Pentru Socialism, aprilie 1974 (Anul 24, nr. 6272-6296)
1974-04-27 / nr. 6294
wJhtts SUCCESE DE PRESTIGIU ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Economii de metal 9 Constructorii de mașini de la U.U.M.R. Baia Mare au îndeplinit cu 7 zile înainte de termen sarcinile de plan pe 4 luni ale anului curent. Ca rezultat al dezvoltării activității de concepție, pe baze moderne, nomenclatorul de produse s-a întregit cu capete detașabile pentru sfredelele de mină, instalații de agitare a reactivilor, coloane telescopice rabatabile, transportoare acționate pneumatic, piese de schimb din oțel înalt aliat, alte produse deosebit de apreciate pentru proprietățile lor tehnice și funcționale. A patra lună a anului curent se încheie, pentru acest harnic colectiv, cu un avans de 6 luni față de sarcinile cincinalului la zi. Economiile realizate numai ca rezultat al reducerii consumului de metal în intervalul de timp care a trecut de la începutul anului permit realizarea unei producții în valoare de 560.000 lei. Pentru rezultatele obținute în întrecerea socialistă ce se desfășoară cu elan la U.U.M.R. Baia Mare, strungarul Ștefan Havrila este distins cu insigna de fruntaș in producție. Uzina centrală de preparare a minereurilor. Un nume cunoscut, un nume stimat, un exemplu demn de urmat: Augustin Ilea. 90 LA SUTĂ DIN ANGAJAMENT REALIZAT • La Flotația centrală Baia Mare, graficele de producție consemnează importante realizări în cinstea sărbătorii de la 1 Mai. Angajamentul anual privind creșterea producției și realizarea de economii suplimentare pe seama reducerii cheltuielilor de producție este realizat de acum în proporție de peste 90 la sută. Colectivul flotației a trecut la identificarea și valorificarea unor deșeuri metalurgice găsite in municipiul Baia Mare, la modernizarea și perfecționarea proceselor tehnologice a liniilor de măcinare și sfărîmare a minereurilor. Contribuții deosebite, în toate aceste acțiuni, au echipele conduse de Ioan Albu, Vasile Elec, Mihai Croitoru, Dumitru Horja care bucurîndu-se din plin de sprijinul mecanicilor și electricienilor sînt fruntașe in activitatea de îndeplinire a sarcinilor pe anul curent. AVANS - 20 DE ZILE # Secția de exploatare auto Leordina a U.M.T C.F. Baia Mare, căreia îi revine sarcina de a transportul executa masei lemnoase ce se exploatează din bazinul forestier al Vișeului, a depășit volumul de prestații prevăzut pe patru luni ale anului cu 7,3 la sută. Succesul are la bază acțiunile întreprinse în scopul îmbunătățirii coeficientului de utilizare a parcului, care, față de perioada corespunzătoare a anului trecut, a permis să se realizeze un volum de presta Analize la fața locului folosind activul de partid țil cu 26,3 la sută mai mare. Creșterea responsabilității față de calitatea prestațiilor în relațiile cu beneficiarii au generat încă un rezultat de prestigiu: cîștigarea 20 zile avansîn îndeplinirea sarcinilor de plan pe 4 luni ale anului curent. Comuniștii, întregul colectiv de la U.F.E.T. Vișeu de Sus s-au angajat ca — în cinstea celei de-a XXX-a aniversări a Eliberării patriei și Congresului al XI-lea al partidului — să realizeze planul pe primii patru ani ai cincinalului pînă la 23 August a.c. Deja avem un avans de circa 100 de zile față de sarcinile cincinalului la zi. Pe primul trimestru — in cinstea Zilei de 1 Mai —, colectivul nostru de forestieri a livrat peste plan o producție marfă în valoare de 7 milioane lei. In aceeași perioadă, productivitatea muncii a sporit cu 5,7 la sută. La bușoii teni de fag, planul pe luna aprilie fost îndeplinit cu a aproape o lună în avans. La baza acestor succese se află o susținută muncă politică, desfășurată de organele și organizațiile de partid. In adunările de partid, în convorbirile agitatorilor, in discuțiile specialiștilor cu muncitorii s-a accentuat necesitatea realizării exemplare a planului, a angajamentelor în condițiile valorificării superioare a masei lemnoase. Ce-i drept, am avut de învins unele greutăți — determinate de iarna grea din Munții Maramueșului —, ca și unee păreri greșite, păgubitoare, manifestate la unii maiștri, „dornici" să lichideze cit mai repede parchetele, alergînd după lucrări ușoare. Biroul comitetului de partid a pus „în mișcare“ comisiile pe probleme, activul de partid, cu ajutorul cărora am analizat la fața locului, în mod diferențiat, situația existentă. M-aș referi la un exemplu. In iarnă, in unele parchete zăpada trecea de 1,5 m. Nu se putea lucra. Am rămas în urmă cu planul la cherestea de rășinoase. Din lipsă de materie primă, adusă de la munte. Am dezbătut chestiunea în plenara activului de partid. Comisia economică s-a deplasat în cîteva parchete. Alexa FRASIN, secretarul comitetului de partid de la U.F.E.T. Vișeu