Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)

1864-07-15 / nr. 98

No. 98. ROMANIA. ANUL IL FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IASI. IN IASSI prem­iaetaliunea se face la Tipografia Minervai, ulitia C­hiristegiel. Diurni se publica de la 3­6 coaie pe septumana. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iasii, Mercur! 15 Iulie 1864. Pe districtele României, prenum­eratiunea se face la biurourile postale. Inserarea pnui rând de 35 litere costa an lea, cărau! fiscala! Iaşi! 15 Iulie. Revista Politică, în revista din minierul trecut, am anunţat lectori­lor schimbarea Ministerului Danemarchezii, prin în-­­ locuirea unul care presintâ pacea, și câ Danemarca­­ a intrat de a dreptul în negociatiunî de pace cu pu­terile Germane aliate. — Am spUs câ dupâ unele d­iare, regele Danemarcei ar fi fost consiliat de Na­poleon a’și schimba politica. Inse ziarele străine ce primim publica fapte care aduc m­ai mult lumina în aceasta cestiune, aşa cetim în ladependinţia ca la 16 a curentei aliaţii cu insula Föhr, apoi ziarul Ost-deveche- Post publica o depeşa electrica pe care o reproducem mai la vale, fiind de mare însemnatate, din care se vede si mai lămurit cea ce a îndemnat pe Regile Chri­stian a’şi schimba Ministerul . Anglia declara curat ca nu va susţinea pe Danemarca în resbel contra Germaniei. Toate acestea criticându-le, combinându-le videm motivile schimbării cabinetului din Copenhaga, lata acea depeşâ : Anglia nu se poate obliga nici a­­sta data a sprijini gestiunea Danemarcă cu armele, precum nici a impune Germaniei sa se ţine de con­­diţiunile propuse în conferinţa de la Londra. Dupâ aprobarea respectivelor puteri s’au închiet astaeli 18 Iuliu la 3 oare dimineaţa în Christiansfeld o convenţiune între plenipotenţiarii armatei aliaţilor de o parte, şi între al Danemarcilor de alta parte ; câ la 20 i. c. 12 care sâ înceteze ostilităţile pânâ la 31 Iuliu inclusiv; blocanda se va râdica îndatâ la încetarea resbeluluî pe apa şi uscat, şi locuril­e cele ocupate de câtrâ Germani români în posesiunea dân­­şilor. Daca pânâ acum nu avem armistiţiu, este câ pu­terile beligerante nu s’a înţeles asupra condiţiunelor preliminare de pace. Toate ziarele sunt pline de conjectare asupra condiţiunelor păcii. Care vor fi înse acele condiţiunî ? nimica sigur şi positii ; cea ce e posibil şi probabil e ca ele vor fî acele dictate de Prusia şi Austria ca unele ce sunt învingătoare şi doamne a situaţiunei, care cura vedem e cu totul alt­fel de cât cum era în timpul confer­inţilor, daca ne vom mai aduce aminte ca in conferinţa plenipo­tenţiarii Danezi se aratau toate hotaraţi a nu priimi nici o suspensiune, daca aceasta nu va avea şansele unei înţelegeri scrise seriose şi definitive a păcii. Ast­fel Danemarca, slâbitâ prin perderi foarte mari, în­cur­­catâ în un resbel unde independinţa sa e în pericol, pârâsitâ şi de diplomaţie şi de ajutorul ce’la aştepta de la acel ce au împins’o în acest resbel va câuta a ceda. Anglia prin politica sa va remânea neputin­cioasă şi în aceasta cestiune. în numeral trecut am vorbit despre una din pro­­posiţiunile fâcute de cabinetul din Copenhaga care se dicea a fi intrarea Danemarcei în confederaţiu­­nea Germana , ziarul le Constituţionel face o criticâ serioasâ şi justa asupra acestui punt, şi’I demonstrâ im­posibilitatea, ba încâ Morning-Post zice câ e con­vins câ Francia se va opune cu energie şi Ir nevoe chiar şi cu armele, la intrarea Danemarcei in con­­federaţiunea Germana. — De cât­va timp circulâ o veste câ ar fi isbuc­­nit o rescoalâ la Copenhaga, dupâ unii, dupâ alţii câ s’ar fi descoperit o insurecţiune, ajutata de streini cu scop de a resturna pe Rege. Aceasta toţi o publicâ relativ la schimbarea politicei Monarcului Danez. Cum câ în adevâr Ministeriul Danez, n’are