Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-08-01 / nr. 88

No. 88. ROMANIA. ANUL I. frerV |\ . ; fr! fr/ 'j ' FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL CUg lASÎ. IN IASSL prenum­eralu­mea se face la Tipografia Minervel, ulitia Chiristegiel. Diarul se publica In toate d­ilele afara de serbatori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 17 lei. Iaşii Joi 1 August 1863. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiatalui. Iaşii 1 August. ANONSU. Cu ecspirarea liniei Iulie, la li­nii din a-nii abonaţi ai acestei Foi atât din oraşil cât şi de prin dis­tricte s’au sfârşiţii abonamentulu. Deci pentru a nu întâmpina D-lor lipse de foi, Administraţia le face poftire­aşi re’noi abonamentele, depuind 46 lei 10 par. c. p. pentru 5 luni, pânâ la 1 Ianuarie 1864. —Aseminea la aceastâ Admi­nistraţie se face abonamente şi pentru Monitorul Oficial al Prin­­cipatelor­ Unite­ Române.—Preţul pe anu 2 galb. pe '/, anii 1 galb. Revistă Politică. OST-DEUTCHE-POST aduce următoarea nuvela din Cracovia 2 August 21 Iulie: Vineri dupâamea­­ză, o calfa a unui stolerii! au venit în Cleparţiu, o suburbie a Cracoviei, pentru a cumpăra scânduri ; a­­icea au observat pe mai multe persoane, care lu­crând foarte pe ascuns, se ocupau cu descărcarea pravului și a ghiulelelor, ce se aflau încărcate în doue trăsuri. îndată după sosirea acelei calfe în acel loc, au venit o patrulă, care au confiscata acele trasuri, prinţjind şi trei persoane. Acea calfă de stoleriu ce se axa pintre mulţimea gîfâindâ adunată acolo, au fosta îndată însemnata de spionii, şi în momentula când voea a se întoarce, au priimit o loviturâ în capii, au fost străpunsă cu una cuţită şi urechea dreaptă tâetâ. Esecuţia s’a sevârşitu de mai multe persoane de o dată, fiindă că la cea întâia strigare au şi câ­­dutu, în timp ce făptuitorii au remasu necunoscuţi, deşi s’au făcut mai multe arestări. Rânitulu era unu voiajeru şi pentru aceia s’au şi transportată la cas­­telu în spitalulă militară. Totă atuncea şi ună altă streină, care se privea ca spionă aă priimită mai multe loviri. In joia următoare saă descoperită la Poliţie, că 500 de tineri aă a trece la insurgenţi, şi că 200 din aceştiea aă şi trecută fruntaria, având a le urma şi ceialalţi. VIENA 6 Augustă 26 Iulie. Un congresă de Prinţi Germani. Majestatea sa Imperatorală Austriei au făcută o invitare autografă tuturoră Prinţilor­ Germani, să se adune în una Congresă. Acest nunţiă ’lă publică Ga­zeta de Viena în urmatoriulă modă: „Majestatea Sa C. C. Apostolică au făcut invitare tuturoră suveraniloru Confederaţiei Germane, cum­ă şi senateloră celoru patru urbii libere, a se aduna în o conferinţie, la care să fie principii tuturrbru state­­loră în persoană, pentru a se lua în bagare de seamă questiea reorganisârii Confederaţiei Germane în ra­portă cu timpulă de faţă. Locul acestei adunări s’aă destinată de Majestatea Sa în urbea federala Francfortă, şi timpulă deschi­­derei la 16 (4) a acestei luni August. CONST­ANTINOPOLI 1 August (20 Iulie). Fama despre schimbarea Ministeriului în urmarea unei ne­înţelegeri iscate între Fuad şi Halilu Paşia s’a des­­minţită cu totulă. Telegraful submarin are să se pre­lungească de la Mitilene pe lângă tiermura asiatică pânâ la Uivali. Alison, représentante Anglicană în Teheran, în re’ntoarcerea sa aă ajunsă astăzi aicea. Noulă reglementă poştală încă nu s’a făcut, din cau­­sa că nu este nici ună vaporă care să se pună în aceasta dispoziţie. Ministrulă trebiloră esterioare, aă respunsă la reclamările agenţilor­ Franciei, Rusiei şi Austriei, că elă nu scie nimica despre aceasta măsură. ATENA 1 Augustă (21 Iulie). Adunarea Naţio­nală au luată dreptulă puterei esecutive la înaintiri în armată şi marină, fără învoirea acestei adunări. Astadi s’aă suspendată continuarea sesiunei, din cau­­să că mulţi din deputaţi s’aă dus în provinţii. Trimisulă Danimarcei s’aă primită în Pireă cu entusiasmă. Bul­gărisi! s’aă dată dimisiunea de deputată ală Gala-A­țiului. In provinţia