de Sus (Continuare în pag. a 4-a) Instructori activi și formații artistice de largă audiență 75 de instructori ai formațiilor artistice ale așezămintelor culturale de la sate au fost prezenți, in perioada vacantei școlare de primăvară, la Baia Mare pentru a urma cursurile externe ale Școlii populare de artă. Participanții, majoritatea cadre didactice, din diverse localități ale județului, grupați pe secții de studiu (dirijat coral, regie teatru și brigăzi, dans popular) au străbătut un complex program de pregătire și perfecționare privind mișcarea artistică amatoare și activitatea Cultural-educativă de masă. Formula atât de actuală a „educării educatorilor" își are aici echivalentul în cea a „instruirii instructorilor", cu scopul de a impulsiona viața artistică a satelor și a-i imprima un salt calitativ care să-i amplifice audiența și eficacitatea educativă, în lumina programului ideologic al partidului, de dezvoltare a conștiinței socialiste, elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Noile cerințe și exigențe care decurg din programul fional al partidului ridică educaprobleme inedite și pentru cei chemați să asigure cadrul corespunzător, teoretic și aplicativ, de pregătire și perfecționare a instructorilor formațiilor artistice amatoare. Pornind de la aceasta, am întrebat pe tovarășul Aurel Matei, director adjunct al Școlii populare de artă din Baia Mare: Ce elemente noi au intervenit, față de cele INSTITUȚIILE DE CULTURĂFOCARE ALE EDUCAȚIEI SOCIALISTE consacrate, în programul cursurilor externe? — In structura cursurilor — ne spune interlocutorul — am introdus încă două secții, una pentru problemele valorificării Melonului și alta pentru arta păpușărească. Prima se adresează profesorilor de muzică preocupați, de valorificarea folclorului prin intermediul spectacolului de amatori, iar a doua are ca scop stimularea teatrului de păpuși în mediul rural. Privitor la munca directă cu formațiile, pe lîngă cunoștințe de ordin metodologic, s-au făcut deplasări la Mogoșești și Satulung, exemplificlnd pe viu, prin aplicații practice, modalitățile în care căminele culturale își asigură colective artistice active și durabile. Menționînd aceste preocupări de înnoire a programului de lucru cu instructorii formațiilor artistice de la sate, n-am scăpat din atenție problema centrală a acestor cursuri, anume eficacitatea lor. Am solicitat opinii cîtorva dintre participanți. lo : Ioana Pop, Petrova: „Cepredate aici în legătură cu punerea unui dans in scenă, în special pe linia păstrării și promovării jocului popular local, îmi sunt de un real folos. Intenționez să-mi amplific, formația de dansuri și suita pe care o interpretează, iar alături de celelalte formații ale căminului cultural (grup vocal, teatru, brigadă, taraf, soliști) să sprijin închegarea unui ansamblu artistic sătesc". A. C. IOAN (Continuare în pag. a 3-a). Anul XXIV nr. 6294 Sîmbătă 27 aprilie 1974 4 pagini — 30 bani oooooo^oooooooooooooo în pag, a 3-a cultură, literatură, artă ooooo©ooooo<x>o<x>o<><><><><> SEIM mill îlfCIlll ii ne. ii r.u In ziua de 26 aprilie a.c., a avut loc ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român. In cadrul ședinței, tovarășul Nicolae Ceaușescu a prezentat o informare cu privire la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17—18 aprilie a.c. Aprobînd un unanimitate și dînd o înaltă apreciere activității constructive desfășurate de delegația română la Consfătuirea poziției exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu — in deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului — Comitetul Executiv a adoptat in acest sens o hotărîre specială, care se dă publicității. In cadrul aceleiași ședințe, Comitetul Executiv a analizat raportul Curții Superioare de Control Financiar cu privire la activitatea de control financiar-bancar în economie pe anul 1973. Comitetul Executiv a apreciat ca pozitive măsurile întreprinse pînă în prezent, stabilind ca în această activitate să se urmărească cu consecvență transpunerea întocmai in viață a orientărilor și sarcinilor stabilite de conducerea partidului și statului, de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, in ce privește respectarea disciplinei financiare în utilizarea mijloacelor materiale și bănești, creșterea eficienței folosirii acestora, introducerea unui climat de ordine și disciplină riguroasă în administrarea fondurilor, de prevenire și eliminare a oricăror forme de risipă, sporirea simțului de răspundere al tuturor factorilor care decid folosirea de valori materiale și bănești. De asemenea, Comitetul Executiv atrage atenția ministerelor, comitetelor județene de partid și consiliilor populare județene, tuturor instituțiilor și întreprinderilor, să aplice cu consecvență și fermitate Hotărîrea Plenarei comune a C.C. al P.C.R și Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale cu privire la măsurile de economisire a combustibilului și energiei, să se acționeze pentru folosirea rațională și valorificarea superioară a materiilor prime, pentru evitarea risipei. Comitetul Executiv a aprobat propunerile Consiliului de Miniștri privind reașezarea prețurilor de producție și de livrare la produsele din ramurile silviculturii, exploatării și industrializării lemnului. Totodată, Comitetul Executiv a rezolvat unele probleme ale activității curente. 1. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. a ascultat informarea prezentată de secretarul general al partidului, președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul delegației de partid și guvernamentale române la lucrările Consfătuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia, care a avut loc în zilele de 17 și 18 aprilie a.c. în capitala Republicii Populare Polone. Comitetul Executiv aprobă în unanimitate și dă o înaltă apreciere activității rodnice ,și constructive desfășurate de delegația română, poziției exprimate la Consfătuire de tovarășul Nicolae Ceaușescu — în deplină conformitate cu linia politică generală a partidului și statului nostru stabilită de Congresul al X-lea și Conferința Națională ale partidului. Aprecierile și considerentele expuse, întreaga activitate a delegației la Consfătuire reprezintă o nouă contribuție de seamă a Partidului Comunist Român, a tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, la cauza prieteniei, alianței și colaborării cu țările socialiste participante, la dezvoltarea conlucrării și solidarității tuturor țărilor socialiste, la înfăptuirea securității europene și dezvoltarea colaborării și încrederii între toate națiunile continentului, un aport însemnat la promovarea noilor principii de relații internaționale. 2. Comitetul Executiv își exprimă aprobarea față de documentele Consfătuirii. Consideră că întîlnirea de la Varșovia a dezbătut probleme majore ale luptei pentru destindere, securitate și colaborare pe continentul european, pentru consolidarea păcii în întreaga lume. 3. In legătură cu problemele înscrise la ordinea de zi a Consfătuirii, Comitetul Executiv relevă cu satisfacție cursul general al destinderii în Europa, care a dus la convocarea Conferinței general-europene pentru securitate și cooperare, confirmîndu-se astfel justețea și caracterul realist al chemării la înfăptuirea securității europene lansate de Consfătuirea de la București din 1966 a Comitetului Politic Consultativ. Comitetul Executiv subliniază consecvența cu care a militat și militează România, alături de celelalte țări socialiste, pentru promovarea cauzei securității și colaborării pe continent. Aportul bogat și multilateral al țării noastre s-a materializat prin numeroasele inițiative, demersuri și acțiuni pentru propagarea și înrădăcinarea principiilor securității în practica vieții internaționale, prin normalizarea relațiilor, dezvoltarea și diversificarea colaborării României cu celelalte state europene, prin activitatea vastă și neobosită de contacte și întilniri ale președintelui României, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu șefii a numeroase state și guverne europene, personalități politice și reprezentanți ai diferitelor organizații sociale, prin înscrierea, obiectivelor securității în Declarațiile solemne, Comunicatele comune și în celelalte documente încheiate cu aceste prilejuri, prin rolul constructiv desfășurat de reprezentanții României în toate fazele lucrărilor Conferinței, Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. reafirmă necesitatea ca în cadrul Conferinței general-europene să se elaboreze documente clare — care să statornicească noile principii ale relațiilor pe continent bazate pe respectul independenței și suveranității naționale, să excludă folosirea forței sau amenințării cu forța, să ofere tuturor popoarelor garanția deplină că vor fi ferite de orice act de agresiune și se vor putea dezvolta liber, potrivit propriei voințe, intr-un climat de prietenie și înțelegere — prevăzînd măsuri concrete de aplicare a acestor principii și de creștere a încrederii și stabilității. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. relevă, de asemenea, importanța faptului că în documentele Consfătuirii a fost reafirmată necesitatea instituirii unui organism permanent al statelor participante la Conferință. Pronunțîndu-se în mod pentru accelerarea lucrărilor ferm și ținerea în acest an a fazei a treia a Conferinței, România consideră că ar fi util și necesar ca aceasta să aibă loc la nivelul cel mai înalt. Comitetul Executiv acordă mare importanță concluziei exprimate de statele participante la Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ, care au consemnat, în mod unanim, în documentele adoptate, necesitatea completării destinderii politice pe continent cu destinderea militară. O mare însemnătate are în acest sens reafirmarea pozițiilor exprimate în Declarația Consfătuirii de Praga a Comitetului Politic Consn sultativ, din ianuarie 1972,, care a relevat obligația statelor europene de a contribui, pe toate căile, la înfăptuirea măsurilor de dezarmare și a subliniat cu claritate că examinarea și definirea căilor de rezolvare a acestei probleme nu trebuie să fie prerogativa alianțelor militar-politice existente in Europa. In această privință o mare însemnătate are desfășurarea unor eforturi susținute pentru a se obține ca la Conferința de la Viena — care a fost apreciată de la început, de comun acord, ca o treaptă pentru trecerea la abordarea problemei dezarmării în Europa — să se obțină rezultate cit mai bune pe calea reducerii (Continuare in pag. a 4-a A HOTARIREA Comitetului Executiv al C. C. al P. C. R. privind Consfătuirea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varșovia și activitatea desfășurată la Consfătuire de delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] ■«■ [UNK]nan ■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]•■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]RS1 . Plantați pomi și viță de vie în curți, cultivați cu legume grădinile din jurul caselor! Este în folosul întregii țări să lucrați fiecare petec de pămînt, să obțineți recolte mari pe întreaga suprafață... Contribuiii cu producția de pe loturi și din gospodăriile personale la formarea fondului central de produse agricole" (Din Chemarea Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din agricultură). Comuniștii din Satulung au stabilit în această primăvară un amplu plan de măsuri în vederea folosirii mai judicioase a terenului din jurul caselor, a transformării fiecărei gospodării într-o adevărată grădină răspunzînd chemării Conferinței pe țară a conducere cadrelor de din agricultură. S-a trecut de îndată la treabă. S-au plantat circa 4.000 de pomi fructiferi — meri și pruni —, s-au mai pus încă 1.500 butuci de viță de vie, s-au pregătit paturi germinative pentru răsaduri, s-au însămînțat cartofi, ardei, roșii și castraveți. Am mers din casă în casă, am discutat cu oamenii, am stabilit la fața locului cum să fie folosită fiecare palmă de teren ne spune Gheorghe Drimb, locțiitorul secretarului comitetului de partid. Le-am demonstrat că piața poate să se afle în grădină la noi dacă chibzuim bine pămîntul, dacă îl muncim cu hărnicie și pricepere". — La noi nu rămîne nici o bucată de pămînt nelucrat, continuă ideea Gheorghe Groșan, secretarul comitetului executiv al consiliului popular comunal. Am făcut o socoteală precisă: avem în comună 48 hectare grădini și 486 hectare loturi ajutătoare. Suficient, am spus noi, pentru ca fiecare gospodar să-și producă singur legumele și zarzavaturile de care are nevoie. De aceea, am hotărît să renunțăm la alte culturi, plantînd în schimb o suprafață de 50 hectare cu cartofi. Credem că am făcut o treabă bună. O atenție deosebită s-a acordat cultivării terenurilor din jurul instituțiilor de interes public, precum și a celor din curțile fermelor și cooperativei agricole. Numai pe această bază au fost redate producției mai bine de 20 de hectare, la care trebuie adăugate alte cîteva, rezultate din desființarea unor drumuri devenite inutile și desecarea unor băltoace de pe marginea șoselei. Toate cele 534 hectare teren din raza comunei sunt la această dată arate și însămânțate. — Avantajele sînt in primul rînd ale noastre, ale sătenilor, ne spune Barbu Vlăduț, unul din gospodarii de frunte ai comunei. De cînd mă știu, n-am cumpărat de la piață nici măcar un ardei. Și, să fiu cinstit, mai cîștig și ceva pe deasupra. Numai anul trecut am luat vreo 10.000 de lei pe legumele și zarzavaturile vîndute. Apoi, intervine și Ioan Merci, nici nu e nevoie ca surplusul să-l mai aducem la piață, în oraș. Avem în comună un chioșc unde putem valorifica foarte bine aceste produse. Gospodar să fii. Mergem prin sat. Ne convingem că, in general, cele declarate de interlocutorii noștri sunt adevărate. Spunem în general, pentru că ceva mai trebuie făcut și în Satulung. In unele curți am văzut grămezi de bălegar sau o de lemne întinse pe mare suprafață, grădini slab gospodărite, locuri pe care cresc fără rost troscotul și iarba grasă. Chiar în fața magazinului universal centrul comunei din se află două parcele năpădite de buruieni. " Măcar niște flori să fi sădit acolo... NICOLAE RADU . „Plata se află în grădină la noi" Cum gospodăriți terenul din jurul casei ? Azi la SATULUNG