Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)
1863-05-23 / nr. 50
No. 50. ROMANIA. ANUL I. FOAEA PUBLICATIUNILOROFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel uluia hiristigiol. Diarul se publica in toate zilele afara de serbatori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei.___________ Iasii, Joi 23 Mai 1853. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 literi costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 23 Mai. Revistă. Politica. Mijlocul estremă la care, dupâ exemplul Austriei din 1840, au alergat Rusia spre a înâduşi revoluţiunea Polonâ, adecâ p oi ţ i e a ţierâneascâ, se pare câ au isbutit în unele provincii, mai ales în acele unde proprietarii sunt de origină polonâ, iar populaţiunea rurala este rusneacâ. Eatâ ce cetima într'o corespondenţa din Lemberg publicată de Ost-Deutsche-Post, cu data din 14— 26 Mai : „Guvernul Rusescu în Volhinia, Ukraina şi Podolia, nu este nici de cum lenesifi. In districtele revoltate seau nerevoltate, el organiseazâ pretutindene Landstursmul ţ i e r a n i t o r ti. Gardiile înarmate de ţierani sunt la ordinea dilei. Mai ales districtele resculate sunt încungiurate de unii cordonii îndoit de straje de ţierani, şi înpregiurul lor este asia trasă o linie de demarcaţiune, încât numai în lâuntrul lor este concentrată insurecţiunea, şi flacarele ei nici cu cutează a eşi din circul lor. Asia districtele sunt isolate unele de altele, şi fiecare ajutoriu de oameni şi arme, din afară, devine cu neputinţă. Asia în aceste provincii rescularea ţieranilor au devenit mijlocul de înăbuşire a rescularii nobili-or. Ura ţieranilor în contra proprietarilor lor pe alocarea este atât ele mare, încât ţieranii au aratat autorităţilor Rusesc!, câ nu este trebuinţă de a-i chiema pe rând spre a face poliţiea, declarând câ ei sunt gata a sâri cu micii cu mare spre a servi Imperatorului. Prin unele districte ţieranii facil o adevaratâ vânătoare în contra insurgenţilor Poloni, pre care ii urmârescu prin sate şi câmpii, prin bălţi şi păduri, şi primjându’i îi trădau legaţi în mânele autoritâţiloru Rusesci, resbunânduse în asia chipu barbarii de vechile împilări ce au suferit de la proprietarii lor.“ —• Francia întreagă este astâzi preocupată de alegerile generale pentru corpul legislativii. Nici odatâ de la 1848 frigurea electorală n’au dominat ca acum toate clasele societăţii. A doua , dupâ lovirea de stat din 2 Decemvrie şi Burghesia şi Proletariatul se întreceau care din care sâ arunce mai mult peatra asupra parlamentarismului. Nimene atunce nu voia sâ audâ macar vorbind de constituţiune şi de libertate. Toţi cerea un Guverna tare, şi acesta cu ori ce preţiu. Astâzi lucrurile s’au schimbat cu totul; o reacţiune completâ s’au fâcut în favoarea parlamentarismului. Şi precum cu doisprezeci ani înainte, mintuirea societăţii se ascepta numai de la un Guvernă tare, aşia acum propăşirea naţiunei se asceaptâ de la regimul tribunei. Cu doispreeleci ani înainte, numele cele mai renumite ale tribunei Francese remasâserâ nisce generali fără armie; astâzi aceste nume esâ din retragerea lor, nu din ambiţiune, nu din libera lor voinţâ, ci din propriul îndemn al naţiunei. De aceea vedemm astâzi colegiurile electorale cele mai devotate Guvernului Imperialii puind înainte candidaturile notabilitâţilor şi parlamentare ale monarhiei constituţionale şi a le republice. Numele unor bărbaţi ca Thiers, ca Berryer, ca Jules Favre, ca Garnier Pagès, ca Dufaure sunt astâzi numele care figurâ pe toate listele electorale, şi cu toatâ lupta miniştrilor, prefecţilor şi a agenţilor şi Guvernului, este mai mult decât sigur, ca toţi principii tribunei Francese au sâ intre în viitorul corpu legislativ al Franciei. S’ar înşiela poate mult acei carii credu câ acesti