Pentru Socialism, martie 1974 (Anul 24, nr. 6245-6271)

1974-03-28 / nr. 6268

1 > > IHB PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIV nr. 6268 Joi 28 martie 1974 4 pagini — 30 bani ^=7 CUVINTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. Stimați tovarăși, Plenara Comitetului nostru Cen­tral a dezbătut probleme de o deo­sebită importantă pentru activita­tea partidului și statului, pentru dezvoltarea economiei, științei și culturii, și, mai cu seamă, pentru ridicarea nivelului de viață, mate­rial și spiritual al întregului nos­tru popor. Am început cu adoptarea unor hotărâri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotărîrea privind modifi­carea Statutului partidului, avînd drept scop asigurarea unei func­ționări mai bune a organelor de partid și de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau în activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea re­percusiuni pozitive asupra activi­tății de conducere, atît pe linie de partid cît și pe linie de stat. Totodată, prin hotărîrile adop­tate se pune mai multă ordine în respectarea prevederilor din Sta­tut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activități în­tre plenare — înlăturîndu-se une­le neajunsuri, paralelisme și su­prapuneri care s-au manifestat în această direcție. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la crește­rea rolului și importanței Comite­tului Executiv în conducerea în­tregii activități de partid, econo­mice și de stat.­­ Prin înființarea Biroului Perma­nent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoa­rele de bază de partid și de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activita­te, o coordonare operativă și o în­drumare unitară a lor, eliminîn­­du-se paralelisme și ședințe inu­tile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îm­bunătățire de fond a activității de conducere, la soluționarea rapidă a problemelor multiple și comple­xe ce se pun în fața noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creșterea răspun­derii în muncă a cadrelor de par­tid și de stat în toate sectoarele de activitate. Măsurile organiza­torice luate vor trebui să fie ur­mate de înțelegerea, de către fie­care activist de partid și de stat, a faptului că în funcția sau în funcțiile încredințate are datoria să acționeze cu toată fermitatea, cu un înalt spirit de răspundere, pen­tru înfăptuirea neabătută a liniei gen­erale a partidului, pentru rea­lizarea sarcinilor încredințate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creșterea și mai puter­nică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum știți, noi am pornit întotdeauna de la faptul că for­mele organizatorice nu sunt sta­bilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarci­nilor și etapelor în care desfă­șurăm activitatea de organizare și conducere a partidului și statului. De aceea, trebuie să înțelegem că îmbunătățirea formelor de orga­nizare, a structurii organizatorice și a metodelor de muncă este o necesitate și o sarcină permanen­tă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea în cît mai bune condițiuni a efor­turilor partidului și statului nos­tru, ale maselor populare, ale în­tregului popor în înfăptuirea poli­ticii partidului de dezvoltare mul­tilaterală a țării. In ce privește modificarea Con­stituției, așa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca ur­mare a experienței și practicilor de pînă acum. In acest fel, se dă o formă legală unor relații impu­se de viață, unor practici care și-au dovedit utilitatea și necesi­tatea, asigurînd mai buna funcțio­nare, la nivel central, și la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărît, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai bu­na repartizare a forțelor partidu­lui in diferite sectoare de activi­tate. In ce privește funcția de prim-ministru, după cum s-a ară­tat astăzi dimineață, schimbarea a fost determinată de aprobarea ce­rerii tovarășului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării să­nătății sale și a vîrstei înaintate. Multe din schimbările făcute as­tăzi au fost însă determinate și din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii în toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce privește hotărîrea plena­rei Comitetului Central de a re­comanda Marii Adunări Naționale alegerea mea ca președinte Republicii Socialiste România, do­ar­resc să asigur plenara, întregul partid, întregul popor că îmi