Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)
1864-07-15 / nr. 98
No. 98. ROMANIA. ANUL IL FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IASI. IN IASSI premiaetaliunea se face la Tipografia Minervai, ulitia Chiristegiel. Diurni se publica de la 36 coaie pe septumana. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iasii, Mercur! 15 Iulie 1864. Pe districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea pnui rând de 35 litere costa an lea, cărau! fiscala! Iaşi! 15 Iulie. Revista Politică, în revista din minierul trecut, am anunţat lectorilor schimbarea Ministerului Danemarchezii, prin în- locuirea unul care presintâ pacea, și câ Danemarca a intrat de a dreptul în negociatiunî de pace cu puterile Germane aliate. — Am spUs câ dupâ unele diare, regele Danemarcei ar fi fost consiliat de Napoleon a’și schimba politica. Inse ziarele străine ce primim publica fapte care aduc mai mult lumina în aceasta cestiune, aşa cetim în ladependinţia ca la 16 a curentei aliaţii cu insula Föhr, apoi ziarul Ost-deveche- Post publica o depeşa electrica pe care o reproducem mai la vale, fiind de mare însemnatate, din care se vede si mai lămurit cea ce a îndemnat pe Regile Christian a’şi schimba Ministerul . Anglia declara curat ca nu va susţinea pe Danemarca în resbel contra Germaniei. Toate acestea criticându-le, combinându-le videm motivile schimbării cabinetului din Copenhaga, lata acea depeşâ : Anglia nu se poate obliga nici asta data a sprijini gestiunea Danemarcă cu armele, precum nici a impune Germaniei sa se ţine de condiţiunile propuse în conferinţa de la Londra. Dupâ aprobarea respectivelor puteri s’au închiet astaeli 18 Iuliu la 3 oare dimineaţa în Christiansfeld o convenţiune între plenipotenţiarii armatei aliaţilor de o parte, şi între al Danemarcilor de alta parte ; câ la 20 i. c. 12 care sâ înceteze ostilităţile pânâ la 31 Iuliu inclusiv; blocanda se va râdica îndatâ la încetarea resbeluluî pe apa şi uscat, şi locurile cele ocupate de câtrâ Germani români în posesiunea dânşilor. Daca pânâ acum nu avem armistiţiu, este câ puterile beligerante nu s’a înţeles asupra condiţiunelor preliminare de pace. Toate ziarele sunt pline de conjectare asupra condiţiunelor păcii. Care vor fi înse acele condiţiunî ? nimica sigur şi positii ; cea ce e posibil şi probabil e ca ele vor fî acele dictate de Prusia şi Austria ca unele ce sunt învingătoare şi doamne a situaţiunei, care cura vedem e cu totul altfel de cât cum era în timpul conferinţilor, daca ne vom mai aduce aminte ca in conferinţa plenipotenţiarii Danezi se aratau toate hotaraţi a nu priimi nici o suspensiune, daca aceasta nu va avea şansele unei înţelegeri scrise seriose şi definitive a păcii. Astfel Danemarca, slâbitâ prin perderi foarte mari, încurcatâ în un resbel unde independinţa sa e în pericol, pârâsitâ şi de diplomaţie şi de ajutorul ce’la aştepta de la acel ce au împins’o în acest resbel va câuta a ceda. Anglia prin politica sa va remânea neputincioasă şi în aceasta cestiune. în numeral trecut am vorbit despre una din proposiţiunile fâcute de cabinetul din Copenhaga care se dicea a fi intrarea Danemarcei în confederaţiunea Germana , ziarul le Constituţionel face o criticâ serioasâ şi justa asupra acestui punt, şi’I demonstrâ imposibilitatea, ba încâ Morning-Post zice câ e convins câ Francia se va opune cu energie şi Ir nevoe chiar şi cu armele, la intrarea Danemarcei in confederaţiunea Germana. — De câtva timp circulâ o veste câ ar fi isbucnit o rescoalâ la Copenhaga, dupâ unii, dupâ alţii câ s’ar fi descoperit o insurecţiune, ajutata de streini cu scop de a resturna pe Rege. Aceasta toţi o publicâ relativ la schimbarea politicei Monarcului Danez. Cum câ în adevâr Ministeriul Danez, n’are popularitate, nici