Presa, septembrie 1923 (Anul 1, nr. 161-186)
1923-09-01 / nr. 161
Anul S No. 16i Directori: CONST, HILLE, E. D. FAGURE TELEFON S Direcția 58/73 $158/75. - Redacția 58/74. — Administrația 1050 La Cărăbuș Tânese a fost întrerupt în mijlocul jocului Doamne din Loje au discutat așa de tare de frumusețea pălăriilor de la PICA“ FABRICA FItANCO-ROMANII DE PĂLĂRII Str. Carol 70, intrarea prin str. Caldarari (vis a vis de Cofetăria Crețulescu) încât toată lumea s’a sculat în picioare REDACȚIA ADMINISTRAȚIEI BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 ORELE 5 DIMINEAȚA De ce au eșuat tratativele româno-maghiare Grav conflict italo-grec Dsclipe delegatului maghiar Ce reparatiuni cere Italia pentru asasinarea misiunii sale Roman. Din faptele cari sa precedat masacrul 8 si alte indicii cari vor fi lămurite mai târziu din camanta persistentă de defăimare a presau împotriva astei și misiunei miliare italiene, guvernul regal italian a ajuns la convingerea ca atât răspunderea morală cât și cea materială cade asupra guvernului etenic. De acea, șeful guvernului fiind sigur ca taimăceși sentimentele de indignare ale intregei națiuni italiene a însărcinat pe ministrul Italiei la atena Montagna sa prezinte Greciei o sensoare scrisa prin care Italia cere: 1. scuze Intr’o torma mai largă si oficiată care se vor prezenta guvernului italian și cere se vor formula la legat urnea L egina din Atena, de către uitoritățile minitere succești. 2. ceremonia funebră pentru victimile masacrului se va celebre in catedrala catolică din Atena; vor lua sparte top membrii guvernului. 3. Flota greacă va aduce onorurile drapelului italian din Borta« Pireu fi anume unei diviziuni novale care va merge acolo inti'adins. Se vor trage și salve de tunuri pe care vapoarele grecești. ««»ane» vor purta drapelul italian pe catamalor propriu. In «imputere nune.. 4. Autoritățile grecești vor pune la cate cea mai auptă al tirea ta lotua masacrului. Va lua pare șt at«fa.a« reg«.« t.inar, cotondui Patrone, de a carul s.guranta i»«rsonaa, guvernul grec rămâne absolut raspersabir. ^ceasta «ncneta se va face intr'un rast.mp tis civic« dle aer« pr ui.rea acestui act. p. cea v«i»evarta vor prima pedeapsa cu moartea; I». b.dentnrtetea pe on.vw«t.Cao ttre italiene se va Vărsa In timp ce cinc« zi.e de«a prezentarea aceste» buze. 1 7. In momentul Imbarcărei la Prevesa, pe vaporii« Italian, se vor da enerume mimare temație»or pamarne *11 celor asasinatemvemur ita««ara cere ca Grecia să răspundă cui de cufrând.a Rome, 30.—După confirmarea oficială a masacrului, gevernul statien a luat maluri severe, impuse pe gravitatea extraordinară a cazului. s Roma, 30.—Secretarul general al misiunei interaliate pentru denunțarea tiemerai aip^na^e c are a trimis raportul asupra masacram detegapunet, către coniemierva ambasanorii ar fi guvernumn Italian, este capitan in armata franceza. La Misen au avut loc manifestări impunătoare împotriva acestui masacru. La frorenta si alte orașe mari s'au desfășurat manifestări pe pom. A Atena. 29.Ministrul Italiei de Montagna a vizitat erl înainte pe amiază pe a instrui atacelor streine în Alexandria și după ce a declarat că vizita sa datoria gravitatei evenimentelor nu schimba ....ru noi mic raportume existente inire cele doua state, a comunicat informațiile sale asupra crimei oaioase comise contra minunii italiene si a cerut imediat arestarea si exemplara pedepsire a cu pabiinor făcând mari rezerve in ce privește reparatiunie pe cari ia va cere Italia. Răspunzând, ministrul de externe a exprimat cele mai adanci regrete ate guvernului elen și a adus la cunoștința ministrului «tanai că cele mai severe măsuri extraordinare au fost luate deja de către autoritățile tocata. Puțin după aceasta ministrul afacerilor streine a întors vizita id-lul Montagna și a exprimat regretele guvernului, adăugând cumn vederea conducerei cat mai encate a anchetei s'a hotărât trimiterea pe un vas de razpoi a comandantului Jandarmeriei cu doi ofițeri speriori ai justiției militare și doi medici reg.fti. m»istrul pe externe a repetat din nou că culpabții tari vor fi prinși vor fi aspru pedepsiți. Pe la mijlocul hunei August a sosit la București d. Gaszago László, consilier ministerial din Budapesta, care fiind asistat de