voi închina toate forțele pentru a servi cauza socialismului și co­munismului în patria noastră, in­teresele bunăstării și fericirii po­porului nostru. Voi face totul pen­tru a contribui, împreună cu în­tregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid și po­por la realizarea politicii de dez­voltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziției sale internaționale, la sporirea aportu­lui ei la cauza păcii și colaborării între națiuni. Stimați tovarăși, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societății noastre, și anume aceea căreia îi revine rolul de a așeza pe o bază nouă retribuirea mun­cii. După cum se știe, sunt aproa­pe 6 ani de cînd experimentăm noul sistem de retribuție. In toți acești ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbu­nătățiri; de aceea, față de proiec­tul inițial, propunerile actuale conțin îmbunătățiri principiale ca­re au modificat în mod radical pro­iectul. In primul rînd, în proiect se propune să renunțăm la noțiu­nea de salarizare și să introducem o noțiune nouă, care să oglindeas­că noile relații de producție. Am considerat că este necesar să in­troducem această modificare fi­nind seama că noțiunea de salari­zare oglindește de fapt vechile re­lații de producție, bazate pe ex­ploatare, pe existența proprietății private asupra mijloacelor de pro­ducție. In țara noastră­­— ca în toate țările socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producție, statornicind noi relații de producție. Este necesar să ți­nem seama de aceasta și să adop­tăm noțiuni noi care, în măsura posibi­lrlu­i, să oglindeas­că ar­hibr­­­bările produse. Noua lege a retri­buției trebuie să oglindească schimbările revoluționare petrecu­te în țara noastră, să reflecte ca­litatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari și, în același timp, de producători ai tuturor bu­nurilor materiale. Introducerea noțiunii de retribuire a muncii are o mare importanță principială și practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalități în­vechite privind poziția față de proprietatea obștească, față de mijloacele de producție, derivate din vechile relații de producție, din vechiul sistem de relații din­tre patroni și oamenii muncii, din­tre capitaliști și muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvolta­rea atitudinii noi față­ de proprie­tatea obștească, față de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producție, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să țină seama de faptul că asigu­rarea veniturilor lor directe de­pinde de asigurarea financiare și materiale mijloacelor necesare dezvoltării continue a forțelor de producție, a întregii societăți. Tre­buie înțeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retri­buire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploa­tarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă și necesară societății socialiste. Por­nind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea și calita­tea muncii depuse, cu contribuția directă la dezvoltarea forțelor de producție, la înflorirea societății socialiste. Este de la sine înțeles că fondul de retribuire este ne­mijlocit legat de producția gene­rală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul național, de raportul dintre fondul de consum și fondul de dezvoltare. Mărimea retribuției fiecăruia n­u poate fi decît lega­tă nemijlocit de fondurile genera­le de care dispunem într-o anu­mită etapă de dezvoltare a socie­tății noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvența cu care s-a urmărit, și se realizează în proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări între veniturile mari și veniturile mici, realizarea unei retribuții mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între ve­niturile cele mai mici și cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, a­­cest raport va fi mai mic de șase la unul. Aceasta arată preocupa­rea consecventă de a realiza în viață hotărîrile Congresului al X-lea, ale Conferinței Naționale cu privire la crearea unui raport mai echitabil între veniturile mari și cele mici. După cum ați putut reține, așa cum am discutat și la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o a­­tenție deosebită creșterii mai pu­ternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotărîrile plenarei din noiembrie 1973, asigurarea u­­nui raport mai echitabil între ve­nituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizîndu-se