opiniune e prea adevârat, dar daca vom considera perderile suferite de armatâ şi de populaţiune, de spiritul ce domneşte în Camera Danezâ aceste vuete remân f’ârâ valoare. A — In fine Camera deputaţilor din Begia a fost disolvata. Era, cu neputinţa a mai trâi acea Camera , de o parte partida clericala reacţionară, înverşunata contra Ministerului, lacoma de portofoliuri, desertara în câteva rânduri a mandatului lor, neputincioasă, violenta, cinica pânâ a sacrifica în despreţul unei partize, interesele publice, împingea lucrul pe o cale cu totul periculoasă ; de altâ parte Ministerul, cu partida liberala din Camerâ având opiniunea publicâ în partea lor, au dat dovadâ de prudinţâ şi moderaţiune. Partida liberala probâ prin conduita sa, câ e pâtrunsâ de datoriile civice, câ este gata a’şî împlini cu sfinţenie mandatul seu, şi câ este hotârârâ a nu urma oposiţiunea pe calea în care era dusa de reacţionari. Poporul Belgian, A are acum a hotărî între Minister şi reacţionari. îndată dupâ promulgarea actului de disolvare, de pretutindene a început a se forma comitete şi asociatiunî liberale, pentru a facilita alegirile, şi a se înţelege asupra persoanelor ce au a alege.— Acest muvement electoral dovedeşte îndestul slâbâciunea partituluî clerical, şi toto-datâ, cât de mult se interesazâ poporul Belgian de trebile sale. — Camera Italiei a adoptat propunerea de a se mâri contingentul armatei pe 1864 cu un spor de 55,000 de oameni; astfel armata se urca la 400,000 afara de reserva de 70,000 oameni. Când gândim cu câtă uşurinţa Camera Italiei voteazâ astfel de propuneri, putem deduce ca ţara e convinsa câ viitorul el depinde de la armia sa, în una din şedinţile Camerii Italiane de curând, a urmat o vie discuţiune. Dupâ interpelarea D-luî deputat Mardini, sau instituit o comisiune cercetătoare unor acte neoneste imputate, asociaţiunea ea:î ferate meridionale, şi mai multor deputaţi. In urma acestei discuţiuni, 6 deputaţi ’şi a dat demisiunea, între care D. Rastogi Preşedintele asociaţiunei şi fost Ministru de Finance, şi D. Susani principalul inculpat. In urma acestui gravît incident, Camera a invitat pe Minister, a’î presenta un proiect de lege relativ la cazurile când interesul personal al deputaţilor ar fi contra intereselor generale. — Resultatul alegerilor de deputaţi din insulele Ionice pentru parlamentul Atenei a alarmat foarte mult pe partita reacţionară. — Nuvelele din urma spun ca partita câmpeanâ prin o mare majoritate a învins pe cea de oraşe, fiind mai toţi de principii socialiste .Astfel a fost înşelatâ speranţa, câ partita revoluţionara din Camerâ va fi contrabalanţatâ de cea reacţionară prin un spor, ce’lii aşteptau din node alegeri. — Partida conservatoare stârne la un Coup d’Itat. Regele înse fidel inspiraţiunelor şi sfaturilor consilierului seu D. de Sponek refusâ, şi aşeaptâ liniştirea spiritelor, ca binele se easâ chiar prin însuşi forţa lucrurilor, din eccesul reului. — Gazeta Crucii din Berlin, care de mult timp combate pretenţiunele ducelui d’Augustenburg la tronul ducatelor St-Holstein, de minte virajele respândite de oare care jurnale, dupâ care regele Prusiei ar fi sfătuit pe ducele de Oldenburg a renunţa la pretenţiunele sale. Gageta adaoge câ relaţiunele între acest pretendent, între Austria şi Prusia sunt foarte satisficâtoare. — Monitorul universal anunţă câ principesa Clotilda a nâscut un fiu. Acesta e al doilea fiu ce naşte prinţului Napoleon. — Monitorul de sară anunţâ câ negoţiaţiunele pacea nordului se vor ţinea la Viena. Regele Belgiei, Leopold, a pornit la Paris. Cetim în Independinţa Belgicâ, nuvelele ce prîimen din Principate sunt eccelente în privirea bunei ordine şi a tranchilitâţiî ţeriî. Principele Cuza, din ce în ce mai mult, îşi atrage simpârţiiîe poporului seîi, asupra câruia voiajul seu la Constantinopole, a produs cel mai bun efect ; de altâ parte se însamnâ un revirament a politicei Austriace faţâ cu Principatele Române-Unite. Cabinetul din Viena, primind autoritatea faptelor împlinite, s’ar arâta acum mai favorabilii Guvernului Primului Alecsandru loan. Tot independinţa de minte sgomotul câ in conferinţă s’ar fi dat earâşl drept fiilor de prinţi privilegiaţi a întră de drept în Senat. PUBLICAŢII MINISTRATIV?.. