Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)

1863-05-23 / nr. 50

No. 50. ROMANIA. ANUL I. FOAEA PUBLICATIUNILOROFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel ulu­­­ia hiristigiol. Diarul se publica in toate zilele afara de serbatori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei.___________ Iasii, Joi 23 Mai 18­53. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 literi costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 23 Mai­. Revistă. Politica. Mijlocul estremă la care, dupâ exemplul Austriei din 1840, au alergat Rusia spre a înâduşi revoluţiu­­nea Polonâ, adecâ p o­­­i ţ i e a ţierâneascâ, se pare câ au isbutit în unele provincii, mai ales în a­­cele unde proprietarii sunt de origină polonâ, iar po­­pulaţiunea rurala este rusneac­â. Eatâ ce cetima într'o corespondenţa din Lemberg publicată de Ost-Deutsche-Post, cu data din 14— 26 Mai : „Guvernul Rusescu în Volhinia, Ukraina şi Podo­lia, nu este nici de cum lenesifi. In districtele re­voltate seau nerevoltate, el organiseazâ pretutindene Landstursmul ţ i e r a n i t o r ti. Gardiile înar­mate de ţierani sunt la ordinea dilei. Mai ales dis­trictele resculate sunt încungiurate de unii cordonii îndoit de straje de ţierani, şi înpregiurul lor este a­­sia trasă o linie de demarcaţiune, încât numai în lâ­­untrul lor este concentrată insurecţiunea, şi flacarele ei nici cu cutează a eşi din circul lor. Asia distric­tele sunt isolate unele de altele, şi fie­care ajutoriu de oameni şi arme, din afară, devine cu neputinţă. Asia în aceste provincii rescularea ţieranilor au devenit mijlocul de înăbuşire a rescularii nobili-­­­o­r. Ura ţieranilor în contra proprietarilor lor pe alocarea este atât ele mare, încât ţieranii au aratat autorităţilor Rusesc!, câ nu este trebuinţă de a-i ch­ie­­ma pe rând spre a face poliţiea, declarând câ ei sunt gata a sâri cu micii cu mare spre a servi Imperato­­rului. Prin unele districte ţieranii facil o adevaratâ vânătoare în contra insurgenţilor Poloni, pre care ii urmârescu prin sate şi câmpii, prin bălţi şi păduri, şi primjându’i îi trădau legaţi în mânele autoritâţiloru Rusesci, resbunânduse în asia chipu barbarii de ve­chile împilări ce au­ suferit de la proprietarii lor.“ —• Francia întreagă este astâzi preocupată de alege­rile generale pentru corpul­ legislativii. Nici odatâ de la 1848 frigurea electorală n’au dominat ca acum toate clasele societăţii. A doua , dupâ lovirea de stat din 2 Decemvrie şi Burghesia şi Proletariatul se întreceau care din care sâ arunce mai mult peatra asupra parlamentarismu­lui. Nimene atunce nu voia sâ audâ m­acar vorbind de constituţiune şi de libertate. Toţi cerea un Gu­verna tare, şi acesta cu ori ce preţiu. Astâzi lucrurile s’au schimbat cu totul; o reacţiune completâ s’au fâcut în favoarea parlamentarismului. Şi precum cu doisprezeci ani înainte, mintuirea so­cietăţii se ascepta numai de la un Guvernă tare, a­­şia acum propăşirea naţiunei se asceaptâ de la regi­mul tribunei. Cu doispreeleci ani înainte, numele cele mai renumite a­le tribunei Francese remasâserâ nis­­ce generali fără armie; astâzi aceste nume esâ din retragerea lor, nu din ambiţiune, nu din libera lor voinţâ, ci din propriul îndemn­ al naţiunei. De a­­ceea vedemm­ astâzi colegiurile electorale cele mai de­votate Guvernului Imperialii puind înainte candida­­turile notabilitâţilor şi parlamentare a­le monarhiei constituţionale şi a le republice­. Numele unor băr­baţi ca Thiers, ca Berry­er, ca Jules Favre, ca Gar­nier Pagès, ca Dufaure sunt astâzi numele care fi­­gurâ pe toate listele electorale, şi cu toatâ lupta mi­niştrilor, prefecţilor şi a agenţilor şi Guvernului, este mai mult decât sigur, ca toţi principii tribunei Fran­cese au sâ intre în viitorul corpu­ legislativ al Fran­ciei. S’ar înşiela poate mult acei carii credu câ a­­cesti