serie de probleme a căror rezolvare reclamă o mai mare operativitate. In cele ce urmează ne vom opri asupra u­­nora dintre acestea. In primul rînd e vorba de fap­tul că deși a expirat termenul stabilit pentru definitivarea sar­cinilor de plan pe anul 1974, precum și cel pentru întocmirea programelor de măsuri și de ac­țiuni concrete legate de reparti­zarea sarcinilor pe fiecare loc de muncă și pe fiecare om (la 15 august a.c.), stabilirea pe forma­ții de muncă a diferitelor solu­ții de creștere a productivității muncii, nu toți muncitorii cu­nosc ce sarcini­le revin în pri­ma lună a anului 1974. Din ce cauză? Pentru că la producția industrială n-au fost stabilite încă principalele ele­mente de plan pe ansamblul u­­nității, după cum nu s-au defini­tivat nici care vor fi sarcinile de reducere a prețului de cost, nivelul indicilor de utilizare a metalului, consumurile specifi­ce de carburanți și lubrifianți. Or, tergiversarea finalizării a­­cestor operații poate avea im­plicații negative asupra desfă­șurării în bune condiții a pro­ducției încă din primele zile ale anului viitor. Din discuțiile purtate pe tema care face obiectul anchetei de față, a mai reieșit încă o pro­blemă nerezolvată: existența u­­nor goluri în aprovizionarea cu piese de schimb și scule. In ciu­da propunerilor făcute de mun­citori în vederea lichidării go­lurilor semnalate în acest dome­niu, situația nu s-a îmbunătățit. Dimpotrivă, necesarul pentru lu­na ianuarie, pînă la ora actuală, nu este acoperit nici cel puțin în proporție de 10 la sută. Bineînțeles, situația poate și trebuie să fie remediată. Dar cu o condiție: conducerea I.F.E.T. Baia Mare să intervină cu mai multă stăruință la furnizori să devanseze pe cît posibil livrarea produselor prinse în planul de aprovizionare. Pe de altă parte, să acționeze cu fermitate pentru definitivarea și concretizarea tu­turor indicatorilor de plan. Intrucît rezolvarea probleme­lor aflate încă în suspensie con­diționează fundamentarea știin­țifică a angajamentelor în în­trecerea socialistă pe 1974, an în care va avea loc cel de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Român și vom ani­versa 30 de ani de la eliberarea patriei de sub jugul fascist, e­­venimente pe care întregul no­stru popor se pregătește să le întîmpine cu rezultate deosebite obținute pe frontul luptei pen­tru îndeplinirea cincinalului îna­inte de termen și la un înalt nivel calitativ, considerăm că este de datoria I.F.E.T. Baia Mare să conducem­­ treacă neîntîrziat la soluționarea tutu­ror problemelor ce fac obiectul pregătirilor pentru un bun de­maraj al producției în viitorul an și atingerea unor parametri superiori de creștere a eficien­ței economice a întregii activi­tăți de mecanizare și transport forestier. Constantin I. JOSAN Dezbateri cît mai strîns legate de viața și preocupările cursanților (Urmare din pag. 1) todologică a propagandiștilor, pen­tru a le cultiva pasiunea în munca de educație și pentru a le crea condiții să-și îndeplinească aceas­tă muncă fără dificultăți. In acest scop, instruirile lunare ale propagandiștilor se efectuează diferențiat, pe forme de învăță­­­mînt și profite de activități social­­economice: minieră, metalurgie ne­feroasă și chimie, industrie locală și cooperație, transporturi, comerț, instituții de stat, învățămînt și cultură.