o sporire corespun­zătoare a veniturilor mari, dar in­tr-un raport mai echitabil. De­mă­(Continuare In pag. a 4-a). r ȘEDINȚA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliu­lui de Stat. Consiliul de Stat a examinat și și-a însușit în unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituției Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., și a hotarît ca acest proiect sǎ fie supus spre a­­doptare Marii Adunări Naționale. Totodată, Consiliul de Stat, în unanimitate, și-a însușit hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. de a se propune Marii Adunări Naționale alegerea tovară­șului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, ca președinte al Republicii Socialiste România. Astăzi în jurul orei 11:15 posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct de la Pa­latul Marii Adunări Na­ționale ședința solemnă consacrată alegerii Pre­ședintelui Republicii So­cialiste România. Prestațiile de servicii către cetățeni Instalații electrice și branșamente de bună calitate, executate la termen Valoric prestațiile de servicii reprezintă 1/3 din planul șantierului # Lucrări neterminate sau prost exe­cutate și un maistru cuprins de amnezie • Instalații e­­lectrice, fără racord la rețea, executate așa, ca să fie. Reducerea costului la 1.660 lei producție con­strucție-montaj • 64 la sută din lucrări, se execută de formații care lucrează în acord global și numărul lor va crește pînă la 80 la sută. Astăzi poposim la Șantierul de construcții-montaj al I.R.E. Baia Mare, șantier ce își des­fășoară activitatea pe raza a trei județe: Maramureș, Satu Mare și Sălaj. In volumul de lucrări ce intră în sfera șan­tierului se află executarea in­stalațiilor de utilizare a ener­giei electrice cu tensiuni cu­prinse între 0,4 — 20 KV. — linii electrice aeriene și sub­terane de 1 — 20 KV, posturi de transformare și instalații e­­lectrice interioare și branșa­mente pentru populație. In raidul-anchetă de față ne vom ocupa doar de prestațiile le servicii către populație. Pe raza șantierului se înregistrea­ză lunar circa 1.000 de astfel de lucrări — ceea ce, valoric, reprezintă 1 /3 din planul șan­tierului — din care, în jude­țul Maramureș se execută in medie pe lună 350 de instala­ții electrice interioare și bran­șamente pentru populație. Nu­mărul mare de lucrări ne in­teresează mai puțin, în inves­tigațiile noastre oprindu-ne a­­supra altor aspecte, cum­ sunt executate aceste lucrări. — la timpul oportun, adică la termenul prevăzut, de calita­te bună sau nu și, mai ales, în cazul unor deficiențe, cine se face vinovat? Așadar, iată-ne la drum. La Bocicoiel ne-a fost dat să auzim lucruri proaste despre electricieni. Ei au executat in­stalațiile electrice interioare la cetățenii Gheorghe Szekel nr. 379 și Nicolae Lutai — nr. 295, instalații începute încă de anul trecut și care nici as­tăzi nu sunt puse în funcțiune. De ce? Simplu. Fiindcă lucră­rile au fost executate necores­punzător. Aceeași situație am întîlnit-o și la lucrarea execu­tată cetățeanului Lupu Țicală din Ieud — nr. 66. La Săliștea am dat peste alt fenomen: electricienii tot ami­nă lucrarea ce trebuia execu­tată încă din 14 decembrie a­­nul trecut la Mihai Iuga — nr. 754, motivînd că nu au ma­teriale. Dar pentru alte lucrări, executate în aceeași localita­te, cum de se găsesc mate­riale? Și încă un exemplu: la Vi­­șeu de Jos s-a executat insta­lația electrică interioară la Aurica Bilț — nr. 641, dar nu s-a mai urmărit punerea ei în funcțiune. De ce? Să fie doar o scăpare a electricienilor sau exemplele enumerate fac par­te din modul lor de lucru? Du­rata de execuție a unei insta­lații electrice interioare este de 45 de zile de la data achi­tării contravalorii lucrării. Acest mic amănunt îl știe și maistrul electrician Nicolae Munteanu, dar, după cum se observă, îl cam­pîtă. Tot așa cum uită, cîteodată, de atribu­țiile ce-i revin la angajarea lucrărilor: verificarea stadiului în care se află construcția și verificarea documentației, asi­gurarea bazei materiale (unele materiale ca: siguranță de le­gătură față, izolatori de joasă tensiune, conductori de bran­șament etc., trebuie să și le procure solicitantul din mers); programarea precisă co­lucrărilor și urmărirea execu­a­ției pe faze de lucru pînă la punerea­­ în funcțiune. Toate acestea intră în sarcina mai­strului. Dacă nu se achită de una sau de alta dintre ele se în­­tîmplă ceea ce am văzut la Bocicoiel, Ieud, Săliștea