barbaţî, revenind la viaţia politicâ, au sâ lu­creze pentru Duca de Chambord, pentru Contele de Paris, sau pentru republică. Nu, aceasta nu va fi; câci acum nu mai este vorba de cutare seau cutare dinastie, de cutare seau cutare formă de Guvernu. Acum se atinge numai de elementele libertăţii poli­tice şi a dreptului publica, de care în clina de astâdi nici un popor nu poate fi lipsit mult timp. Eatâ cau­sa pentru care Francesii revină la oamenii monarhi­ei şi ai republice!; pentru câ ei spera câ resunând încâ odatâ voacea marilor oratori ai oposiţiunei, se vor restatornici prin tribunâ şi acele libertâţi, pre care Imperiul le-au fost resturnat odatâ cu tribuna. — Se scrie de la Belgradit, ziarului Vienez Fre­m­­d­e­n b­­­a 11. „Membrii comisiunei militare Europea­nă au pârâsit şi oraşiului nostru în mare parte. Unii dintre ei au­ fâcut o câlâtorie în lâuntrul ţierii, spre a verifica starea lucrurilor. Se vorbise de mari şi numeroase fortificaţiuni care s’ar fi esecutate de cu­rând, şi mai ales la Negotin, unde se afla depositulu de arme ce de curând s’aîi fost introdus în Serbia. Dar colonelul Englezii Gardon, care au cercetat a­­ceste lucrări, s’au încredinţiat, câ întăririle de la Ne­gotin, precum şi acele de la Cupria sunt foarte ne­însemnate. Este adevarat câ dealungul graniţei Tur­cesc! s’au fâcut un mare numer de ţârii mici; însă ele nu vor putea servi decât pentru o aparare mo­mentană, în casă de atacă. Din contra s’au găsită câ organisaţiunea miliţiei au isbutitu, şi câ soldaţii sunt însufleţiţi de spiritul cel mai bunu. Aceea ce au surprinsă mai mult, este organisaţiunea arsenalu­lui de la Kragujewatz şi a celorlalte stabilimente a­le Guvernului pentru fabricarea muniţiunelor, a tunuri­lor şi a puşcelor. S’au găsit c­ă ţara era bi­ne pregătită pentru mari mişcări. Ea­te pentru ce transportul armelor în Serbia nu au fost de o nevoe reala pentru ţarâ, dar aceste arme erau menite pentru Bulgaria şi pentru raialele din provin­ciile limitrofe care nu sunt încâ independente. Po­­siţiunea Rusiei în Europa şi semnele netâgâduite de slâbâciunea ei au deschis­ ochii şi Sârbilor­ asupra valorei unor fâgâduinţi şi unor consiliuri, care le ve­­neau din partea aceea.“ — în privinţia mişcărilor insurecţiunei polonese, C­o­­respondiţia generalâ Austriacă trice: „Cu ecsepţiunea corpului lui Lelewel carele se adunase la o legâ de distanţiâ de districtul galician Zolkiew, dar care de atuncea au reintrat în lâuntrul ţierei, nu s’au arătat nici o bandâ în apropiere de graniţile noastre. Se pare câ toatâ activitatea partitului acţiunei este în momentul acesta îndreptat asupra pregătirilor tre-I buitoare pentru a sprijini insurecţiunea în Volhinia­­ şi în Podolia, în 22 Mai s’au prins la Kabylowski, în districtul galician de Tarnopol, un convoiu însem­nat de muniţiunî şi de înbrâcâminte militare. Tot Corespondiţia austriacâ în No­­seu din 18—30 Mai publicâ un raport de la graniţia Volhiniei. „In­surgenţii, orice acesta raportu, lucrează acum în lâ­untrul ţerei, dar evenimentele din Volhinia singure au importenţia. Se asigură câ acolo insurecţiunea di­spune de mai mult de 10.000 oameni. Aceştia sunt înpârţiţi în trei corpuri mai considerabile. Unul din aceste corpuri este aşieutat lângâ Miropol, al doilea lângă Zytomierz, şi al treilea aproape de Cudnow. Afarâ de aceste, un mare numeru de bande mici, de la 80 pânâ la 100 oameni fie­care, cei mai mulţi ca­­târi sunt înprâsciaţi în toatâ ţiara. Noutatea cu insurginţii au surprins în duminica Pen­­ticostii, Modrznjow, vamâ nu departe de Mazki s’au întârit. Ei au pradat casa şi au pus mâna, se­plice, pe vr’o 3000 ruble. Ost-deutsche­ Post da următoarele depeşte telegra­fice în No­­sen din 18-30 Mai: LEMBERG 29 Mai. La 25 se aflau insurgenţii nu­meroşi în districtele de Latyczew, Litinski şi Winica sub comanda lui Rozyski ce au fost mai înainte co­­lonelii în serviciul­ rusescâ. Cuartierul­ lui era la Chmielnik. Noutăţi din Tarnopol de astâzi dimineaţiâ aratâ câ ieri la amea^â-^i s’au aratat la graniţia dis­trictului galician Tarnopol de la 200 pânâ la 300 in­surgenţi, şi câ au sfârmat şase posturi de graniţa rusesci. Dupre un telegramă de la Tarnopol cu data de astâzi înainte de ameadâ-di, pe la miedul nopţii 300 insurgenţi călări sub Ruzyski au intrat în Gali­cia pe la Palczyna, şi au tobârât între acest punct, şi între Taki. Măsuri pentru desarmarea lor­ s’au si luat­. 