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 10228. D. Comandant al pompierilor din acest oraşu, prin adresa No. 236 face cunoscut, câ la 8 Iunie au deşertat din serviciul acelei comânzî, soldatul Ioan Munteanu, la stat micu, faţa smolita, ocilii negri, nasul, gura potrivite, sprincenile negri, bubâ noare, musteţile înfireazâ, pârul negru, de 20 ani, semne mare , fiiul lui Gheorghie Munteanu şi a Catrinei din districtul Fâlciu, luând cu sine manta, pâreche pantaloni civii, se publicâ aflarea şi prinderea acelui dezertor. No. 10225. Din adresa D. Comandant pompierilor din Iaşi No. 219, sâ ia informaţie, câ soldatul Iacob Macsim deşertând din acea comanda la 10 Iunie, acarnea signalement este , la stat de mijloc, pârul negru, sprincenile negri, ochii câprii, faţa roşcovana, nasul lungâreţu, din Mustereţî districtul Vaslui, luând cu sine un munciiriu vechiu, 1 pâreche pantaloni idem, 1 câmeşâ, 1 bonetâ, un galstuc, 1 pâreche ciubote, 1 faţâ de perina, 1 şervât, se publicâ aflarea și prinderea acelui desertor. Prefectura district. Ismail. No. 8297. D. Comisariu târgușorului Nicolaevca, cu raportul No. 306 face cunoscut, câ în acel ocol au picat o capâ de pripas, la pâr neagrâ, la trup de mijloc la piciorul stâng dinapoi danga T., chioarâ de obiul stâng, ca de 3 ani, se publicâ aflarea păgubaşului, care în terminul legiuit sâ se înfăţoşeze la Prefectură cu dovezi spre a o priimi. Prefectura district. Tecuciu. No. 6720. Conform mijlocirea Tribunalului local No. 6308, se publicâ terminul de 40 zile pentru vinderea licitaţie a unui cal, găsit la individul loantin Ştefan Stoleriul, acuzat pentru furarea a 2 lepi, şi care s’au desvinovâţit, doritorii ce ar vroi a cumpâra un aşa cal, sâ se înfăţoşeze la tactul Poliţiei de oraşu, la respirarea terminului. Prefectura district. Vasluiu. No. 6296. D-na Catinca Motoş au declarat, câ au perdut 2 sunete, unul din 1859 Mai şi unul din 1862 Martie 6, întărite de giudeţul comunii Oşâştii sub No. 47, dupâ care datoreşte D. Costachi Dimitriu cu 650 galb. se publicâ spre obşteasca ştiinţa şi regula ilebitoriuluî. No. 6061. Dumitru Macsim din Todereştî, îngropindu-se la plata banilor 488 lei 22 par., cu care datoreşte D. Nicolai Rizu, împlinindu-se un cal şi o vacâ cu mânzat, se publicâ vânzarea lor la Camera sub Prefecturei de Fonduri în termen de 40 zile socotit de la data Foael. No. 6080. Individul Toader sin Dumitru Ilişanu, îngropindu-se de a plâti banii 222 lei 20 par., cu care datorește câtre comuna Glodenii și proprietatea, i’ s au împlinit o vacâ, se publicâ vânzarea ei în termin de 40 zile socotit de la data Foaei la Camera sub Prefectureî Fundurile. No. 6279. Sub Prefectul plasei Crasna refereazâ sub No. 1832, câ pe moşia Poeana Cârnului, s’au pripâşit un cal negru, ţintat în frunte, pete albe pe spinare, se publicâ spre deşteptarea pâgubaşului, a se întâţoşa la aceasta Prefectură în terminul legiuit, cu dovezi legale. No. 6283. De la D. Ioan Gorgan, asigurându-se 4 stupi și 3 poloboace stejar, întru îndestulări a D. Nicolai Vasiliu se publicâ vânzarea lor în termen de 40 zile la sub-Prefectura Racova. No. 6295. De la D Nicolai Vasiliu, asigurânduse un cal și o pereche hamuri, întru îndestularea D. Vasile Casiaan, se publicâ vânzarea lor în tr--