­­Incepînd cu anul trecut, în unitățile economice mari ale o­­rașului — I.M.M.U.M. etc — instruirea propagandiștilor se face la sediul acestora). In ca­drul programelor de instruire, pe lingă dezbaterea unor teme comu­ne, au loc și dezbateri metodice specifice fiecărei forme de învă­­țămîrnt, iar mai nou au loc așa-nu­­mitele „dezbateri de caz", un pro­cedeu deosebit de util care contri­buie la dezvoltarea capacității de gîndire a propagandiștilor, la a­­firmarea personalității fiecăruia în soluționarea diferitelor probleme ce se ridică în activitatea cursuri­lor pe care le conduc. — Este promovată această me­todă și la nivelul cursurilor de Învățămînt ? — Firește ! Numai că dezbateri­le ce au loc în cadrul cursurilor nu se referă la cazuri abstracte, ci la cazuri reale, luate din viața co­tidiană a organizațiilor de partid, a colectivelor de muncă, ceea ce determină ca temele teoretice a­­bordate la învățămîntul de partid să fie strîns ancorate în realități, să contribuie la legarea studiului de practică, sporindu-i astfel forța sa educativă și combativă, de în­­rîurire asupra conștiinței cursanți­lor. In acest sens, o bună experien­ță au acumulat organizațiile de partid de la Flotația Centrală, E.M. Săsar,­­ Filatura de bumbac, U.J.C.M., Direcția județeană a poș­telor, Institutul pedagogic, Liceul nr. 3, unele organizații din co­merț, care au pus în discuția cursanților cele mai esențiale as­pecte referitoare la conduita unor membri de partid, a unor salariați. Incepînd din acest an de studiu, o parte a temelor sînt dezbătute în adunările generale ale organiza­țiilor de bază, ceea ce va mări și mai mult eficiența învățămîntului de partid. Noi considerăm util ca în organizațiile de bază în care e­­xistă un număr mai mare de cursanți și în care ființează mai multe forme de învățămînt, pe lin­gă dezbaterea unor teme comune să aibă loc și dezbateri separate, pe cursuri, dînd posibilitate tu­turor de a-și exprima opiniile, de a verifica modalitățile în care stu­diază cursanții, făcîndu-i astfel pe fiecare să se­­ manifeste cît mai combativ. Dorim să înlăturăm practica învechită ca unul să vor­bească — de cele mai multe ori acesta este propagandistul — și restul cursanților doar să asculte, situîndu-se pe o poziție pasivă, a­­dică se mulțumesc să facă doar act de prezență la cursuri. Q Cum se acționează in vede­rea înlăturării acestor manifestări? — In stilul de muncă al Comite­tului municipal de partid a intrat practica de a analiza desfășurarea învățămîntului de partid la fața lo­cului, în unități și instituții. .Anul trecut s-au efectuat asemenea ana­lize, cu participarea efectivă a în­tregului birou, al aparatului de partid, în mai multe întreprinderi și localități aparținătoare Băii Mari. E o metodă foarte utilă și care ne determină să o extindem, să o amplificăm în cursul acestui an. Ne dăm seama că mai există lacune — elemente de formalism, lipsă de combativitate, neajunsuri ce s-au manifestat mai pregnant la întreprinderea intercooperatistă de construcții-montaj, Agrofruct, U.U.M.R., Institutul de subingineri — care se cer combătute cu toată hotărîrea. Apreciem însă că actualul an de studiu în învățămîntul de partid a debutat în condiții mai bune. Te­­maticile cursurilor au fost dezbă­tute în adunările generale ale or­ganizațiilor de bază, incluzîndu-se în programele cursurilor studierea în continuare a documentelor Con­gresului al X-lea, ale Conferinței Naționale a partidului, cuvîntările și expunerile tovarășului Nicolae Ceaușescu. Ne preocupăm — pen­tru creșterea eficienței învățămîn­­tul­ui de partid — să asigurăm o bună pregătire a adunărilor gene­rale, o intensă funcționalitate a cabinetelor de științe sociale punctelor de documentare și infor­și­mare, participarea nemijlocită la dezbateri a membrilor, organelor de partid, atît a celor de la nivelul municipiului cît și a celor din în­treprinderi și instituții, făcînd din fiecare curs un grup de studiu cît mai activ, cît mai laborios. PENTRU SOCIALISMSO I 8 noiembrie 1978 \MrtmA TELEX111 a România se situează în pre­zent pe locul zece între țările lu­mii producătoare de țevi din oțel și pe locul trei în cadrul țărilor socialiste. întreprinderile Centralei industriale de prelucrări metalur­gice au expediat de la începutul anului