9 Tot Ost-deutsche Post dă următoarele depeşte: KOPENHAGEN 28 Mai. Foaia de seară Ber­ti­n­s­k­e T­i­d­i­n­g­e asigură, cu conferinţiele în pri­virea Greciei, în cele din urmă zile au înaintat atât de multe, încât închierea lor se aşceaptâ în curând. O înţ­elegere din toate părţile asupra condiţiunelor primirea tronului din partea Principelui Wilhem este probabilă. CONSTANTINOPOLI 23 Mai. Numirea lui Fuad Paşia în însuşire de mare Vizir este probabilă. Res­­punsul telegrafică la nota Porţei în privinţia Poloniei au ajuns, şi este foarte amicalii. In Tesalia au is­­bucnit lupta între mai mulţi capi de partizani. Ca­pul albanezilor creştini, Sch­emo au luat posiţiun­e la graniţia grecească. Mai multe regimente de cavale­rie tesalianâ se disolveazâ, fiind câ cei mai mulţi o­­ficeri îşi ea congedie, spre a lua parte la insurecţia m­ea polonâ. ATENA 11—23 Mai. Alaltăieri noaptea s’au fost încercat o mişcare revoluţionară în favoarea lui Bul­­garis, însâ au fost înpedeeatâ de câtrâ puterea armată. Silniciile soldaţilor ii sporescu. Ministrul de resbel au pus în libertate doi sub-oficeri compromişi în aten­tatul contra vienezii din trupa lui Sulier. Ministrul francesc au adresat pentru aceasta o nouâ notâ. in mai multe provincii linistea este tulburată. Hoţiile din Aili în di­sporescu. La Pireu au urmat un con­flict între doue companii de gardă naţionalâ. Corespondinţia generalâ scrie cu data din Belgrad 11—23 Mai. Astâzi s’au serbat aice cu un mare concursă din partea populaţiunei, serbarea în onoarea fondatorilor­ literaturei Slave, S. S. apo­stoli Ciril si Metodie. Cu aceastâ ocasiune, societa­tea de literaturâ serba au înpârţit între invitaţi o bro­­şurâ întitulată : Serbarea m i­­ i n a r â î n amin­tirea apostolilor a slavi Ciril şi Meto­die , broşurâ care cuprinde cele mai importente e­­pisode din vieaţia acestora sânţi, şi aratâ meritele lor­ câtrâ Slavi. Un mare numer de oaspeţi veniţi din Austria au luat parte la aceastâ serbare. Sciii mai noue. FRANCFORT 30 Mai. Ofiatul Europa de astâzi zice : In faţa propunerilor Puterilor occidentale în pri­vinţia soluţiunei cestiunei Poloniei, Austria insufleţitâ de dorinţa pastrarei pacei, era de idee câ proiectulu unei armistiţii precum şi adunarea unui congresă im­­plicaă o intervenţiune, pentru câ aceasta supunea Ru­sia judecăţii unui tribunal arbitralu, în urma nepri­­mirei cârmia trebuia sâ urmeze mijloace silnice. Du­pâ ce Anglia au gâsit propunerile Austriei neîndes­tulătoare, politica ce trebuia sâ pâzescâ Austria au fostă discutatâ în mai multe şedinţie a­le consiliului miniştrilor. Două priviri s’au pus înainte . Cea întâi era : padirea neutralitatei, desvoltarea sistemului par­lamentarii­ şi soluţiunea cestiunei Germane. A doua cerea : îmbrâţişiarea dacâ nu material, dar cel puţin morală a programului puterilor occidentale. Cea în­tâi pr­opunere au fost adoptate. Austria va consulta interesele Germaniei, va păstră G­a­l­iţi­a, dar nu se va mpotrivi la restauraţiunea vechilor provincii Po­lone supuse Rusiei. LONDRA 30 Mai. Solul Brasilian de aice au ce­rut şi au primit de la lord Russel paşaportele sale. TURIN 30 Mai. Ieri fregata Garibaldi au întâl­­­nit în apele de Lecce doue corabii pline cu bandiţi am­auţi. Una din aceste corâbii au fost afundată, Ceea .

Next