Carystion aă isbucnită din noă nelinişti. Ministerială de marină s’a dusă în provin­ţia Carystion. C. G. Ne se anunţiâ de la Cracovia asupra învin­gere! lui Wisniewski, că acestă corpu aă trecut la 28 Iulie din Galiţia, und­e se formase, în Podolia un­de fu bătut cu desăvârşire şi în aceeaşi z fi împrâş­­tieră aproape de Meliasin. Nuvelele venite de la Gu­­vernamentul de Kiev aricu că, de câtă­va timpă, ma­se de broşturi anonime în contra Polonilor şi în con­tra Catolicilor se respândescă printre locuitorii de ţearâ. Aceasta propagaţi­une se atribue Guvernatoru­lui general Annencoff care trebuie cel puţin se fi es­­primat nemulţemirea sa despre conduita lui Muravieff, care după părerea sa face numai vuet fără să isbu­­tescâ nimica, în timpă ce elă aă luat cu totul altă manieră. Raporturile gazetei Norodova, încă afirmă învingerea totală a lui Wisniewski. Se scrie de la Sokol că după ce aă intrat la 28 în Volhinia Lis­­zek Wesniewski fu atacată la 4 mile departe de fron­tieră şi bătut cu desăvârşire, şi că şeful aă dispărut fără a lasa urme. Din 193 omeni pe carii coman­da 30 aă perit şi 76 aă întrat în Galiţia în doue detaştamente. Polonesii atribuescă mai cu deosebire nesuccesul acestei întreprinderi lipse de curagiă a câtor­va insurgenţi carii aă strigată în momentul a­­tacului: scape care pote ! căci noi suntemă cu toţii perduţi. C. G. Marciusul Poluci, şeful poliţiei secrete ru­seşti din V­a­r ş­i o V­­­a, este de câtă­va timpă obi­­ectul atenţiune! particulare a corespondentelor jur­nalistici. O foae de Bohemia­­lă făcu se apară la Brody. Un corespondente, din Lemberg a Presei din Viena, la 25 iulie anunţia că marciusul aă ono­rată de mai multe ori Lembergul cu visitele sale. Asemene şi jurnalul Ost-Deutsche-Post anunţis­eri că Lembergul a­ avut nefericirea de a găzdui pe Mar­ciusul mai multe zile între murii sei. Noi putemă afirma într’un modă foarte positivă că aceste novi­­tale sunt cu totulă fabuloase. O foaie de sară „a Presei“ din 29 iulie reprodu­ce o noutate trase din jurnalele de Varşovia ,că: Con­tesa Rosalia Rzesvuska, care locuesce la Roma, ar poseda niscai instrucţiuni de la Guvernamentul ru­­sescă. Acesta noutate, însă, merită rectificaţie în a­­cest sensă, ca Contesa s’aă dusă la Roma lângă gi­­nerile seă, ducele de Sirmoneta, a cărui spirit libe­ral şi amor pentru arte este cunoscută, şi că Con­tesa nu se ocupă de nici o misiune politică pentru că trâeşte în cea mai mare retragere. C. G. Ni se scrie de la Constantinopoli. Armările Porţii Otomane ieă dimensiuni tot mai întinse pe us­cat şi pe mare. De curând Sultanul­ a­ ordonat de a se adăogi cu doue escadroane la fie­care regimentă şi acum se ocupă cu mare deligenţia, spre a strân­ge cai. Cu toate aceste, totul presice că nu va face nici o campanie în acest an, şi trebuie de­ a mărturisi că lipsa de oficieri capabili şi de bună o organisaţiu­­ne militară pune armia turcă în imposibilitate de a întreprinde una resbel agresivă. Cetimă în jurnalul Fremdenblatt că şefii partidei magiare în Transilvania, au intrat în aceiaşi cale ne­fructuose, ca şi şefii magiari din Ungaria. Ei portă ună adevărat procesă în favoarea aceia, pe care ei o numescă continuitatea dreptului, şi pe care ei o interpretezâ în modul celă mai diversă. S’a pu­blicat de curândă ună asemene documentă de advo­­caţie, în care deputaţii magiari de la dieta de Tran­silvania justifică absenţia loră de la seanţe, şi care nu este, vorbindă adevărată, de câtă o protestaţiu­­ne contra validitaţei dietei şi a baselor­ convocaţiu­­nei sale. Noi vomă scuti pe­­abonaţii noştri de a mai ceti nişte resene numai repetate, şi nişte argu­mente căzute de la sine. Dară vom întreba numai pe deputaţii magiari, dacă este resonabilă a continua ună procesă asia de costatoriă pentru Ungaria, şi în care nu este nici ună judice ? Jurnalul „Rothschafter“ spaţie de la Paris din 2 August. Se pare că Imperatorul aă lăsată mai cu totulă în mânele soţiei sale, toata direcţiunea tre­­bilor Mecsicului. Deja