și Vi­­șeu de Jos. In zonele Șomcutei și Lăpu­­șului am­ întâlnit astfel de as­pecte legate de executarea la termen a instalațiilor electrice interioare și pe care vrem să le exemplificăm. De data a­­ceasta nu electricienii sînt de vină. In satul Buciumi, cetă­țeanul Dumitru Mărieș — ur. 249 și-a construit casă nouă. A chemat și electricienii să-i facă Instalația electrică. A­ceștia au executat-o, dar cînd s-o pună în funcțiune D.M. a refuzat racordarea la rețea. Din 30 iunie 1973 stă lucra­rea așa, fără să fie racordată la rețea. Bineînțeles că lucra­rea apare în evidențe ca ne­terminată, deși este executată și încă foarte bine. Aceeași poveste am întîlnit-o și în Remetea Chioarului, la Felician Angelescu — nr. 93 și la Barbu Bărbulescu din Drăghia — nr. 1 și la Florea Șerban din Rogoz — nr. 383. Oamenii și-au construit noi, au introdus instalația case e­­lectrică, dar cînd să se aprin­dă becul tot ei au spus: stop! De ce? Unii motivează că nu vor să se mute in casă și dacă nu locuiesc în ea de ce să ra­cordeze instalația la rețea? Al­ții, cică au pregătit casa pen­tru fată sau pentru fecior, pe Al. POIENARU (Continuare în pag. a 2-a) PLENARA CONSILIULUI NAȚIONAL M FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Sub președinția tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, a avut loc, miercuri după-amiază, ple­nara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. La ordinea de zi a plenarei. Modificările la Constituția Repu­blicii Socialiste România, adop­tate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii și în plenara Consi­liului Național al P.R.S. La începutul lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Pa­nă, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarășul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c. pro­punerile referitoare la modifică­rile unor prevederi ale Constitu­ției Republicii Socialiste Româ­nia, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea în continuare a întregii vieți poli­tice, economice și sociale din patria noastră. In legătură cu a­­ceastă istorică hotărîre, s-a sta­bilit să fie supusă aprobării Ma­rii Adunări Naționale propunerea de a se institui înalta funcție de Președinte al Republicii Socia­liste România. Complexitatea vieții noastre so­ciale și de stat atît pe plan in­tern, cît și pe planul relațiilor internaționale pune în mod fi­resc sarcini importante pe linia organizării centrale a activității de stat, care să răspundă cît mai deplin cerințelor înfăptuirii cu consecvență și la un nivel cali­tativ superior a obiectivelor e­­dificării societății socialiste ro­mânești. In vederea realizării acestor o­­biective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară insti­tuirea funcției de Președinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în același timp și calitatea de pre­ședinte al Consiliului de Stat. Președintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuțiile ce revin Consiliului de­­ Stat atît în relațiile interne, cît și în relațiile­­ internaționale. In unanimitate. Plenara Comi­tetului Central al Partidului Co­munist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcție de Președinte al Republicii Socialis­te România pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Rațiunea pentru care a fost fă­cută această propunere este a­­ceea că tovarășul Nicolae Ceaușescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a­ na­țiunii noastre socialiste, omul ca­re întruchipează calitățile cele mai înalte de conducător de par­tid și de stat, de patriot consec­vent, de militant înflăcărat pen­tru cauza socialismului și comu­nismului în patria noastră, pen­tru libertatea și neatîrnarea Ro­mâniei, pentru solidaritatea in­­ternaționalistă cu toate țările so­cialiste, cu toate forțele revolu­ționare ale lumii. Acestea sunt și motivele pentru care propun susținerea de că­tre Consiliul Național al Frontu­lui Naturii Unității Socialiste a condi­tovarășului Nicolae Ceaușescu, conducătorul partidu­lui și statului nostru, cel mai iu­bit fiu al poporului român, în funcția de Președinte al Repu­blicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarășii Traian Ștefă­­nescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru probleme­le tineretului, Ludovic Fazekaș, președintele Consiliului județean Harghita al F.U.S., Miron Nico­­lescu, președintele Academiei Re­publicii Socialiste România, E­­leonora Mărculescu, președinta