și pînă acum peste sarci­nile de plan 13.000 tone de țevi din oțel de bună calitate, cu 4.500 to­ne peste prevederile angajamentu­lui anual, a in baza acordului pentru lărgirea cooperării în do­meniul minier încheiat între Ro­mânia și Peru, a fost constituită societatea mixtă de producție „An­­tamina“. Partea română este re­prezentată de întreprinderea de comerț exterior „Geomin“, iar cea peruană de „Mineroperu“. Ca fi­­­rm­ă specializată în construirea de obiective industriale pentru valo­rificarea substanțelor minerale u­­tile, „Geomin“ este cunoscută as­tăzi în 27 de țări, printre care Albania, Algeria, Bulgaria, ceho­slovacia, R.P.D. Coreeană, R. p. Congo, cuba, Grecia, Iran, Iugo­slavia, Maroc, Nigeria, Tunisia, Venezuela, a Concursul national de poezie „Nicolae Labiș“ a sus­citat și in acest an un larg inte­res. La actuala sa ediție parti­cipă cu lucrări circa 200 de scrii­tori din întreaga țară. Concursul prilej­uiește, de asemenea, mai multe manifestări. Astfel, la Su­ceava, Gura Humorului și Mălini — satul natal al lui Nicolae La­biș — vor avea loc întilniri cu ci­titorii, șezători literare, precum și un simpozion pe tema „Poezia contemporană românească — di­recții și coordonate“,­­ Produc­ția de autobuze ocupă un loc din ce in ce mai important în industria din R.P. Ungară. In pe­rioada 1960—1970, acestui sector i-au revenit 6—8 la sută din pro­ducția globală a industriei con­structoare de mașini a țării, iar în 1973 deține 21,4 la sută din vo­lumul total al acestei ramuri in­dustriale.­­ Un colectiv de specia­liști de la Centrala gazului metan din Mediaș, au pus la punct un aparat, care funcționează pe baza unui principiu original, pentru pre­venirea erupțiilor de gaze. Cu a­­jutorul lui se pot detecta si pre­vedea din timp zonele cu presiuni anormale, acelea care pot provo­ca erupții. In curind, noul aparat va intra în dotarea instalațiilor de foraj. FIX-DEffL . Arheologii sovietici au des­coperit în Asia Centrală un ape­duct subteran vechi de 15 secole, care servea la alimentarea cu a­­pă potabilă a orașului-fortăreață Sahruhi. Ramificațiile tunelului se termină cu încăperi pentru păs­trarea rezervelor de apă. întreaga conductă iese pe malul fluviului Sirdaria unde, probabil se afla camuflată o priză de apă. Ape­ductul permitea celor din fortă­reață o îndelungată rezistență față de asedii, fără a resimți lipsa de apă.­­ Modificările sistemului cardio-vascular la studenții slab pregătiți care se află în fața unor examene sunt asemănătoare celor care anunță un infarct. In timpul examenelor, pulsul candidaților slab pregătiți ajunge la 160—180 bă­tăi pe minut. Puternica tensiune nervoasă, periculoasă pentru sănă­tate, persistă multă vreme după examene, es­tn localitatea Dor­trecht din Olanda pe un stadion în timpul unei manifestații sportive, toate robinetele de apă purtau un anunț: „Atenție, apă nepotabilă“. Farsa aparținea, nu fără interes, unui vînzător de limonadă. Mijloc sigur de a intra la... amendă. CARTEA In Editura militară a apărut lu­crarea „Sistemul militar. Organiza­rea, recrutarea și mobilizarea ar­matei“. Scrisă de un colectiv de autori din Ministerul Apărării Na­ționale, Marele Stat Major, cartea se adresează în general tuturor a­­celora care, conform Legii orga­nizării apărării naționale, au sar­cini în acest domeniu, a Cel mai mare grup editorial din Cuba — Institutul cubanez al cărții — a scos de sub tipar, în cursul lu­nii octombrie, peste 21.000.000 exem­plare de cărți. Cifra constituie un record pentru institut, înființat cu numai șase ani în urmă. El reu­nește cîteva edituri specializate, dotate cu utilaj tipografic modern. M­OM­ Specialiștii polonezi au elaborat un nou sistem de transport sub­teran în mine. Este vorba despre un mic tren care se deplasează de-a lungul unei mine fixate