Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)

1863-10-25 / nr. 138

No. 138. ROMANIA. ANUL I FOAEA PUBLICA'HUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IASÎ. IN IASSI prenumeratuimea se face la Tipografia Minervel ulc­­hiristigel. Dianul se publcâ de la 3-6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei.__________ Iaşii, Vineri 25 Octomvrie 1863. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 literi costă un leu, cursul fiscului. Iașii 25 Octomvrie. Revistă Politică. Comisiunea luata d­in Raichsrat si-au terminat lu­crările sale relative la studiul financiar şi technic al drumului de fer de la Lemberg până la Cernăuţi, în raportul ei prezentat Camerei se arată că întin­derea teritorială a drumului este de 361­,1 mile, că capitalul de esploataţiune se va urca până la 30,000,000 fi. argint, socotindu-se câte 775,000 fi. pentru o milă. Comisiunea încheie raportul seu pro­­puind a se încuviinţa garanţia de 5 la procent pen­tru capitalul de esploataţiune. Discuţiunea în acea­stă afacere va avea loc în 30 Octomvrie. în favoa­­rea încuviinţerei de garanţie s’au declarat mai mulţi din ce mai însemnaţi deputaţi, iar în contra el e numai unul. —La 28 Octomvrie s’au ţinut la Francfurt o A­­dunare a Germaniei mari, în care s’au cetit rapor­tul comisiunei cuprinzetorin 5 puncturî. în punctu­­rile cele 3 de la început se recunoşte că convocare­a şi întrunirea conferinţei suveranilor este o faptă patriotică, că proiectele de reformă propuse de îm­păratul sunt nişte baze cualificate pentru desvoltarea constituţiunel Germaniei, precum şi pentru o mai mare consolidare a­­ unitaţei şi a libertaţei. Adu­narea are speranţă câ toate guvernele şi representa­­ţiunele vor coopera la realisarea actelor de reforme şi câ se vor pătrunde de consecinţele ce ar urma dacă s’ar refuza aderarea la această operă safi ’i s’ar face nişte condiţiuni ne­admisibile. Punctul al 4-le­a zice câ Adunarea, în scop de a se realisa uni­tatea, priimeşte ori­ce observaţiune compatibilă cu ideile principale a­le actelor de reformă, înse fiind ca cestiunea nu şi-au luat soluţiunea definitivă, ea recomanda ca realizarea actelor de reforme să fie conduse în limitele drepturilor subsistente, anume prin o grabnică convocare de deputaţi a staturilor ce au aderat la ele. In punctul al 5-le se recoman­­da un period bienal pentru Adunarea regulată a deputaţilor, precum şi ficsarea unei epoche deter­minate pentru alegerile cele nouă a deputaţilor. După deliberaţiunele urmate asupra acestui ela­borat al comisiunei, puindu-se la vot s'au priimit toate punturile în unanimitate, afară numai de un singur vot — Silinţele Puterilor Europene de a îndemna pe regele de Danemarca la concesiune pentru a nu se mai naşte complicaţiunî noue pe lângă cele esisten­­te, neputinţa de a se realiza tractatul proectat­ în­tre Danemarca şi Svedlia, din causa oposiţiunei ce au întimpinatu la celelalte Puteri clausele cuprinse în ele, şi în fine măsurile luate din partea Gu­vernelor federale pentru a pune în lucrare însărci­narea ce li s’au datu de către dieta federală de a o­­cupa militareşte ducatele de Holstam­ şi Lauen­­burg, au fâcutu pe regele de Danemarca a consi­dera mai seriosu la consecinţele ce ar urma din per­­sistinţa sa pe calea pe care au apucato. Ost-deutsche­­post din 31 Octobre ne aduce informaţiuni câ re­gele este dispusu a face concesiuni şi a satisface la reclamările ducatelor, în şedinţa dietii de la 29 Oc­tobre s’au data declaraţiunea