Comitetului județean al femeilor — Galați, Richard Winter, pre­ședintele Consiliului județean Si­biu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele „1 Mai" din Ploiești, Tincu Anton, președin­tele Cooperativei agricole de producție din Palazu Mare — Constanța, Constantin Dăscăles­­cu, președintele Consiliului ju­dețean Galați al F.U.S. Participanții la dezbateri — re­prezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai cla­sei muncitoare, țărănimii și intelectualității, ai oamenilor muncii români, maghiari, ger­mani — au susținut cu în­flăcărare candidatura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de președinte al Repu­blicii Socialiste România, și-au manifestat încă o dată, și cu acest prilej, simțămintele de dragoste, stimă, prețuire fa­tă de secretarul general al Partidului Comunist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înal­tă apreciere activității laborioa­se, plină­­ de pasiune și dăruire, a conducătorului partidului și statului nostru pusă în slujba e­­dificării societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, a înfloririi patriei și fericirii poporului, ca­uzei socialismului și păcii în lu­me, subliniind că viața și mun­ca celui care conduce cu înțe­lepciune destinele națiunii ro­mâne întruchipează un strălucit exemplu pentru toți oamenii muncii din patria noastră. De numele tovarășului Nicolae Ceaușescu — au subliniat vorbi­torii — sînt indisolubil legate ma­rile realizări obținute de Româ­nia socialistă în construcția vie­ții noi pe pămîntul patriei noa­stre, în ridicarea continuă a ni­velului de civilizație și a bună­stării întregului popor, înaltul prestigiu de care se bucură ța­ra noastră în lume. 1. — Plenara Consiliului Nați­onal al Frontului Unității Socia­liste a hotărît în unanimitate să-și însușească propunerile a­­doptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituției și, la rîndul său, a decis se recomande Marii Adu­nări Naționale legiferarea lor. 2. — Exprimînd adeziunea de­plină a tuturor organizațiilor ca­re alcătuiesc Frontul Unității So­cialiste, a întregului nostru po­por, plenara Consiliului Național al P.A.S. și-a însușit cu un sen­timent de profundă satisfacție și mîndrie patriotică hotărîrea Ple­narei C.C. al P.C.R. din 25—28 martie a.c. de a propune Marii Adunări Naționale alegerea to­varășului Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Co­munist Român, în funcția de pre­ședinte al Republicii Socialiste România. In unanimitate, plenara Consi­liului Național al Frontului Uni­tății Socialiste a susținut candidatura tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru înalta funcție de șef al statului român și a ho­tărît să propună, la rîndul său, Marii Adunări Naționale alege­rea secretarului general al parti­dului ca președinte al Republicii Socialiste România. 3. — Plenara Consiliului Nați­onal al F.A.S. și-a însușit hotă­rîrea Plenarei C.C. al P.C.R. cu privire la eliberarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer din func­ția de președinte al Consiliului de Miniștrii, la cererea sa. Plenara Consiliului Națio­nal al P.U.S. și-a însușit hotărâ­rea Plenarei C.G. al P.C.R. de a propune pentru funcția de pre­ședinte al Consiliului de Miniștri pe tovarășul Manea Mănescu. Plenara Consiliului Nați­onal al F.U.S. a hotărît ca pro­punerile respective să fie pre­zentate Marii Adunări Naționale și în numele Consiliului Națio­nal al Frontului Unității Socia­liste. 4. — Plenara Consiliului Nați­onal al F.U.S. a hotărît convoca­rea pentru ziua de 23 mai a Con­gresului Frontului Unității Soci­aliste. In încheierea lucrărilor plena­rei, a lurat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Mulțumind pentru încrederea manifestată de Consiliul Națio­nal al Frontului Unității Socia­liste, prin votul pe care l-a dat, susținînd hotărîrea și propunerea Plenarei C.C. al P.C.R., tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a declarat, în aplauzele entuziaste ale parti­cipanților, că va servi, ca și pî­nă acum, poporul, cauza socia­lismului și comunismului, dezvol­tarea patriei noastre, creșterea bunăstării și fericirii poporului român, politica de colaborare și pace cu toate națiunile lumii ș­i cartierul C.P.t. din Sighetu M­armației la sfîrșitul anului tre­cut s-a dat în folosință creșa de copii nr. 4. Creșa este dotată cu mobilier modern, cu o sută de paturi. Aici copiii beneficiază de­­ o îngrijire atentă, sub asistență medicală zilnică.

Next