populari­­tate, nici opiniune e prea adevârat, dar daca vom considera perderile suferite de armatâ şi de popula­­ţiune, de spiritul ce domneşte în Camera Danezâ a­­ceste vuete remân f’ârâ valoare. A — In fine Camera deputaţilor din Begia a fost disolvata. Era, cu neputinţa a mai trâi acea Ca­mera , de o parte partida clericala reacţionară, în­verşunata contra Ministerului, lacoma de portofo­liuri, desertara în câte­va rânduri a mandatului lor, neputincioasă, violenta, cinica pânâ a sacrifica în des­preţul unei partize, interesele publice, împingea lu­crul pe o cale cu totul periculoasă ; de altâ parte Ministerul, cu partida liberala din Camerâ având o­­piniunea publicâ în partea lor, au dat dovadâ de prudinţâ şi moderaţiune. Partida liberala probâ prin conduita sa, câ e pâtrunsâ de datoriile civice, câ este gata a’şî împlini cu sfinţenie mandatul seu, şi câ este h­otârârâ a nu urma oposiţiunea pe calea în care era dusa de reacţionari. Poporul Belgian, A are acum a hotărî între Minister şi reacţionari. în­dată dupâ promulgarea actului de disolvare, de pre­­tutindene a început a se forma comitete şi asociatiunî liberale, pentru a facilita alegirile, şi a se înţelege asupra persoanelor ce au a alege.­­— Acest muvement electoral dovedeşte îndestul slâbâciunea partituluî clerical, şi tot­o-datâ, cât de mult se interesazâ po­porul Belgian de trebile sale. — Camera Italiei a adoptat propunerea de a se mâri contingentul armatei pe 1864 cu un spor de 55,000 de oameni; ast­fel armata se urca la 400,000 afara de reserva de 70,000 oameni. Când gândim cu câtă uşurinţa Camera Italiei voteazâ astfel de pro­puneri, putem deduce ca ţara e convinsa câ viito­rul el depinde de la armia sa­, în una din şedinţile Camerii Italiane de curând, a urmat o vie discuţiune. Dupâ interpelarea D-luî deputat Mardini, sau instituit o comisiune cercetă­toare unor acte neoneste imputate, asociaţiunea ea:î ferate meridionale, şi mai multor deputaţi. In urma acestei discuţiuni, 6 deputaţi ’şi a dat demisiunea, între care D. Rastogi Preşedintele asociaţiunei şi fost Ministru de Finance, şi D. Susani principalul inculpat. In urma acestui gravît incident, Camera a invitat pe Minister, a’î presenta un proiect de lege relativ la cazurile când interesul personal al deputa­ţilor ar fi contra intereselor generale. — Resultatul alegerilor de deputaţi din insulele Ionice pentru parlamentul Atenei a alarmat foarte mult pe partita reacţionară. — Nuvelele din urma spun ca partita câm­peanâ prin o mare majoritate a învins pe cea de oraşe, fiind mai toţi de principii socialiste .Astfel a fost înşelatâ speranţa, câ parti­ta revoluţionara din Camerâ va fi contrabalanţatâ de cea reacţionară prin un spor, ce’lii aşteptau din no­de alegeri. — Partida conservatoare stârne la un Coup d’Itat. Regele înse fidel inspiraţiunelor şi sfaturilor consilierului seu D. de Sponek refusâ, şi aşeaptâ liniştirea spiritelor, ca binele se easâ chiar prin însuşi forţa lucrurilor, din eccesul reului. — Gazeta Crucii din Berlin, care de mult timp combate­­ pretenţiunele ducelui d’Augustenburg la tronul ducatelor St-Holstein, de minte virajele res­­pândite de oare care jurnale, dupâ care regele Pru­siei ar fi sfătuit pe ducele de Oldenburg a renunţa la pretenţiunele sale. Gageta adaoge câ relaţiunele între acest pretendent, între Austria şi Prusia sunt foarte satisficâtoare. — Monitorul universal anunţă câ principesa Clo­tilda a nâscut un fiu. Acesta e al doilea fiu ce na­şte prinţului Napoleon. — Monitorul de sară anunţâ câ negoţiaţiunele pacea nordului se vor ţinea la Viena. Regele Belgiei, Leopold, a pornit la Paris. Cetim în Independinţa Belgicâ, nuvelele ce prîimen din Principate sunt eccelente în privirea bunei or­dine şi a tranchilitâţiî ţeriî. Principele Cuza, din ce în ce mai mult, îşi atrage simpârţiiîe poporului seîi, asupra câruia voiajul seu la Constantinopole, a produs cel mai bun efect ; de altâ parte se în­­samnâ un revirament a politicei Austriace faţâ cu Principatele Române-Unite. Cabinetul din Viena, pri­mind autoritatea faptelor împlinite, s’ar arâta acum mai favorabilii Guvernului Primului Alecsandru loan. Tot independinţa de minte sgomotul câ in conferinţă s’ar fi dat earâşl drept fiilor de prinţi privilegiaţi a întră de drept în Senat. PUBLICAŢII MINISTRATIV?.. Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 10228. D. Comandant al pompierilor din acest oraşu, prin adresa No. 236 face cunoscut, câ la 8 Iunie au deşertat din serviciul acelei comânzî, sol­datul Ioan Munteanu, la stat micu, faţa smolita, o­cilii negri, nasul, gura potrivite, sprincenile negri, bu­bâ noare, musteţile înfireazâ, pârul negru, de 20 ani, semne m­­are , fiiul lui Gheorghie Munteanu şi a Catrinei din districtul Fâlciu, luând cu sine­­ manta,­­ pâreche pantaloni ci­vii, se publicâ aflarea şi prinderea acelui dezertor. No. 10225. Din adresa D. Comandant pompieri­lor din Iaşi No. 219, sâ ia informaţie, câ soldatul Iacob Macsim­ deşertând din acea comanda la 10 Iunie, acarnea signalement este , la stat de mijloc, pârul negru, sprincenile negri, ochii câprii, faţa roş­covana, nasul lungâreţu, din Mustereţî districtul Vas­lui, luând cu sine un munciiriu vechiu, 1 pâreche pantaloni idem, 1 câmeşâ, 1 bonetâ, un galstuc, 1 pâreche ciubote, 1 faţâ de perina, 1 şervât, se pu­blicâ aflarea și prinderea acelui desertor. Prefectura district. Ismail. No. 8297. D. Comisariu târgușorului Nicolaevca, cu raportul No. 306 face cunoscut, câ în acel ocol au picat o capâ de pripas, la pâr neagrâ, la trup de mijloc la piciorul stâng dinapoi danga T., chioarâ de obiul stâng, ca de 3 ani, se publicâ aflarea păguba­şului, care în terminul legiuit sâ se înfăţoşeze la Prefectură cu dovezi spre a o priimi. Prefectura district. Tecuciu. No. 6720. Conform mijlocirea Tribunalului local No. 6308, se publicâ terminul de 40 zile pentru vinderea licitaţie a unui cal, găsit la individul loan­tin Ştefan Stoleriul, acuzat pentru furarea a 2 lepi, şi care s’au desvinovâţit, doritorii ce ar vroi a cum­pâra un aşa cal, sâ se înfăţoşeze la tactul Poliţiei de oraşu, la respirarea terminului. Prefectura district. Vasluiu­. No. 6296. D-na Catinca Motoş au declarat, câ au perdut 2 sunete, unul din 1859 Mai şi unul din 1862 Martie 6, întărite de giudeţul comunii Oşâştii sub No. 47, dupâ care datoreşte D. Costachi Dimitriu cu 650 galb. se publicâ spre obşteasca ştiinţa şi re­gula ilebitoriuluî. No. 6061. Dumitru Macsim din Todereştî, îngrop­­indu-se la plata banilor 488 lei 22 par., cu care datoreşte D. Nicolai Rizu, îm­plinindu-se un cal şi o vacâ cu mânzat, se publicâ vânzarea lor la Camera sub­ Pr­efecturei de Fonduri în termen de 40 zile socotit de la data Foael. No. 6080. Individul Toader sin Dumitru Ilişanu, îngropindu-se de a plâti banii 222 lei 20 par., cu care datorește câtre comuna Glodenii și proprieta­tea, i’ s au împlinit o vacâ, se publicâ vânzarea ei în termin de 40 zile socotit de la data Foaei la Camera sub­ Prefectureî Fundurile. No. 6279. Sub Prefectul plasei Crasna refereazâ sub No. 1832, câ pe moşia Poeana Cârnului, s’au pripâşit un cal negru, ţintat în frunte, pete albe pe spinare, se publicâ spre deşteptarea pâgubaşului, a se întâţoşa la aceasta Prefectură în terminul legiuit, cu dovezi legale. No. 6283. De la D. Ioan Gorgan, asigurându-se 4 stupi și 3 poloboace stejar, întru îndestulări a D. Nicolai Vasiliu se public­â vânzarea lor în termen de 40 zile la sub-Prefectura Racova. No. 6295. De la D Nicolai Vasiliu, asigurându­­se un cal și o pereche hamuri, întru îndestularea D. Vasile Casiaan, se publicâ vânzarea lor în t­r--

Next