imperatricea­ză avută mai multe conferinţi cu Arhi-Episcopul de Mecsică, acum la Paris, care ar pare într’ună modă destul de evi­dentă, iniţiat la tote secretele politicei francese a­­tingâtore de patria sa, şi care au primit nişte pre­sente forte bogate, de la augusta sa protectrice. Elă fu asemene însărcinat a anonsia Episcopilor, mecsicani, alungaţi de Fuaredi, şi care locuescă în Francia, ca hasneoa imperială le va înlesni întoarce­­rea, şi că averile de mai înainte confiscate, s’ară re­da bisericei, şi că Francia conteazâ în ajutorul abso­lută a clerului Mecsicanu, și că mai înainte de toate ar arăta Mecsicului că și ea este o putere catolică. Cracovia 4 August. Eri s’aă găsită cadavrul doc­torului Fentei, june din Varșovia, care au despâ­­rțită de cît-va timpă, cunoscințiele sale și caracte­­rulă seă legal ’i atrase stima generală, atât aici cît şi la Paris, unde petrecuse mai multe luni. Fiind­că era cunoscut că Comitetul naţională îlă condam­nase la morte, se dicea de la cea dintâi şi a des­­porerei sale, că elă aă şi fostă ucisă, şi acest vuet s’aă şi confirmată în adevâru. Se’nţielege că astfel­ de evenimente aruncă con­­sternaţiuni în poliţia nostra , dese vizite domiciliare şi arestările de o parte, şi aceste morţi misteriose de altă parte trebue numai de cîtă se contribueascâ spre a face domiciliulă ne­plăcută, atîtă pentru Po­lonezi cîtă şi pentru totă lumea. Sosescă mai în fie­care z­i alci voiajiori de la Var­şovia, şi mulţi pornescă pentru Varşovia, încîtă se pare că acest voiagiu e mai puţină desplâcută de cîtă trebuie să se credâ după raporturile jurnalelor. Toţi voiagiorii constată că acolo domnesce cea mai profundă linişte, ceea ce nu împiedică pe juni de a se duce în câmpii insurgenţilor a mai cîte 12.000 din Varşovia. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Directoriatul Gimnasiuluî şi Internatului Central din Iaşi. Anul scolastică 1863—1864 începe Duminică în­­ Septemvrie 1863, printr’un Tedeumă în biserică. De la 2 pânâ la 7 Septemvrie se vor ţine esame­­nele şcolarilor restanţi, din esamenul de vară. Tot în aceastâ septâmânâ prin escepţiune se va face şi concursulă pentru primirea bursierilor­ în Inter­nată, locurile vacante sunt în numer de trei (3.) După esamenele de la Septemvrie poate că se vor mai deschide câteva. Condiţiunele pentru primirea elevilor­ gratuiţi în Internată sunt următoarele estrase din­­adresa Mi­nisteriului Cultelor şi Instrucţiune! Publice No. 14.623.) „Capit. 1, art. I, nici o bursă nu se va da în viito­­riă decât prin concursă sau esamenă. Art. 2. Se vor­ admite la concursă elevă nu mai mici de vârsta de trece (10) ani, nici mai mari de şeispreirece (16) ani. Art. 4. Elevii ce se vor presinta la concursă, vor fi datori a produce : a) . Actul lor de nascere. b) . Actul de ultuire (vaccinare). c) . Actul de naţionalitate. d) . Dovezi întemeiate pe mărturii vrednice de credinţă şi pe actul dată de la Visteria Statului, con­statatorii de impozitele ce plâtescă părinţii sei, din care să se poată dovedi cu certitudine papertatea (surâciea) părinţilor. e) . Testimonii de studii şi de buna purtare a elevului. A Art. 5. Inveţiâturele ce se vor cere de la concu­renţi, vor fi pentru elevii bursieri ce se presintâ pen­tru classa I gimn, cunoscinţiele claselor primare, iar pentru clasele următoare din gimnastă înveţiâturele corespunizetoare cu classa unde aă să şi urmeze stu­diile. Toţi elevii esterni, şi cei care aă mai urmat Ia a­­cest gimnasiă, aă a se înfăţoşa în prima septâmânâ din Septemvrie în canceleria sub-scrisuluî de Ia 9 —■ 11, şi de la 3 — 6 oare pentru a fi înscrişi în raa­­troula gimnasiuluî. Pentru acest scopă vor veni în clilele arătate fie­care cu actulă seă de boteză şi de naţionalitate. Nici un estemnă nu va fi de acum înainte înscrisă ca şcolară regulată ală Gimnasiuluî, dacă nu se va presinta însoţită de părinţii sei saă de ună patronă care să garantele Direcţiune! vegherea asupra şco­larului în timpul afara de scoală. Director T. G. Maiorescu.

Next