de plafonul galeriei. Acest sistem poa­te fi aplicat în galerii de mine pentru transportul muncitorilor și al materialelor. Trenul poate ur­ca cu o înclinație de oină la grade cu o încărcătură de 5 tone.30 mmmpm La Institutul central al tehnicii de sudură din Halle (R.D. Ger­mană) s-a reușit secționarea unor blocuri de piatră, pînă la un me­tru cub, cu ajutorul unui „tun“ cu oxigen. Acest aparat produce zgu­ră de oxid de fier în fuziune ca­re provoacă explozia pietrelor. Noul procedeu va spori produc­tivitatea și va oferi o mai mare securitate. Aparatul se află în atenția spe­cialiștilor din Halle, care inten­ționează să-l adapteze lucrărilor subterane și din mine. La Sibiu a luat ființă o sec­ție de geodezie și cartografie, uni­tate care va funcționa în cadrul Comisiei județene a Consiliului national al inginerilor și tehnicie­nilor. Secția, prima de acest fel din țară, reunește peste 140 de specialiști din unitățile economice și instituțiile sibiene. Ea își pro­pune să contribuie la organizarea unor schimburi de experiență și de informații, să sprijine activitatea de cercetare și de inovații. Mai mulți arbori seculari din Județul Argeș au trecut în grija specială a omului, ca monumen­te ale naturii. Este vorba de un falnic stejar aflat în comuna Oar­­ja, de un frumos nuc din Pădu­­roiu, de o mîndrețe de frasin din Vata, d­espre gorunul lui Radu An­gh­ei din Grec­ si de un duglas de pe o strada din orașul Pitești. IBN­SIIIlI Joi 8 noiembrie 1973 9.00 Curs de limbă engleză. Lec­ția 64. 9.30 Curs de limbă germană. Lec­ția 66. 10.00 Telex. 10.05 Cărți și Idei. Dezbatere asupra colecției „Făurirea societății socialiste multilateral dezvolta­te“ apărută în Editura Politi­că. 10.25 Telecinemateca (reluare) 11.55 Publicitate: 12.00 Telejurnal. 16.00—17.00 Teleșcoală. Album: Oti­lia Cazimir. Fizică anul III. Ac­țiunea cîmpului magnetic asu­pra particulelor aflate în miș­care. Științe sociale — consul­tații. Trăsăturile societății so­cialiste multilateral dezvoltate: Pagini din istoria mișcării muncitorești — reportaj filmat. 17.30 Emisiune în limba maghiară. 18.30 Telex. 18.35 Din țările socialiste. 18.45 întrebări și răspunsuri. Etic și politic. Salariul social. Timpul în lumina cuceririlor știintei contemporane. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri: „Creionașul fer­mecat". 19.30 Telejurnal. Cincinalul înainte de termen. 1973 — an hotărî­­tor. 20.00 Cîntecul săptămînii: „La noi“. 20.05 Publicitate. 20.10 Seară pentru tineret. 22.15 24 de ore. mm CMV/NTS (Urmare din pag. 1) vrea să se convingă personal at*t cantitatea de fin existentă în fiecare căpiță sau claie. Lucru bun, nimic de zis, adău­găm noi, dar această treabă nu se putea face oare încă cu 2 luni în urmă? Despre transportul furajelor, la Săpînța, cunoaștem și un specific al locului. Pe lângă a­­telajele cooperativei (20 la nu­măr) cooperatorii dispun per­sonal de alte 76 atelaje. — Nu le puteți folosi și pe acestea la transportul furajelor? — sugerăm ideea primarului. Aveți doar tot dreptul și autori­tatea de a face acest lucru, și (Urmare din pag. 1) treptat în gunoi. Președintele cooperativei, Vasile Ardelean, inginerul agronom, Grigore Na­­ghiu, și brigadierul zootehnic, Silviu Achim, trec zilnic pe lân­gă grămezile de coceni, așa cum trec și pe lângă alte neglijențe și manifestări de dezordine, dar fără să aplice măsurile cuveni­te. Ba dimpotrivă, din discuții­le avute, ei au încercat, chipu­rile, să invoce tot soiul de moti­ve, (că nu avem tocătoare, că acum e prea tîrziu pentru si­loz, că noi nici nu obișnuim să facem siloz) care s-au dovedit inconsistente. Vacile sînt prost furajate și întreținute, ceea ce de a sprijini concret cooperati­va în această acțiune. — După mine, greu lucru, spune primarul. Și să vă spun de ce. Furajele, după cum vă a­­minteam, nu sînt încă recepționa­te, iar cooperatorii, așteaptă ca mai întîi să-și ducă acasă partea lor de contribuție și apoi pe cea a cooperativei. Răspunsul primarului nu poa­te satisface. Este clar că tot ceea ce este pe cîmp trebuie a­­dunat cu grijă, final — trans­portat la ferma de animale. Și, în acest sens, primăria tre­buie să mobilizeze întreaga su­flare a satelor, toate atelajele existente în comună. Discuția la Cîmpulung la Tisa, a făcut ca producția acestora să scadă în ultimele zile în medie cu 3 litri de lapte pe cap de vacă furajată.