Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-09-16 / nr. 112

No. 112. ROMANIA. PROGRESUL ANUL I. S x\ H ţj ár-7 “ Ui FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN­ ÎAŞÎ. NI IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel, ulitia Chiristegiel. Diarul se publica In toate dilele afara de serbatori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa in leu, cursul flsn­lul. Iaşii 16 Septemvrie. Revistă Politică. ST. PETERSBURG, 1997 Septemvrie. Eri s’a celebratii deschiderea Adunareî din Finlandia. Impa­­ratula între altele a zisa şi acesta în discursul ă seu. Veniturile au acoperiţii tot­deauna toate cheltuelele, şi credu şi de acuma înainte vor­ fi destule, pentru a acoperi spesele rezbelului din urma şi a drumu­lui de ferii ce acuma se înfiinţîadâ. Nu se va mai face de acuma înainte nici unu împrumutu din nou­ fârâ consimţimîntulă dietei, afara numai la o inva­­ziune neasceptatâ şi o întâmplare neprevăzuta. Şi fiind câ eu amu dorinţia de a îndrepta neajunsuri­le legilor­, de aceia pentru sesiunea urmâtore voiu lasa a se propune adunării una proectă de lege, ca­re va încuviinţia uni drept, forte dilatata asupra a­­facerii contribuţiunelor­ şi asupra dreptului de mo­ţiune, mai cu seamă când eu însumi iau iniţiativa în schimbarea legilor­. NEW-YORC, 9 Sept. 28 August. Canoniarea for­­tereţielorii Wagnery şi Gregg continuă neîntreruptă timpă de 52 ore. La 5 Sept. 24 August se dice câ s’a făcută o trrumpere asupra fortereţiei Wagneră. Se presupune de asemenea câ la 7 Sept. 26 August Generalulă Rosenchranţîu a făcută ună asalt asupra fortereţiei Chottanoga. Se dice earâşi câ Loe va lua din noă ofenziva. După „Tribuna“ din New-yorcă, Iuareţiu se dice câ ară fi fostă incognito la Wasingtonă, unde aă a­­vută mai multe întrevorbiri cu Lincoln preşedintele Statelor­ nordice. Generalulă Burnside a occupată Cnocsville. SIBIU 21—9 Septemvrie. In sesiunea de astâdi s’a continuată desbaterea asupra propunerei a doua regală. Sterca Suluţiu Mitropolitulă propune, ca pa­­ragraful­ 11 se­se formulele astfel cu : „în municipii limba, care determină pentru afacerile municipale a corpurilor­ elegibile, acea este şi pentru deputaţii adunării.“ Acesta propunere­a redicată o desbate­­re forte puternică. Gali se îndrepta asupra even­tualităţii, şi Zice deputaţii Saşi vor­ părăsi sesiu­nea, dacă adunarea prepară dreptului naţiunei Saşe nisce conclusiuni aşa de vâtâmâtore. în fine para­­graful­ 11 se priimeşte după cuprinderea propune­rea guvernului. NEW-YORCK 9 Sept. 28 August. Ună meeting din New-yorcă a luată resoluţiunea, a apăra Guver­­nulă şi constituţia esistinde. CHARLESTON 9 Sept. 28 August. Flota bombar­­dezâ incontinuă fortereţia Moultrie. O trrumpere a Unioniştiloră făcută asupra fortereţiei Sumteră s’a res­pinsă cu perderi. Generalulă Burnside s’a dată demisiu­­nea. Totă armata de Golfă s’a dusă după cumă se dice de la New-Orleans, la Tecsasă. Tóate republice­­le sud-americane voescă a face o alianțiâ cu fuarețiă, pentru a résista invaziunei Europee ; guvernulă U­­nionistă de asemenea a fostă invitată, a se înfâţio­­şa şi elă prin delegată. TURIN 17 (5) Septemvrie. Nimicirea Briganţilor­ din cuprinsurile Neapolului care atâta de multă se dorea şi se vorbea de câtrâ toţi aă începută a se realiza; mai mulţi conductori de Briganzi ş’aă înde­plinită promisiunea dată de vr’o 8 zile, aducînd o mulţime din aceşti briganzi. In portofoliul­ unui bri­­gată spaniolă Serracante s’a găsită nişce hârtii, care compromită vr’o 44 familii din provinţia Terre di Lavoro, mai mulţi individî din aceste familii s’au prinsă. Mai mulţi Ofiţieri Romîni şi Serbi­a, so­sită în Milano, pentru a asista la marea manevră de artilerie, ce are a fi la 21 (9) a­le aceştia în