Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)
1863-03-26 / nr. 16
No. 16. ROMANIA. ANUL I. X n r j ] FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DINIASL T»*n IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervai Po . ... .. _ dul-lung. Dianul se publică în toate dilele afară de aarbâtoil. lilijiîl, MîlTTÎ «O MtllTlO f ot.3. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. In distictele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea imul rând de 35 literi costă un leu, cursul fiscului. PARTEA OFICIALA. Iaşii 26 Martie. Depeşe Telegraficii. Din Bucureşti, înălţimea .Sa Domnul au haradit din lista sa civilă pentru acest anu 12000 galbeni în folosulu fiscului, Măria Sa s’a pastrat dreptul de a hotari întrebuinţarea acestei sume, această întrebuinţare va fi în cumpărare de tunuri, încurajarea literaturei Române si onorariul unui consiliu privat al Măriei Sale. Monitoriulu publică două ordonanţe Domneşti de mare importenţâ. Prin întâia ordonanţă se otâreşte ca în viitor Aquila Româna cu Crucea cristiana se fie amblema Românâ pusâ deasupra drapelului armatei, iar Cimbrul şi Vulturul întrunite se forme de sigilul Statului. Ceelaltâ ordonanţă prescrie isgonirea limbei Greceşti din Monastirile şi bisericele Statului, şi ca în viitor în aceste numai limba Românâ se fie domnitoare. PUBLICAŢII MINISTERIALE. Ministerul Cultelor şi al Instrucţiuneî Publice. Referatul urmat din partea Ministeriului Cultelor şi atu Instrucţiune! Publice cătră Consiliul de Miniştri la 12 Martie 1863 sub No. 71622 Fericiţii întru amintire Domnii Matei Basarab Voevod şi Vasilie Voevod, au desrobit în secolul al XVII-lea, şi Statul şi biserica Românâ de limba Slavonă, dar sub Doimea fanarioţilor o altâ.limba străina au venit de au înlocuit treptată şi în cult şi chiar si în trebile publice limba naţionala, această limbă au fost acea Grecească, de la reaşedarea Domniilor pământene, limba Românâ au redobândit toate drepturile sale în afacerile ţerei, nu au fost însâ aşa şi în biserica noastrâ. Aice prin o vinovată toleranţă s’afi indiferenţă a capiloru Clerului Românu, limba Greaca au urmat a fi limba domnitoare în mai multe locaşuri Dumnedeeşti, ocupând întâetatea în strana dreapta, şi lâsind prin urmare limba naţională într’o posiţiune inferioară, subscrisul socoate a fi organul unui sentiment generalii despre demnitatea naţională, venind acum a propune de a se otârâ ca de a stâdi înainte în toate Monastirile şi bisericele Statului, Cultul celui a tot puternică, sâ se serbede numai în limba Română. (Isc.) Chr. Tellu. Jurnal. Sub-Preşedinţa Măriei Sale Domnului. Anul 1863, luna Martie 15 zile, Consiliulu Miniştrilor având în priivire referatul Domnului Ministru de Culte şi de Instrucţii Publice No. 7162, prin care e spune că fericiţii întru amintire Domnii Matei Basarabii Voevod, şi Vasilie Voevod, au desrobit în secolul al 17-lea, şi Statul şi biserica Română de limba Slavonă, dar sub Domnia fanarioţilor, o altă limbă streină au veniţii de au înlocuit treptată şi în cultă şi chiar şi îţi trebile publice limba naţională, această limbă a fost acea Grecească. Că de la reaşezarea Domniilor pământene, limba Romana aă redobvindit toate drepturile sale în afacerile ţerei, nu au fost înse aşa şi în biserica noastra, aice prin o vinovată toleranţă sau