Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)
1863-10-25 / nr. 138
No. 138. ROMANIA. ANUL I FOAEA PUBLICA'HUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IASÎ. IN IASSI prenumeratuimea se face la Tipografia Minervel ulchiristigel. Dianul se publcâ de la 3-6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei.__________ Iaşii, Vineri 25 Octomvrie 1863. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 literi costă un leu, cursul fiscului. Iașii 25 Octomvrie. Revistă Politică. Comisiunea luata din Raichsrat si-au terminat lucrările sale relative la studiul financiar şi technic al drumului de fer de la Lemberg până la Cernăuţi, în raportul ei prezentat Camerei se arată că întinderea teritorială a drumului este de 361,1 mile, că capitalul de esploataţiune se va urca până la 30,000,000 fi. argint, socotindu-se câte 775,000 fi. pentru o milă. Comisiunea încheie raportul seu propuind a se încuviinţa garanţia de 5 la procent pentru capitalul de esploataţiune. Discuţiunea în această afacere va avea loc în 30 Octomvrie. în favoarea încuviinţerei de garanţie s’au declarat mai mulţi din ce mai însemnaţi deputaţi, iar în contra el e numai unul. —La 28 Octomvrie s’au ţinut la Francfurt o Adunare a Germaniei mari, în care s’au cetit raportul comisiunei cuprinzetorin 5 puncturî. în puncturile cele 3 de la început se recunoşte că convocarea şi întrunirea conferinţei suveranilor este o faptă patriotică, că proiectele de reformă propuse de împăratul sunt nişte baze cualificate pentru desvoltarea constituţiunel Germaniei, precum şi pentru o mai mare consolidare a unitaţei şi a libertaţei. Adunarea are speranţă câ toate guvernele şi representaţiunele vor coopera la realisarea actelor de reforme şi câ se vor pătrunde de consecinţele ce ar urma dacă s’ar refuza aderarea la această operă safi ’i s’ar face nişte condiţiuni neadmisibile. Punctul al 4-lea zice câ Adunarea, în scop de a se realisa unitatea, priimeşte orice observaţiune compatibilă cu ideile principale ale actelor de reformă, înse fiind ca cestiunea nu şi-au luat soluţiunea definitivă, ea recomanda ca realizarea actelor de reforme să fie conduse în limitele drepturilor subsistente, anume prin o grabnică convocare de deputaţi a staturilor ce au aderat la ele. In punctul al 5-le se recomanda un period bienal pentru Adunarea regulată a deputaţilor, precum şi ficsarea unei epoche determinate pentru alegerile cele nouă a deputaţilor. După deliberaţiunele urmate asupra acestui elaborat al comisiunei, puindu-se la vot s'au priimit toate punturile în unanimitate, afară numai de un singur vot — Silinţele Puterilor Europene de a îndemna pe regele de Danemarca la concesiune pentru a nu se mai naşte complicaţiunî noue pe lângă cele esistente, neputinţa de a se realiza tractatul proectat între Danemarca şi Svedlia, din causa oposiţiunei ce au întimpinatu la celelalte Puteri clausele cuprinse în ele, şi în fine măsurile luate din partea Guvernelor federale pentru a pune în lucrare însărcinarea ce li s’au datu de către dieta federală de a ocupa militareşte ducatele de Holstam şi Lauenburg, au fâcutu pe regele de Danemarca a considera mai seriosu la consecinţele ce ar urma din persistinţa sa pe calea pe care au apucato. Ost-deutschepost din 31 Octobre ne aduce informaţiuni câ regele este dispusu a face concesiuni şi a satisface la reclamările ducatelor, în şedinţa dietii de la 29 Octobre s’au data declaraţiunea