ministrul plenipotențiar maghiar la București, baronul Rubido-Zichy, a început să trateze cu ministrul nostru de externe asupra schimbului deținuților politici. Aceste tratative au durat vreo zece zile, dar nu au dat nici un rezultat pozitiv. Tratativele au fost întrerupte deoarece guvernul român ar fi refuzat să recunoască cu privire la anumiți deținuți caracterul politic al delictului lor, cum cerea delegatul maghiar, înainte de a se înapoia la Budapesta, d. Ganzaga a declarat unor ziariști următoarele : „Regret foarte mult că nu am reușit să obținem un rezultat definitiv tn chestiunea schimbului definițiilor politici care se tărăgânează de atâta timp Cauza principală a acestui rezultat negativ este că ministerul român de externe nu terminase încă lucrările preliminare de cari este absolută nevoe la stabilirea identității impușilor români cari urmează a fi schimbat. Din această cauză am fost nevoiți să suspendăm tratativele pentru vre-o două săptămâni. D. miistrie Duca ne-a declarat însă că acele lucrări preliminare vor fi în curând terminate. Condescendența ce ne-a dovedi. la d. ministru Duca în cursul acestor tratative, mă face să nădăjduesc că se va putea evita o întârziere mai lungă în această afacere, a cărei rezolvare este de dorit atât din punct de vedere umanitar, cât și în interesul bunelor raporturi dintre cele două săli“. .fi .... Comentariile presei italiene • Roma, 80 (Rador). — Gomențcid atentatul în contra misiunei italiene de la granița albano-grapă, unele ziare afirmă că misiunea a fost masacrată de greci și fiin de albanezi. Se crede că guvernul italian va face demersuri ginrgice la Atena. • Roma HO. — Presa italiană în minimitate sprijinește guvernul in acțiunea sa față de Grecia. Corriere Italiano, după ce expune circumstanțele în car s-a săvârșit atentatul și care dovedesc răspunderea guvernului elenic aprobă guvernul italian care a hotărât să lucreze cu o severitate inplacabilă și arată că o atare atitudine era de așteptat din partea unui guvern prezidat de d. Mussolini. întreaga presă arată că acțiunea guvernului este in perfectă armonie cu spiritul fărei. Protestul conferinței ambuattarilor Paris. 30. — Conferința ambasadorilor din Paris a hotărît să trimeată la Atena cu telegrama protestând energic împotriva asasinatului săvârșit contra membrilor comishinei Italiene de delu Irare, cerând să se facă o grabnica anchetă 6 PAGINI — 2 LEIc Campania electorală î n Austria Demersurile contelui €ernin Viena. — Contele Czernin a trimis comitetului electoral al partidului democrat o scrisoare în care anunță că nu va mai candida decât dacă se va realiza o listă comună cu creștinii sociali. Este însă imposibil ca partidul democrat sa facă, chiar numai în alegeri, cauza comună cu creștinii-sociali. Cu acest prilej, ziarul „Abend’’ publică o revelație picantă. Puțin înainte de a deveni candidat creștin-social, sau de a nu mai candida de loc. Czerpin ar fi negociat cu evreii-ortodoxi din Leopoldstadt, în scop de a-i câștiga pentru sine, respectiv pentru un candidat al partidului său in circumscripția Leopoldstadt. Sine înțeles că evreii ortodoxi au refuzat oferta surprinzătoare a lui Czernin. Alegorie Irlandeze Londra, 30. — Primele rezumate ale alegerilor irlandeze. In afară de președintele Cosgrave, au fost aleși mai mulți miniștri guvernamentali cari au obținut 16 scaune : republicanii 1; fermierii 2 ; independenții 3; muncitorii 1.* Londra, 30. — Alegerile cari au avut loc în statul liber irlandez nu au dat încă rezultatul definitiv. JDo abia au fost aleși 43 membrii. Până acum rezultatul a fost în favoarea candidaților guvernamentali. După cum se prevedea, d. Devalera care se găsește în momentul de față internat, a reușit în fruntea candidaților din districtul Clare. De asemenea a reușit și profesorul Meneill fost ministru al educației, și care s-a prezintat ca adversar al d-lui Devalera tot în districtul Clare. Până în prezent au fost aleși 8 partizani ai d-lui Devaleri. Telefonistele Un grup de abonați au făcut constatarea că-ti trebue M de minute până să-ți răspundă telefonistele de la Centrala Ziarele TELEFONISTA €(în sg.I) : — Servește tu pe alc maiyi ăsta și e nerabdfator. COLICSM — Mai am vreme, dragi. Sânta bea 37 de minute de când cere legătura 1 România la Liga Natiimilor Berna, 30 (Rador). — Ministrul României la Berna d. Comnen a prezentat Iui îur Eric Drummond, secretarul general al Societății Națiunilor, scrisorile sale de acreditare, ca delegat permanent al României la societatea Națiunilor. ---------o . C.