indiferenţă a capilopui Clerului Koraana, limba Greacă au urmat a fi limba domnitoare în mai multe locaşuri Dumnezeeşti, ocupând întâetatea în strana dreapta, şi lăsând prin urmare limba naţioanalâ într’o posiţie inferioară. Consiliul uniţii cu părerea D. Ministru cuprinsă în citatul mai sus referată, hotârâsee ca de astâdi înainte în toate Monastirile şi bisericele Statului, Cultul celui a tot puternicii sâ se serbede numai în limba Română. D. Ministru de Cult şi Instrucţii Publice, este însercinat cu executarea acestui jurnalu, după ce mai întâi ăl va supune aprobarei înălţime! Sale Domnului Stâpânitoriu. (Subscrisi.) N. Creţulescu, I. Florescu, P. A. Cantacudin, Catargiu, I. Ghica, Chr. Tellu. Prea înălţate Doamne! Jurnalul încheet de Consiliul Miniştrilor în şedinţa 99 din 15 a curentei, sub Preşedinţa Inulţimei Voastre, prin care o târâşte, ca de a stâdi înainte în toate Monastirele şi bisericele Statului, Cultul divin sâ se serbede numai în limba Românâ; subscrisul eu tot respectul Iu supune înâlţimei Voastre, rugându-vâ se bine-voiţi a’lu încuviinţa prin sub scrierea alăturatei Domneşti Ordonanţe. Sunt cu cel mai profund respecta Prea înălţate Domne Prea plecat si prea supus servitorii! Ministru Cultelor si Instrucţiei Publice. Chr. Tell. ALECSANDRU IOAN I. Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa Naţională. Domnii Principatelor Unite Române, ba toţi de faţa şi viitori sanatate. Asupra raportului D. Ministru Secretariu de Stata la Departamentul Cultelor şi Instrucţiei Publice No. 7163. Vânând jurnalul Consiliului Nostru de Miniştri încheet în şedinţa din 15 a curentei luni presentat Nou pe lângă citatul raportă. Am decretat şi decretăm : Art. I. în toate Monastirile şi bisericele Statului, Cultul Divin sâ se serbede de a stâdi înainte numai în limba Românâ. Art. II. Şi cel de pe urmă, Ministrul Nostru Secretariu de Stat la Departamentul Cultelor şi Instrucţiei Publice, este însărcinat cu esecutarea ordonanţei de faţă. Dată în Bucureşti la 16 Martie. ALECSANDRU 10AN I. Ministrul Cultelor şi Instrucţiei Publice. No. 272. Chr. Tell. Prin Decret Domnesc cu data V Martie 1863, după propunerea făcuta prin raportul de D. Ministru Secretar de Stat la Departamentul din îutru, este numit: D. Doctorală în Medecina K IA 1 anu 11 nVi.»1 în vacantul post de Medic la Spitalul Penitenciarului din Iaşi. PUBLICAŢII ADMINI ST R A T IV F. Prefectura district. Bacau. No. 4582. Pentru îndestularea scriitoriului şi a 2 judeţe din comuna Leonteneşti, cu banii 157 lei de la fostul vornic Ioan Busuioc, asigurânduse un bon, se publică vândarea lui licitativ în termin de 40 zile socotit de la data foaeî, ca muştereii ce vor fi la împlinirea terminului sâ se înfâţoşede la Prefectură, unde are a se face medalul şi hareduirea. Prefectura district. Covurluiu. No. 15990. D. sub Prefectu de Pirită, prin raportul sub No. 3616, arata, ca întru îndestularea soldatului Gheorghie Potole, cu banii ce are a lua de la locuitorii satului Vârledii acest districte, înplininduse obiectele următoare şi anume : de la Iancu Patriciu un contaman vechiu postav verde, blânit cu blană de oae, Pavel Ovidenie, 2 saci noi de lână necusuţi şi 1 her lat de plug, Gheorghie san Poruşnicu, o caţaveica postav cafeniu dinainte cu blană de vulpe, şi la spinare de oae, Costin Vârgolici, un