barbaţî, revenind la viaţia politicâ, au sâ lucreze pentru Duca de Chambord, pentru Contele de Paris, sau pentru republică. Nu, aceasta nu va fi; câci acum nu mai este vorba de cutare seau cutare dinastie, de cutare seau cutare formă de Guvernu. Acum se atinge numai de elementele libertăţii politice şi a dreptului publica, de care în clina de astâdi nici un popor nu poate fi lipsit mult timp. Eatâ causa pentru care Francesii revină la oamenii monarhiei şi ai republice!; pentru câ ei spera câ resunând încâ odatâ voacea marilor oratori ai oposiţiunei, se vor restatornici prin tribunâ şi acele libertâţi, pre care Imperiul le-au fost resturnat odatâ cu tribuna. — Se scrie de la Belgradit, ziarului Vienez Fremden ba 11. „Membrii comisiunei militare Europeană au pârâsit şi oraşiului nostru în mare parte. Unii dintre ei au fâcut o câlâtorie în lâuntrul ţierii, spre a verifica starea lucrurilor. Se vorbise de mari şi numeroase fortificaţiuni care s’ar fi esecutate de curând, şi mai ales la Negotin, unde se afla depositulu de arme ce de curând s’aîi fost introdus în Serbia. Dar colonelul Englezii Gardon, care au cercetat aceste lucrări, s’au încredinţiat, câ întăririle de la Negotin, precum şi acele de la Cupria sunt foarte neînsemnate. Este adevarat câ dealungul graniţei Turcesc! s’au fâcut un mare numer de ţârii mici; însă ele nu vor putea servi decât pentru o aparare momentană, în casă de atacă. Din contra s’au găsită câ organisaţiunea miliţiei au isbutitu, şi câ soldaţii sunt însufleţiţi de spiritul cel mai bunu. Aceea ce au surprinsă mai mult, este organisaţiunea arsenalului de la Kragujewatz şi a celorlalte stabilimente ale Guvernului pentru fabricarea muniţiunelor, a tunurilor şi a puşcelor. S’au găsit că ţara era bine pregătită pentru mari mişcări. Eate pentru ce transportul armelor în Serbia nu au fost de o nevoe reala pentru ţarâ, dar aceste arme erau menite pentru Bulgaria şi pentru raialele din provinciile limitrofe care nu sunt încâ independente. Posiţiunea Rusiei în Europa şi semnele netâgâduite de slâbâciunea ei au deschis ochii şi Sârbilor asupra valorei unor fâgâduinţi şi unor consiliuri, care le veneau din partea aceea.“ — în privinţia mişcărilor insurecţiunei polonese, Corespondiţia generalâ Austriacă trice: „Cu ecsepţiunea corpului lui Lelewel carele se adunase la o legâ de distanţiâ de districtul galician Zolkiew, dar care de atuncea au reintrat în lâuntrul ţierei, nu s’au arătat nici o bandâ în apropiere de graniţile noastre. Se pare câ toatâ activitatea partitului acţiunei este în momentul acesta îndreptat asupra pregătirilor tre-I buitoare pentru a sprijini insurecţiunea în Volhinia şi în Podolia, în 22 Mai s’au prins la Kabylowski, în districtul galician de Tarnopol, un convoiu însemnat de muniţiunî şi de înbrâcâminte militare. Tot Corespondiţia austriacâ în Noseu din 18—30 Mai publicâ un raport de la graniţia Volhiniei. „Insurgenţii, orice acesta raportu, lucrează acum în lâuntrul ţerei, dar evenimentele din Volhinia singure au importenţia. Se asigură câ acolo insurecţiunea dispune de mai mult de 10.000 oameni. Aceştia sunt înpârţiţi în trei corpuri mai considerabile. Unul din aceste corpuri este aşieutat lângâ Miropol, al doilea lângă Zytomierz, şi al treilea aproape de Cudnow. Afarâ de aceste, un mare numeru de bande mici, de la 80 pânâ la 100 oameni fiecare, cei mai mulţi catâri sunt înprâsciaţi în toatâ ţiara. Noutatea cu insurginţii au surprins în duminica Penticostii, Modrznjow, vamâ nu departe de Mazki s’au întârit. Ei au pradat casa şi au pus mâna, seplice, pe vr’o 3000 ruble. Ost-deutsche Post da următoarele depeşte telegrafice în Nosen din 18-30 Mai: LEMBERG 29 Mai. La 25 se aflau insurgenţii numeroşi în districtele de Latyczew, Litinski şi Winica sub comanda lui Rozyski