din partea Danemar­cei, prin care se face cunoscuta ca ducatele Hol­­stam­ şi Lauenbur, în consideraţiunea specialelor lor interese, li se recunoaşte deplină libertate consti­tuţională, precum şi facultatea legislativă şi apro­bativă în aceeaşi măsură precum ea este manopera­­tâ în Regata de Ralchsratt, încât­ înse dieta s’ar întinde mal departe şi ar­ pretinde modificarea relaţiunilor constituţionale câtrâ părţile estro-germa­­ne a­le ţerii, regele n’ar putea accede la decisiuni­­le dietil, căci nişte pretenţiuni de asemene fire, sunt internaţionale, prin urmare ne­accesibile la esecu­­ţiune. Guvernul au avut de scop de satisface confedera­­ţiunel prin ordonanţa sa din Martie; cererea de a se amâna aceasta nu va fi dirigiata contra ordonanţei prin care se recunoaşte ducatelor dreptul de legis­­laţiune şi de aprobaţiune; relative la celelalte deter­­minaţiunî, guvernul este preparat de a întră în ne­­gociaţiunî pentru a se înţelege în privirea modifica­ţii neî actului, căruia prin urmare, guvernul îi recu­noaşte unu caracter numai provisoriu. In fine se ma­nifestă voinţa de a accede la dorinţele confederaţiu­­nii în fie-care punte în care s’ar putea socoti câ ceruta independinţâ şi egalitate n’ar fi îndestul garantată ţerilor federale. O a doua declaraţiune s’au esprimata pentru a se lua în tractamenta nota comitelui Rusei din 29 Sep­temvrie sub cooperaţiunea Puterilor semnatare trac­tatului de la Londra. Aiiatul Europa au publicaţii, după sorginţi pretin­se oficiali, relative la starea finanţiara a Turciei no­ta urmatore: Budgetul turcescu, pe anul 1864, ara­tă una venita de 3,010,539 de pungi, iar cheltuelile de 2,969,004 pungi în care nunta 874,375 de pungi pentru datoriile publice, ceea ce dă una escedenta de 41,535 de pungi, publicaţii administrative. Ministerial din întru. Ordin circular către Prefecturile de dincolo de Milcov. Domniae tipeferit. Construirea caselor pentru consiliurile Comune­lor Rurale, puse în lucrare după disposarile circula­­rilor No. 18.424, din 2 August, şi 26.942 din 17 Noemvrie anul 1860, a­le Ministeriului Interior al Moldaviei, și suspendată acea construire prin cir­­cularile cu No. 2258 din 6 Fevruarie, şi 6884 din 3 Aprilie anul 1861, a­le fostului în acea epocă Mi­nistru de Interne în Moldavia, D-nul Anastasie Panu, fiind de o mare necesitate a se termina, vă invit, Domnule Prefect, ca cu materialul adunat după men­­ționatele sus circulare din 1860, să luaţi de îndată măsuri a se face asemenea case prin comune, aşa precum s’au fost regulat în anul 1860. Priimiţî, Domnule Prefect, asigurarea considera­­ţiunel mele. M. Cogâlniceanu. No. 26580, Octomvrie 19. Ministerial Cultelor şi Instrucţiune! Publice. Opdin nipksaap kfctpe toj^l D-nil üpefekgl de distpikte. Domnujie Ilpeferst. D-voastrâ aveţi o mare parte de veghiere asupra şcoalelor de sate. Eata pentru care cuvânt vă în­­dreptez următoarele rânduri : Instrucţiunele, ce regulă aceste frumoase şi utile aşezăminte, nu s’au putut încă pune în esecutare în toată plinătatea lor­. Starea actuală a şcoalelor săteşti lasă mult de do­rit, atât în raport cu regulamentul în fiinţă cât şi cu starea lor de complectă îmbunătăţire, ce este viea noastră dorinţă de viitor. Sunteţi rugat, Domnule Prefect, nu numai spre a da aginţilor acestor şcoli mână de ajutor şi protec­­ţiunea D-voastrâ, spre esecutarea ordinilor lor, în privinţa materială, dar încă a lua o parte de ve­ghere în privinţa morală a acestor aşezăminte. Toţi ţeranii