lagarulă de la Som­ma. La acestă Manevra se voră între­­întrebuinţi a 5700 artilerişti şi 4450 cai. Gazeta austriacă scrie de la Paris 17 Sept. Ges­tiunea Mexicană ocupă pe guvernulă nostru mai multă de câtă aceia a Poloniei. Cu toate victoriele repurtate de trupele nóstre, ţiara nu priveşte acesta cu ochi buni şi Guvernamentală de asemine ar voi se sfârşiascâ. Prinţulă care va priimi acestă tronă va face unu mare serviciu Guveramentului francesă dessâreinândulă de o mare încurcarâ. Se speră câ Archiducele Ferdinand Maximilian va primi. Gu­­vernamentele streine nu s’aă pronunţiată încă, înse se ştie câ înnglitera e satisfăcută de ună ast­feliă de lu­cru care nu lasă pe Franţia în posesiunea acestei vaste ţeri şi care se stabilescâ acolo ună guverna­­mîntă cu care să se potâ trata. Englitera n’ar voi mai multă de câtă ca Statele-unite se’şi întindă în­­tr’o Zi dominaţiunea loră asupra Mexicului, şi ea va pune ună Guvernamîntă stabilă în aceste ţeri. Americanii ei înşii devină mai tretabili. Desfâ­­cându-se de Franţia ei ară încuragia pe Confederaţi şi ară pune în cestiune toate avantajele. Uniunea nu va protesta dlară, însă nu se ştie nimica ce va face ea mai târziu. Ispania respinge ori­ce combinare care nu procu­ra corona mecsicana unui prin­ţiu Spaniolă, ea pre­feră de a vide acolo stabilinduse o republică de câtă ună Suverană care nu e Spaniolă. Tată de la Parisă de la 17 Septemvrie. Depeşa rusă şi memoarulu care o acompaniaZâ­nă intrată în­­mânele imperatorului la Biaritz. Jurnalulă nostru oficială n’aă fostă nici o dată abondentă de comu­­nicaţiuni diplomatice, însă de câteva luni tăcerea sa aă devenită încă şi mai completă. Asemene se crede câ Guvernamîntulă imperială nu s’ară fi su­părată de a pâri documentele asupra cestiunei po­­lonese, însă publicarea noteloră unoră Guvernamîn­­te trebue se’lă oblige a da la lumină notele france­ze precum și memoriulă D. Druyn de Lhuys. Memoarulă rusă sosită Z^e^e aceste în Francia, aă fostă redigiată de uină atașată a ambasadei moscovite la Parisă. D. Millotin, fratele Ministrului de resbelă. D. Millotin aă fostă chiemată ecspre pentru acestă scopă la St. Petersburgă Un faptă de importanțiâ secondera, însă se’lă m­en­­ționeză aci, pentru câ se raporta la cestiunea polo­­nesâ, s’aă petrecută Zilele aceste la Versailles. Un conte polonesă statornicită în acestâ politie aă pri­mită de la autoritatea prefectoralâ apararea de a se reuni. Acestă faptă n’are precedentă în Francia, şi că nu mă esplică pentru ce aă avută aparare sobri­­tâ la Versailles, cândă este nu numai toleranţia da­ră încuragiarea în cea mai mare parte din politiile importante francese. Se prepară o reorganisaţiune fondamentala a co­loniei algeriene. Prinţiala imperială are se fie nu­mită rege ală Algeriei. Elementulă militară are se fie ştersă. Mareschalală Duca de Malakoff are se conţine a guverna, însă mai multă ca un funcţionară civilă de câtă ca o persona militară, şi are se aibă titlu de Vice-rege. Generalii de Martiraprey şi Iu­­siof precum şi D. Mercier Lacomb să se fie făcuţi senatori. Aceste măsuri înse nu vor­ fi aplicate de îndată. Mareschalală Duca de Malakoff şi D. Mer­­cier-Lacomb care sunt acum în Franţia aă să se întorne în Colonie pentru sesiunea Consiliilor gene­rale, înainte de sub­scrierea decretului. Ambasadorii anumiţi nu vor­ fi priimiţi de Impe­­ratorulă de câtă în luna lui Octomvrie când curtea va fi la Compiegne. Ei vizitezâ Parisulă, în care es­­cita puţină admiraţiune. Aă trebuită multă ostenelâ pentru a dobândi de la şeful­ ambasadei permisiunea de a purta papuci, 70 persoane din suita sa care su­­fereă primblânduse cu picioarele goale pe pavelele noa­stre. Costumulă acestoră străini e mai mult decâtă negligiată, câtă pentru caracterulă loră, disimulaţia e o notă distinctivă. Şefulă ambasadei pazesce în­­suşi­elă cu mare grijă epistola suveranului seă, câtra Imperatorială Franceză, depusă într’o cutie scumpă, se pretinde ca guvernâmântală imperială are inten­­ţiunea de a ocupa definitivă ca ună pământ Francez porţiunea pământului anumită care e acuma în po­sesiunea soldaţilor­ noştri. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Cultelor şi al Instruc­­ţiunei Publice. No. 26,147. Pentru neîndepliniri de condiţii, ur­mând a se reînchiriea pe termen de un an începător de la 26 Octomvrie anul curent, dugheana cu No. 20 din, Iaşi uliţa Câldârâriei proprietate a bisericei Sf. Necolae Domnesc, cu deficitul ce ar resulta în sarcina actua­lului chiragru, Evreul Herşcu sân Iţic, se publică spre generala cunoştiinţâ câ, licitaţia pentru închirierea acestei deghene, are a se ţine în localul Prefecturei Poliţiei Iaşii, tot cu aceleaşi condiţii cu care a fost închirietâ, şi la zilele de 2, 3 şi 4 octomvrie viitor" D-nii amatori sunt rugaţi a se presenta la localu mencionat, însoţiţi de cuvenitele garanţii, fârâ care nimenea nu va fi priimit la concurenţă. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 17,465. Domnul Necolai Irimiade, prin supli­că arată, câ­tă perdut 2 sunete, unul de 950 galb. data 8 Dechemvrie 1858, sub­scris de râpos. Alecu Mavrocordat şi unul de 87 galb. data 20 Ianuarie 1863, sub­scris de D. Ioniţa Dobrovolschi, se publi­că aflarea unor asemene sunete. No. 17,716. La licitaţia ţinută la 10 a curentei, pentru antreprizuirea îmbrăcămintei şi obiecte de aş­ternut, necesare elevilor Şcoalei de Arte din Iaşi. Domnii concurenţi ne­având garanţii cuvenite, nu s’au putut finn mezatul, s’au amânat terminul la 18 a­le curentei, se publică ca D-nii concurenţi, să se înfăţoşeze la Prefectură în ziua arătată cu garanţiile cuvenite. Prefectura district. Bacau. No. 15,006. Pentru îndestularea D-lui Zaharia Moldovanul, cu banii ce are a lua de la D. loan Sion, asigurându-se pe moşia Ds. Brateştii obiectele următoare: o şură de ovas în lungime de 8 st., 2 stoguri ovas de câte 8­­/2 st. împregiur şi un stog o­­vâs cosit carâşi de 8 st., socotindu-se toate aceste la un loc în 110 chile ovâs şi 2 stoguri fân câte 7 st. stogul, se publică în termin de 40 zile socotit de la data Foaei, ca muştereii ce vor fi dotitori a cumpă­ra asemenea producte precum şi paele ovâsului, la împlinirea arătatului termin, să se presenteze în Ca­mera acestei Prefecturi, unde are a se face mezatul. Prefectura district. Falciu. No. 15,209. D-nii Pavel Marta, Vasilie Ţigulea și Grigorie Tulbure, ne­dând semn de cârmuirea a­­verei unei orfane, rudă a D-lor sale, de pe la anul 1834 până astăzi, prin un lung şir de adrese s’au tot invitat a se întruni în Huşi, spre a comfecţiona mencionatele semî, şi aceasta nu s’aă putut din ne­­urmarea unora dintre D-lor, în cât au picat o mul­ţime de termine, prin aceasta se invită dar pe cei îngreuetori, a se aduna la Poliţia de Huşi la termi­nul de 25 Septemvrie curent, căci la ne­urmare, se va mijloci Tribunalului a lua măsurile dictate de legi asupra acelor dintre D-lor, care se vor dovedi, căci se împotrivesc a da seamă de averea orfiani­­ceascâ ce a­ administrat. No. 15.688. A conta banilor, cu care D. Anasta­sie Dar­ie, datoreşte evreului Zisu Rubinstain, ca ga­rant pentru D. Gheorghie Hotineanu, s’au împlinit de la D. Darie 8 vase cu 400 vedre vin, se publi­că vinderea licitativâ a acestui vin cu vase cu tot,­­care sunt cu cercurile de lemn, în terminul de 40 zile, spre ştiinţa concurenţilor ce ar fi de a’l cum­păra, carii la împlinirea terminului citat socotit de la data Foaei, să se prezinte în Camera Prefectu­rei, unde are a se fini mezatul.

Next