---------Conferința interparlamentară din Copenhaga Cu prilejul desi la Pratra a delegației parlamentare române, „Prager Presse“ scrie : Delegația română, în capul căreia se afla senatorul Botez, se compune din 25 persoane ; printre delegații sunt senatorii: genial N. C. Constantinescu cu soția, profesorul universitar V. Pella cu soția, deputații : Constantinescu-Bordeni, F. Constantinescu, A. Iornescu, profesorul Cornescu, C. universitar V. Meruțiu, etc. La conferința interparlamentară din Copenhaga, delegațiile cehoslovacă și română au procedat întotdeauna în comun. Printre cele două delegațiuni domnit un acord deplin asupra tuturor chestiunilor, ca orator pentru ambele delegații a funcționat întotdeauna când un delegat român când unul cehoslovac. Su«TM care a provocat atenția opiniei publice și a contribuit mult la autoritatea Micei Antanta. Prietenia cehoslovaco-română s-a manifestat pe teritoriul danez și din punct de vedere social. D-na Rozinorova, soția maistrului cehoslovac la Copenhaga a organizat o recepție la legația cehoslovacă la care au fost invitați ambele delegații împreună cu un număr de deputați și senatori danezi și cu reprezentanții orașului Copenhaga. Presa din Copenhaga a descris această recepție ca o manifestație a Micei Antante, a publicat fotografii ale ambelor delegații și a accentuat cu acest priej însemnătatea și putera Micei Antante în Europa centrală. La plecare, ca o ultimă confirmare a procedurei comune și a relațiilor de strânsă prietenie între cele două delegații, legațiunea cehoslovacă a organizat o serată la care au asistat mai ales toți delegații români. Din delegația cehoslovacă au asistat preșdintele dr. Uhli, deputatul Sitvin cu soția, dr. Medinger , senatorul Hollitseher ; au mai participat la această serată numeroși reprezentanți ai ministerului de externe danez, ai parlamentului și ai corpului diplomatic. Pentru România venise dr Bloch, consul general al României la Copenhaga. In călătoria la Praga, delegația română a fost însoțită de d-rul Mikyska, secretar parlamentar cehoslovac. Joi seară, delegații români vor pleca să viziteze târgul din Bratislava și Sâmbătă ei se vor întoarce, dealungul Tatrei, in țară. Venirea parlamentarilor român constitue prima vizită în massă a unor membri ai parlamentului din regatul amic în republica cehoslovacă și a provocat mult iteres printre populația cehoslovacă. 1). PETRESCU-COMNEN ssan 1 Sejnsmbrle 1923 Londra, 30 (Rador). In legătură cu publicarea notei belgiene, cercurile politice engleze sunt de părere că ar putea avea loc negocieri in chestia reparatiunilor, lăsatul la o parte deocamdată chestiunea conflictului din Ruhr, dacă Franța și Belgia acceptă. Aceste negocieri a'ar putea face pe baza propunerilor din ultimul decurs al lui Stressemann. * Paris. 30. — In Belgia, Franța și Anglia nota belgiană este obiectul unor abundente comentarii de presă; în Belgia și Franța este aprobată fără rezervă, în afară de câteva ziare ale opoziției. In Franța se aduc laude Belgiei că a putut să desfășoare argumentele care privesc situația sa deosebită de prioritate și a arătat ferm că evacuarea Ruhr-ului treiie subordonată plăților efectuate de germani, iar negocierile vor trebui să înceapă numai în urma încetării rezistenței pasive. In Anglia pare că opinia unor anumite cercuri, este surprinsă de răspunsul lămurit al Belgiei. Astfel „Westminster Gazette“ și „Daily Express" declară că documentul conține conversațiuni nefolositoare în acest moment. Pentru „Times" din potrivă acest răspuns înseamnă o Încercare de mediere, prudentă și timidă. Ziarul „Vorwaerts“ din Germania crede că Belgia se străduește de a arunca o punte între Franța și Anglia, prin cele două chestiuni conținute in document întâi. Fi va în stare Germania de a reface îndeajuns finanțele sale, spre a putea inspira încredere ? Al doilea ■ Cum se va regula evacuarea Ruhr-ului , „Deutsche Zeitung" scrie sub titul: „In preajma capitulării". La Wilhelmstrasse toată lumea