­­ La Astraju de Jos, coope­ratorii au procedat altfel decît cei de la centrul de comună. După ce s-au eliberat terenurile de resturile vegetale, ca și de cocenii de porumb, o parte au fost însilozați, iar o altă parte se administrează în­curajarea a­­nimalelor, ne spunea Ștefan Doica, președintele cooperativei de aici.­­ Cooperativa agricolă Ari­­niș a cultivat porumb pe o su­prafață de 265 ha. Producția re­zultată a fost adunată și înma­gazinată în bune condiții. Ca­­ ­ în prezența primarului Alexan­dru Penzel, inginerului Iosif Tok­ay și președintelui C.A.­P, Mihai Matei, o purtăm, mai în­tîi, despre asigurarea necesarului de furaje. Interlocutorii noștri se declară mulțumiți că aceas­tă acțiune s-a încheiat cu suc­ces și că baza furajeră a fost în întregime asigurată. Insistînd însă asupra stadiului de transport al acestora, rezultă că pînă la data de 6 noiembrie, din cele 3.000 tone s-au trans­portat la fermă numai 380 de tone. Trecînd prin hotarul co­munei Cîmpulung la Tisa, ne apare în față și următorul as­pect: căpițele de fin, (în număr cu zecile), se află chiar pe lîn­cenii rezultați de pe această su­prafață au fost adunați, ne in­formează inginerul zootehnist Ioan Dunga, dar, tot din lipsă de tocătoare, ei n-au fost însilo­zați. „Se administrează în ames­tec cu sfeclă", zice inginerul. — Și noi am fi dorit să însilo­­zăm cocenii de porumb, declara inginerul Voicu Gruiescu, de la cooperativa agricolă din Oarța de Jos. Dar S.M.A. din localita­te nu ne-a asigurat utilajul ne­cesar. In cîmp noi nu mai a­­vem în prezent nimic. Totul a fost adunat și depozitat cu gri­jă. Avem nevoie de furaje și nu vrem să se risipească... In cooperativa agricolă Bicaz, în ziua raidului nostru, mai e­dă margine de drumuri, și nu lingă fermă. De ce? Primarul co­munei ne oferă­­ următorul răs­puns: — Atelajele fiind puține la număr ne-am gîndit ca finul să fie transportat mai întîi din lo­­curile mai îndepărtate, cel din vatra satului avîndu-l mai la îndemînă. In acest caz, ceva nu este în regulă. De ce aceste furaje nu se transportă cu tractoarele și remorcile de la S.M.A., prețul acestui transport fiind mai ief­tin chiar decît cu atelajele­­ile ...O concluzie e clară. Consili­de conducere: specialiștii cooperativelor agricole din a­­ceastă zonă nu s-au ocupat cu toată răspunderea de transpor­tul furajelor, a tuturor resurse­lor existente în cîmp. De aici necesitatea ca comitetele comu­nale de partid, secretarii aces­tora, primarii comunelor să ac­ționeze cu hotărîre, urgent, spre a organiza temeinic munca de transport a întregii recolte care se mai află în cîmp, astfel ca nimic să nu se piardă din ea. Aceasta e o sarcină de mare răspundere care nu suferă amî­­nare.