din partea Danemarcei, prin care se face cunoscuta ca ducatele Holstam şi Lauenbur, în consideraţiunea specialelor lor interese, li se recunoaşte deplină libertate constituţională, precum şi facultatea legislativă şi aprobativă în aceeaşi măsură precum ea este manoperatâ în Regata de Ralchsratt, încât înse dieta s’ar întinde mal departe şi ar pretinde modificarea relaţiunilor constituţionale câtrâ părţile estro-germane ale ţerii, regele n’ar putea accede la decisiunile dietil, căci nişte pretenţiuni de asemene fire, sunt internaţionale, prin urmare neaccesibile la esecuţiune. Guvernul au avut de scop de satisface confederaţiunel prin ordonanţa sa din Martie; cererea de a se amâna aceasta nu va fi dirigiata contra ordonanţei prin care se recunoaşte ducatelor dreptul de legislaţiune şi de aprobaţiune; relative la celelalte determinaţiunî, guvernul este preparat de a întră în negociaţiunî pentru a se înţelege în privirea modificaţii neî actului, căruia prin urmare, guvernul îi recunoaşte unu caracter numai provisoriu. In fine se manifestă voinţa de a accede la dorinţele confederaţiunii în fie-care punte în care s’ar putea socoti câ ceruta independinţâ şi egalitate n’ar fi îndestul garantată ţerilor federale. O a doua declaraţiune s’au esprimata pentru a se lua în tractamenta nota comitelui Rusei din 29 Septemvrie sub cooperaţiunea Puterilor semnatare tractatului de la Londra. Aiiatul Europa au publicaţii, după sorginţi pretinse oficiali, relative la starea finanţiara a Turciei nota urmatore: Budgetul turcescu, pe anul 1864, arată una venita de 3,010,539 de pungi, iar cheltuelile de 2,969,004 pungi în care nunta 874,375 de pungi pentru datoriile publice, ceea ce dă una escedenta de 41,535 de pungi, publicaţii administrative. Ministerial din întru. Ordin circular către Prefecturile de dincolo de Milcov. Domniae tipeferit. Construirea caselor pentru consiliurile Comunelor Rurale, puse în lucrare după disposarile circularilor No. 18.424, din 2 August, şi 26.942 din 17 Noemvrie anul 1860, ale Ministeriului Interior al Moldaviei, și suspendată acea construire prin circularile cu No. 2258 din 6 Fevruarie, şi 6884 din 3 Aprilie anul 1861, ale fostului în acea epocă Ministru de Interne în Moldavia, D-nul Anastasie Panu, fiind de o mare necesitate a se termina, vă invit, Domnule Prefect, ca cu materialul adunat după menționatele sus circulare din 1860, să luaţi de îndată măsuri a se face asemenea case prin comune, aşa precum s’au fost regulat în anul 1860. Priimiţî, Domnule Prefect, asigurarea consideraţiunel mele. M. Cogâlniceanu. No. 26580, Octomvrie 19. Ministerial Cultelor şi Instrucţiune! Publice. Opdin nipksaap kfctpe toj^l D-nil üpefekgl de distpikte. Domnujie Ilpeferst. D-voastrâ aveţi o mare parte de veghiere asupra şcoalelor de sate. Eata pentru care cuvânt vă îndreptez următoarele rânduri : Instrucţiunele, ce regulă aceste frumoase şi utile aşezăminte, nu s’au putut încă pune în esecutare în toată plinătatea lor. Starea actuală a şcoalelor săteşti lasă mult de dorit, atât în raport cu regulamentul în fiinţă cât şi cu starea lor de complectă îmbunătăţire, ce este viea noastră dorinţă de viitor. Sunteţi rugat, Domnule Prefect, nu numai spre a da aginţilor acestor şcoli mână de ajutor şi protecţiunea D-voastrâ, spre esecutarea ordinilor lor, în privinţa materială, dar încă a lua o parte de veghere în privinţa morală a acestor aşezăminte. Toţi ţeranii nu sunt