nu sunt chemaţi a deveni erudiţi , dar câtă a ’r scoate din ignoranţa barbară, prin no­­ţiunele ce vor căpăta în şcoală, despre ce este bi­ne, ce este drept, ce este adevărat. Aceste şcoale cată să fie iniţiaţiunea către cunoscinţi, dar şi că­tre virtuţi, către drepturi şi datorii ; cată a da în­­vâţemântul trebuincios pentru oamenii liberi, dar cu o cugetare de bunul ordin, a regenera datinile şi ideile, dar a dispune pe oameni să practice virtuţile. Astfel vor fi iniciaţi învăţătorii viitori ai acestor şcoale. Pe aceste case sânte, mai ales cu împărtăşirea la acest învăţământ a amândurora secse, înmulţirea şi desvoltarea acestor şcoale, în toate satele Româ­­niei, nu numai câ nu vor devene o causâ de vătă­mare, precum pretinda inemicii luminilor­, ba încâ vor fi mijlocul prin care poporul se va face demni de aspirârile popoarelor celor mai civilizate şi maî fericite. Nu este nici o cugetare politică în aceste idei, ţinta noastrâ au fost a vă iniţia în dorinţele Guvernului Măriei Sale Domnitorului în această pri­vinţă, şi a vă ruga particular spre a îndoi partea de contribuire şi veghere ce vi s’au dat de legi, a­­supra lucrărilor privitoare la aceste aşezăminte. Preoţii satelor vor fi asemenea iniţiaţi prin Prea- Sânţia Sa Mitropolitul. Vi se va comunica în curând hotărârea Guvernu­lui pentru măsura bine­făcătoare, ce consistă în a face să se priimeasca şi fetele ţeranilor în şcoalele de sate. Priimiţî, Domnule Prefect, încredinţarea osebitei mele consideraţii. Ministru, D. Bolintineanu. No. 29.801, Octomvrie 17. Prefectura district. Iaşii. No. 11812. Spre îndestularea evreului Altar Lâ­­nariu din târgul Podul-Eloaei cu o suma bani, re­clamaţi de la locuitorii din comuna Totoeştil, îm­­plinindu-se de D. sub-Prefect 11 vite a debitorilor, şi anume: 1 vacă, 2 gonitori 1 vacă, 1 giuncan, 1 vacă, 1 giuncan, 1 vacă şi 1 gonitoare, precum prin raportul No. 3258, încunoştiinţazâ, se publică vânzarea unor asemene în termenul legiuit de 40 zile, cu deşteptarea concurenţilor, cu mezatul ur­mează a se desăvârşi în Camera acestei Prefecturi, dar vroind a se informa de calitatea lor, se pot adresa la D. sub-Prefect de câtrâ care s’au aplicat împlinirea, No. 11658, în podgoria Copou, au picat de pri­pas 4 vite, și anume: o vacă în pâr porumbă plâ­­vae, coarnele cam aduse greblişe, osebite semne nu are, o mânzatâ porumbă, între coarne gâlbâe, 1 va­că galbânâ, cornul stânga rupt, inferată la cornul drept cu literă evr. şi coada scurtă, şi viţelul ei mic în pâr galbân, 1 gonitoare plâvae gâlbie, coar­nele ţapoşâ, cu albaţâ pe ochiul stâng, se publică aflarea păgubaşului, care cu dovezi să se înfăţoşeze la Prefectură, spre a’și le priimi. Prefectura district. Bacâu. No. 17,418. De la D. Luizi Albert, împlinindu- se un cal pentru banii 156 lei cursul fiscului tacsa patentei, ce datorește tesaurului public din anul 1862, se publică vinderea lui în termin de 40 zile socotit de la data Foael, cu deşteptare ca concurenţii ce vor­ vor ar cumpăra, să se prezinte în camera sub­ Ministeriul Finanţelor. Direcţiunea Vămilor, No. 35,926. La biuroul vamal de Reni, urmând a se ţine licitaţie în ziua de 31 a curentei, pentru vânzarea a 8% peu tiutim­ turcesc ordinar, confis­cat acolo, se publică aceasta spre obşteasca cu­noştinţă. No. 35.929- La biuroul vamal din oraşul Ismail, urmând a se ţine licitaţie în ziua de 31 a curentei, pentru vânzarea a 7­0ca sare de mare confiscată a­­colo, se publică aceasta spre obşteasca cunoştinţă.

Next