ce au fost mai înainte colonelii în serviciul rusescâ. Cuartierul lui era la Chmielnik. Noutăţi din Tarnopol de astâzi dimineaţiâ aratâ câ ieri la amea^â-^i s’au aratat la graniţia districtului galician Tarnopol de la 200 pânâ la 300 insurgenţi, şi câ au sfârmat şase posturi de graniţa rusesci. Dupre un telegramă de la Tarnopol cu data de astâzi înainte de ameadâ-di, pe la miedul nopţii 300 insurgenţi călări sub Ruzyski au intrat în Galicia pe la Palczyna, şi au tobârât între acest punct, şi între Taki. Măsuri pentru desarmarea lor s’au si luat. 9 Tot Ost-deutsche Post dă următoarele depeşte: KOPENHAGEN 28 Mai. Foaia de seară Bertinske Tidinge asigură, cu conferinţiele în privirea Greciei, în cele din urmă zile au înaintat atât de multe, încât închierea lor se aşceaptâ în curând. O înţelegere din toate părţile asupra condiţiunelor primirea tronului din partea Principelui Wilhem este probabilă. CONSTANTINOPOLI 23 Mai. Numirea lui Fuad Paşia în însuşire de mare Vizir este probabilă. Respunsul telegrafică la nota Porţei în privinţia Poloniei au ajuns, şi este foarte amicalii. In Tesalia au isbucnit lupta între mai mulţi capi de partizani. Capul albanezilor creştini, Schemo au luat posiţiune la graniţia grecească. Mai multe regimente de cavalerie tesalianâ se disolveazâ, fiind câ cei mai mulţi oficeri îşi ea congedie, spre a lua parte la insurecţia mea polonâ. ATENA 11—23 Mai. Alaltăieri noaptea s’au fost încercat o mişcare revoluţionară în favoarea lui Bulgaris, însâ au fost înpedeeatâ de câtrâ puterea armată. Silniciile soldaţilor ii sporescu. Ministrul de resbel au pus în libertate doi sub-oficeri compromişi în atentatul contra vienezii din trupa lui Sulier. Ministrul francesc au adresat pentru aceasta o nouâ notâ. in mai multe provincii linistea este tulburată. Hoţiile din Aili în disporescu. La Pireu au urmat un conflict între doue companii de gardă naţionalâ. Corespondinţia generalâ scrie cu data din Belgrad 11—23 Mai. Astâzi s’au serbat aice cu un mare concursă din partea populaţiunei, serbarea în onoarea fondatorilor literaturei Slave, S. S. apostoli Ciril si Metodie. Cu aceastâ ocasiune, societatea de literaturâ serba au înpârţit între invitaţi o broşurâ întitulată : Serbarea m i i n a r â î n amintirea apostolilor a slavi Ciril şi Metodie , broşurâ care cuprinde cele mai importente episode din vieaţia acestora sânţi, şi aratâ meritele lor câtrâ Slavi. Un mare numer de oaspeţi veniţi din Austria au luat parte la aceastâ serbare. Sciii mai noue. FRANCFORT 30 Mai. Ofiatul Europa de astâzi zice : In faţa propunerilor Puterilor occidentale în privinţia soluţiunei cestiunei Poloniei, Austria insufleţitâ de dorinţa pastrarei pacei, era de idee câ proiectulu unei armistiţii precum şi adunarea unui congresă implicaă o intervenţiune, pentru câ aceasta supunea Rusia judecăţii unui tribunal arbitralu, în urma neprimirei cârmia trebuia sâ urmeze mijloace silnice. Dupâ ce Anglia au gâsit propunerile Austriei neîndestulătoare, politica ce trebuia sâ pâzescâ Austria au fostă discutatâ în mai multe şedinţie ale consiliului miniştrilor. Două priviri s’au pus înainte . Cea întâi era : padirea neutralitatei, desvoltarea sistemului parlamentarii şi soluţiunea cestiunei Germane. A doua cerea : îmbrâţişiarea dacâ nu material, dar cel puţin morală a programului puterilor occidentale. Cea întâi propunere au fost adoptate. Austria va consulta interesele Germaniei, va păstră Galiţia, dar nu se va mpotrivi la restauraţiunea vechilor provincii Polone supuse Rusiei. LONDRA 30 Mai. Solul Brasilian de aice au cerut şi au primit de la lord Russel paşaportele sale. TURIN 30 Mai. Ieri fregata Garibaldi au întâlnit în apele de Lecce doue corabii pline cu bandiţi amauţi. Una din aceste corâbii au fost afundată, Ceea .