chemaţi a deveni erudiţi , dar câtă a ’r scoate din ignoranţa barbară, prin noţiunele ce vor căpăta în şcoală, despre ce este bine, ce este drept, ce este adevărat. Aceste şcoale cată să fie iniţiaţiunea către cunoscinţi, dar şi către virtuţi, către drepturi şi datorii ; cată a da învâţemântul trebuincios pentru oamenii liberi, dar cu o cugetare de bunul ordin, a regenera datinile şi ideile, dar a dispune pe oameni să practice virtuţile. Astfel vor fi iniciaţi învăţătorii viitori ai acestor şcoale. Pe aceste case sânte, mai ales cu împărtăşirea la acest învăţământ a amândurora secse, înmulţirea şi desvoltarea acestor şcoale, în toate satele României, nu numai câ nu vor devene o causâ de vătămare, precum pretinda inemicii luminilor, ba încâ vor fi mijlocul prin care poporul se va face demni de aspirârile popoarelor celor mai civilizate şi maî fericite. Nu este nici o cugetare politică în aceste idei, ţinta noastrâ au fost a vă iniţia în dorinţele Guvernului Măriei Sale Domnitorului în această privinţă, şi a vă ruga particular spre a îndoi partea de contribuire şi veghere ce vi s’au dat de legi, asupra lucrărilor privitoare la aceste aşezăminte. Preoţii satelor vor fi asemenea iniţiaţi prin Prea- Sânţia Sa Mitropolitul. Vi se va comunica în curând hotărârea Guvernului pentru măsura binefăcătoare, ce consistă în a face să se priimeasca şi fetele ţeranilor în şcoalele de sate. Priimiţî, Domnule Prefect, încredinţarea osebitei mele consideraţii. Ministru, D. Bolintineanu. No. 29.801, Octomvrie 17. Prefectura district. Iaşii. No. 11812. Spre îndestularea evreului Altar Lânariu din târgul Podul-Eloaei cu o suma bani, reclamaţi de la locuitorii din comuna Totoeştil, împlinindu-se de D. sub-Prefect 11 vite a debitorilor, şi anume: 1 vacă, 2 gonitori 1 vacă, 1 giuncan, 1 vacă, 1 giuncan, 1 vacă şi 1 gonitoare, precum prin raportul No. 3258, încunoştiinţazâ, se publică vânzarea unor asemene în termenul legiuit de 40 zile, cu deşteptarea concurenţilor, cu mezatul urmează a se desăvârşi în Camera acestei Prefecturi, dar vroind a se informa de calitatea lor, se pot adresa la D. sub-Prefect de câtrâ care s’au aplicat împlinirea, No. 11658, în podgoria Copou, au picat de pripas 4 vite, și anume: o vacă în pâr porumbă plâvae, coarnele cam aduse greblişe, osebite semne nu are, o mânzatâ porumbă, între coarne gâlbâe, 1 vacă galbânâ, cornul stânga rupt, inferată la cornul drept cu literă evr. şi coada scurtă, şi viţelul ei mic în pâr galbân, 1 gonitoare plâvae gâlbie, coarnele ţapoşâ, cu albaţâ pe ochiul stâng, se publică aflarea păgubaşului, care cu dovezi să se înfăţoşeze la Prefectură, spre a’și le priimi. Prefectura district. Bacâu. No. 17,418. De la D. Luizi Albert, împlinindu- se un cal pentru banii 156 lei cursul fiscului tacsa patentei, ce datorește tesaurului public din anul 1862, se publică vinderea lui în termin de 40 zile socotit de la data Foael, cu deşteptare ca concurenţii ce vor vor ar cumpăra, să se prezinte în camera sub Ministeriul Finanţelor. Direcţiunea Vămilor, No. 35,926. La biuroul vamal de Reni, urmând a se ţine licitaţie în ziua de 31 a curentei, pentru vânzarea a 8% peu tiutim turcesc ordinar, confiscat acolo, se publică aceasta spre obşteasca cunoştinţă. No. 35.929- La biuroul vamal din oraşul Ismail, urmând a se ţine licitaţie în ziua de 31 a curentei, pentru vânzarea a 70ca sare de mare confiscată acolo, se publică aceasta spre obşteasca cunoştinţă.