se silește de a negocia cu Franța, iar Stressemann a făcut cunoscut Angliei că Reichul este dispus de a renunța la rezistența pasivă. * Bruxelles, Mi. — Răspunsul guvernului belgian la nota britanică a făcut impresie excelentă prin țară. Se dă deosebită importanță părții de a doua din document, în care cabinetul din Bruxelles indică — la fel cu Mussolini și Poincaré — că spre a ajunge la o înțelegere interaliată, este nevoie să se contopească chestiunea datoriilor interaliate cu orânduirea problemei reparațiunilor. * Londra V*. Experții ministerului afacerilor străine și serviciulur tezaurului continuă să studieze mia Belgiei ,în special munica ce tratează finanțele. Propunerile sugerate de presa pariziană și anume ca Marea Britanie și ceilalți aliați să ia contact cu Statele unite cerând anularea datoriei, sunt privite aci mai mult decât nefolositoare. Oficialitatea din Washington și opinia publică americană au declarat de atâtea ori că această anulare nici nu poate intra în discuție. Comentarii din presa franceză par că voiesc să uite faptul că Anglia nu a redus definitiv pretențiile sale asupra Germaniei și aliaților la suma de 710 milioane lire sterline, dar că s-a oferit să reducă revendicările sale la această cifră numai cu condiția ca principalele propuneri britanice pentru egalarea acestei probleme să fie acceptate de aliați. In casul unui refuz de acceptare, guvernul britanic și-a rezervat dreptul să mențină în întregime revendicările sale asupra ceia ce 4 se datorează de către puterile aliate. Guvernul britanic, în acest caz desigur ca nu va consimți să reducă vercennajul ce-i revine din despăgubiri.. Manifestații militarista in Remanic Paris, 30. — O telegramă dl« Aix-la-Chappelle anunță că Mare»șalul Hindenburg, generalii Mackensen, principele Ruprecht de Bavaria au organizat cu concursul asociațiilor naționale și propagadiste o serbare patriotică cu ocazia aniversării Sedan-ului Presa franceză observă in această privință, că pentru moment pare că Stresemann nu a câștigat incă părerea șefilor militanți, asupra proectelor pentru politica externă.. Chestia reparațiilor Anglia studiază nota belgiană Tor arate aliații reciproc datoriile de război 7 a ofertă a lui St Taard junior Londra. — „Daily Mail“ afirmă că Hugo Stinnes junior ar ffi propus autorităților de ocupațiune dlr . Ruhr ca firma Stinnes să trimită un reprezentant in administrația franco-belgiană a cailor ferate. Lipsa de Inern din Saxonia Bernn SV (Rador). Din Dresda se anunță că situația muncitorilor din Saxonia se înrăutățește din ce în ce mai mult. Multe uzine s’au închis. In ultimele luni numărul muncitorilor fără lucru a ere set considerabil. Salariile incvătorilor germani Berlin, 30. — In urma acordului intervenit cu privire la salariul lucrătorilor de stat, plata lor a fos fixată la 580 mii mărci pe oră- Ce se publici la Budapesta despre Împrumutul Ungariei Presa din Budapesta se ocupi pe larg de chestiunea imprumuturu Ungariei, publicând comentarii optimiste asupra stadiului in care se găsește azi această chestiune. Despre călătoria d-lui Beneș la Roma, care este și ea în legatură cu împrumutul Ungariei, „Pesti Napló“ spune că scopul acestei călătorii este de natură politică și economică. Beneș va trata cu guvernul italian relativ la încheerea unei convenții comerciale, iar in ceia ce privește partea politică a acestor tratative ea se referă mai ales la împrumutul Ungariei. După infornațiunile ziarului unguresc, Beneš tratează la Roma ca reprezentat al Micei Antante, dat fiind că Italic este creditoarea Ungariei și ca atare este dispusă să înlesnească îndicerea Împrumutului maghiar. „Nemzet Vjsag" află din Berlin că Anglia și Italia nu s’au auzit numai la o manifestație de bunăvoință față de Ungaria. Guvernul englez și cel italian ar fi fcu ferit să inlăture orice piedică care se opune asanării financiare a Ungariei. Despre comunitatea de interese dintre Italia și Ungaria nu mai există la Roma nici o îndoială. Iar in ceia ce privește atitudinea Londrei, ziarul unguresc spune că cercurile financiare engleze nu sunt dispuse să aprobe cererile de Împrumut al României, cât timp România nu va renunța la rezerva sa față de Ungaria. Aceasta i-a și comunicat ministrului român de finanțe. Q X O