contoman de postav verde blânit cu blana de oae, Costin Patriciu, 1 contoman vechi negru, cu blană de oae, Stati Croitoriu, o caţaveică de camlotu cu vulpeşi oae, Galvrii Cocu, 1 contaman negru, cu blană de oae blânit, Stoica Podaşca, 1 un teren lung de cutnie, Neculai Patriciu, 1 caţaveică de camlot verde, Panaite sân Pavai Ovidenie, 1 caţaveica bărbătească postav cătinii, cu vulpe pe dinainte şi la spinare de oae, Dumitru Cocu, o şubâ de postav sineliu cu blană de oae, Gheorghie Bâleanu, 1 contoman postav negru cu blană de oae, Neculai Ovidenie, 1 contoman postav negru purtat, şi 1 caţaveică raţanul cu blană de oae şi mâţe, Vasile Ovidenie, 1 contoman vecin cu blana de oae, Vasile sân loan Patriciu, 1 pâreche ferâ de plug, 1 nnsap şi 1 lungă, Costantin Totolici, 1 con- 1 toman purtat şi 1 caţaveica postav cafiniu, Neculai Brudiu, 1 contoman negru blânit cu blana de oae, se publică vinderea unor asemenea obiecte, spre obşteasca ştiinţă. No. 3320. D. sub Prefectu de Horincea, prin raportul No. 1125, arata, ca pe moşiea Pochişcanil, au picat 2 boi de pripas, unul la pârlâviţu, cu coar- I nele ţapuşi, şi unul porumbii, coarnele înainte cam aduse, se publica pentru aflarea păgubaşului, care în terminal legiuit, sâ se înfăţoşeze aicea cu legale de- i vedi spre a i se elibera vitele. No. 3319. D. sub-Prefectu arondismentului Horinjcea, prin raportul No. 1121, arată, câ la comuna satului Mâluştenii, au picat de pripas un bou, la pârâ gâlbul, şi dangaluit cu litera X. M. se publica pentru aflarea păgubaşului, care în terminul legiuit, sâ se înfăţoşeze la această Prefectura cu dovedi legale spre a i se elibera vita. Prefectura district. Dorohoiu. No. 3030. Intre scăderile urmate la târgul Dorohoiu, în sfertul al 3-lea 1862, vâninduse pe contribuabilii Gheorghie Solonariu, Costachi a Mihâesei, Vasile sân Neculai Lungu, Gheorghie Ionescu, Iordachi Bucâtariu, Idâl det Reful, Moşcu Argintariu, Moşcu Formagiu, Moşcu Zet Disu Croitoriu, Froim sân Iţic, Herşcu Zed User Elinovici, Herşcu Crâşmariu, Simon san Ioc, Lupu sân Meer ( 'hitariu, Avram Moise, strămutaţi pe la locuri necunoscute, se publica spre cunoştinţa autorităţilor respective, ca ori unde iar afla sei încarce cu darea meritabilâ de la menţionatul sfertu, aşa precum de aice sau scăzut cu totul. Prefectura district. Fâlciiu. No. 4900. Neînfâţoşinduse pânâ amim la Consiliul de revizie a recrutaţiei din acest district, spre a se cerceta tânărul evreu Avram Meer, care în anul 1860, au luat bila No. 247, şi care acum se cere ca rămăşiţa, signalimentul lui este: etatea 26 ani, statul de mijloc, ochii caprii, obrazul albineţ, faţa rotunda, nasul gura potrivite, pârul capului musteţile barba negri, portul evreescu, osebite semne nu are, se publica aflarea, prinderea şi trimetirea numitului arcei PUBLICAŢI JUDECĂTOREŞTI. Judecat, district. Iaşi. Secţia l-a, SC No. 3459. Actul Comisiei Epitropiceşti No. 642, pentru emanciparea Ds. Monahiea Egeniea Costachi Negel, fiica râpos. Postelnic Iancu Costachi Negel, se publică in toata a lui cuprindere spre obşteasca ştiinţă. COMISIA EPITROPICEASCĂ DIN IASL Domnul Preşedinte a Tribunalului civilele Iaşi secţie a l-a, pe lângă raportul No. 3201, au comunicat acestei Comisii atestaţiea subscrisâ de rudele râpos. Post. Iancu Costachi Negel, adeverită şi de foasta