­xistau de recoltat circa 20 ha de coceni de porumb. După cum spuneau secretarul comite­tului comunal de partid și pri­marul comunei Ioan Mitrea, in­ginerul agronom Gavril Pantea și Vaier Ardelean, președintele C.A.P., aflăm că o mașină se găsește în cîmp la tocarea co­cenilor, dar că din cauza vîntului lucrarea se execută foarte greu. „Am dus animalele acolo să­ consume ceea ce vîntul împrăș­tie", remarca specialistul coo­perativei. Sigur, aceasta este o metodă păgubitoare, care accentuează și mai mult deficitul de furaje (60 tone fibroase și o mare cantita­te de suculente) al fermei zoo­tehnice de aici, influențînd ne­gativ producția de lapte și așa destul de scăzută. Ca atare, se impun grabnice măsuri de li­chidare a acestei stări de lu­cruri, asigurînd utilizarea cît mai rațională a resturilor vege­tale, a întregii cantități de co­coni de porumb. , De ce se îngăduie risipa de furaje? (Urmare din pag. 1) că nimeni n-a acționat serios pentru a face ordine. Adrian Rațiu, secretar al Comitetului comunal de partid Tăuții Măgherăuș, ne spune: ,,Bătrîna are dreptate. Dar pe su­rorile în cauză n-a fost cine să le capa­­citeze. Silvia Matei e deputată municipală și erau suficiente mijloace să fie obligată la redeschiderea traseului de evacuare a apelor. Când am mers eu la fața locului era dezastru. Surorile se opun însă intro­ducerii tuburilor subterane prin grădina lor. Să vorbim cinstit. Deputata municipa­lă, în loc să lupte pentru interesele alegă­torilor, să mobilizeze obștea la diverse ac­țiuni, n-a făcut altceva decît să ridice sa­tul în capul primăriei comunale. Se men­ține cu indít­jir­e pe poziție, deși ea a în­călcat legea, schimbînd cursul apelor". Florica Șomcutean, gestionara bufetului, soră cu deputata Matei Silvia nu va ad­mite nici în ruptul capului să fie introdu­se tuburile prin grădina noastră. Dealtfel, în partea de jos, sora mea a cedat un teren pentru drum, unde-și au casele fiii văduvei. De ce nu lasă ei loc pentru scurgerea apelor? — Din cîte știm, n-ați cedat nici un te­ren, ci l-ați vîndut, încasind 3.000 de lei. Și vreți să beneficiați de două ori: ați în­casat banii și tot pe acolo să se facă ca­nalul ! Cine v-a dat autorizație să schim­bați cursul văii ? — Nimeni. Am folosit prilejul că fo­restierii au ridicat nivelul șoselei. Atunci s-a ridicat și gardul nostru din beton. Ioan Șindreștean, primarul comunei Tăuții Măgherăuș, membru al Comitetului Executiv al Consiliului popular municipal. Ce să zic ? Nu le-am putut opri să-și facă gardul, dar trebuia să lase un loc pentru scurgerea apelor, că pe acolo s-au eva­cuat de cînd e lumea. Tovarășa Matei, ca deputată, în loc să se sfăbească cu cetă­țenii, avea posibilitatea să ne ajute la so­luționarea problemei. Nici nu vrea să audă. Acum trei ani s-au adus 50 de tu­buri. N-am putut executa lucrarea prin proprietatea sa particulară. — Bine, dar ele, surorile, au încălcat legea! — Știu. Au fost aici reprezentanți de la Oficiul județean de gospodărire a apelor. Ne-au propus două variante. Dar... n-avem schițele respective și nici posibilități ma­teriale. Așadar, chiar primarul, în ciuda atribu­țiilor sale, nu face apel la prevederile Le­gii nr. 5/1972, care arată clar: în articolul 8: „In zonele neamenajate apele trebuie lăsate să se scurgă conform cursului na­tural. Deținătorii terenurilor din aval sunt obligați să primească apele ce curg în mod natural de pe terenurile situate în amonte". Limpede ca lumina zilei. Și, evi­dent, pentru cei care încalcă legea sunt prevăzute pedepse. Autoritățile însă nu s-au grăbit să aplice legea­ locale Tovarășul Laurențiu Cristea, șeful servi­ciului municipal de gospodărie comunală, declară: „Eu am trimis odată 50 de tuburi. Le-am luat de acolo apoi pentru că primă­ria comunală n-a putut executa lucrarea- In rest, nu-i treaba mea, nu mă privește". Se pare că tovarășul Cristea n-a citit răs­punsul dat de primăria municipală. Nici Oficiul județean de gospodărire a apelor nu s-a prea amestecat. A dat verbal o so­luție. Atît. S-a încălcat o lege. Asta nu se vede? Așadar, primăriile municipală și comu­nală, deși sînt obligate să facă deplină ordine, preferă să tărăgăneze o situație in­tolerabilă. Și asta de ani în șir. Cînd se va face, totuși, dreptate? Nu de alta, dar au început ploile toamnei... M­a ii face, iii fatale? ,,TV

Next