Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)

1866-01-29 / nr. 7

M­O. 7. ANUL IV. FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI ÎN IA­SI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel. Ziarul se publicâ de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbătă 29 Ianuar 1866. ș*-- . — ..........— 1 - ■ — — ■ In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 29 Ianuarie. Serbarea Naţională de 24 Ianuarie, s’aă făcut cu toată solemnitatea. La 10 oare dimineaţă, Prea Sfinţiea Sa Arhiereul Suhopanu Locotenente a Părintelui Metropolitan, înconjurat de înaltul c­eleru, au oficiat la biserica Sf. Metropolit Te- Deum, la care au asistat în mare ţinută, D. Di­­mitrie Cf. Rosseti Prefectul judeţului, împreună cu toate autorităţile civile şi Militare, D.D. Ma­gistraţi se destingea prin ţinuta de şedinţe în care erau. D. General şi Cavaler Teodor Balşîi, au asistat de asemenea în mare ţinută, iar du­pă finirea Te-Deumului, au trecut în revistă tru­pele garnisoanei, aşezate în Curtea Metropoliei. Tot într’acest timpii, această mare ţii s’au ser­bată şi la bisericile : Catolică, Armână şi Pro­testantă, cum şi la Sinagoga cea mare, asistând­ la fie­care căte unui delegat din partea Guver­nului. La 12 oare, D. Prefecţii au primit în aparta­mentele Palatului Administrativă, felicitaţiunele cele mai călduroase, in Numele înălţime! Sale Principelui Domnitoră, din partea înaltului Cleră, a Clerului culteloră streine, a D.D. Consuli a Puteriloră Streine, a D. Locotenente de Primară, acompaniată de Membrii comunei şi a mai mul­­toră orăşeni notabili, cum şi din partea tuturoră funcţionarilor­ civili şi militari. Sara totă o­­raşul aă fostă iluminată. Palatul Administra­tivă, localul Primăriei cu piaţa din împrejur aă fost frumos iluminate. Bande de Musice cântaă în pieţele publice şi un numeros public aă circu­lat pănă tărţică pe strade. La Teatru s’au dat cu cheltueala D. Prefect al judeţului o representaţie Gală care aă fost pre­cedată de un imnă naţional, figuri alegorice re­­presentaă simbolul Unire!. Interiorul teatrului era frumos decorat. Funcţionari civili şi militari au asistat în mare ţinută cum şi societatea cea mai aleasă a oraşului. Pentru DD. Consuli a Puterilor streine erau rezervate Loje. în cursul ţiilei s’au distribuit de Primărie pâi­ne şi carne la şarad, remâind a se împărţi de D. Prefect şi ajutoruri băneşti din suma de 500 gal­beni încredinţată Domniei-Sale de Măriele Lojă Domnul şi Doamna. ..................-----.■■■■■ - — — - ----- . Revistă Politică. Foile francese şi englese se ocupă mai numai cu gestiu­­nea mecsicană. Timesul spera, că tote neînţelegerile din­tre Franţia şi Statele­ Unite se vor egala, considerând astă afacere ca una factor îndeplinită, şi ocuparea Mec­­siculuî de Frances! se va fini cîtu mai curându Timesulă crede, că în anul 1866 atîtu Mecsiculă cîtu şi Statulă Papală se va evacua de francesî. Clo­­potulă nn jurnală oficială din Austria vorbeşte a­­supra cestiune! Mecsiculu! ma! tată aşa de sanguinică ca şi Timesulă. Trupele francese se vor retrage în­­curănd din Mecsică, și s’ară fi retrasă poate încă cu câteva luni ma! ’nainte, dacă nu ară fi fostă îngri­jirea, câ însuși Imperatorele Macsimiliană ară voi a se întoarce cu ele. Dacă ele (armatele) s’ară fi în­cercată a’lă lua cu dănsele, acesta nu o spune Clo­­potulă. Foile parisiene se îndoescă despre cuprinderea Bagdatulu! şi despre luarea ca prisonier l­a ocupaţi­­une! de acolo a Imperatorelu! Macsimiliană. Şi lu­­crulu se pare totă ast­fel că a fi, câci în casă contrariul Montholon ară fi reclamată la guvernul din Wasington și guvernulă americană ară fi debuită a’i face satis­facere. Ună corespondente parisiană a Independen­țe! Belgice, citezâ despre aceasta dintr’o scrisoare din Matamorosă urmatoarele : Americani! de­și se arată forte bucuros! și în totă momentulă gata pentru a fi în pace, cu toate acestea e! ’ş! prepară tote disposi­­ţiile de atacă ofensive, ca şi cănd ar trebui numai se pornescâ pentru a ataca. Eî întârescă termula nordicii a fluviului Rio-Grande, începă cu construirea drumului de feră, ce nu pare a fi pentru comerţă, şi aducă pe Rio-Grande materială pentru Şalupe şi poduri. Ei au material pentru 500 năi. Trupele lor constaă mai numai din Negri, înse dacă totul este preparat, are nevoe de un scurt timp­, ca dintr’o singură lo­vitură să redice o armată pe picioare. Se vor vedea încă lucruri mari. Corespondintele Independinţei mai adaoge, ca Americanii nu vor purta resbel cu Fran­cia, şi că prin aceasta susţinerea oposiţiunei dissiden­­ţilor în Mecsic se va eternisa neapărat. De acea el îndemna pe imperatorele Macsimiliană, îndată ce va priimi pe baronul Seillard, să se retragă din Mecsic, înse chiar daca imperatorele ar fi plecată la acesta, totuşi de sigur va trebui să şovăeascâ la voinţa cea e­­nergică a imperatrice! Şarlota, care se ţlice ar fi de­clarat, că chiar dacă singură ar videa cu ochii eşafo­­dul, ardicat pe piaţa principală a Mecsicului, nu va voi a­tasa postul ei şi Mecsicul. O mare parte din colonele foilor francese sunt pli­ne numai cu documente din cartea galbenă, şi spun, câ dacă Francia nu cere de la Statele-Unite recunoşterea imperiului Mecsicană, ci numai neintervenirea, apoi este posibil câ va fi o înţelegere pacinicâ. Intre ace­stea organele oficiale urmeza tactul, de a desvinovăţi cu delicateţă pe cât se poate mai mult retragerea tru­pelor din Mecsic. Constituţionelul dice: Francia are se apere în Mecsic nu numai onoarea sa, dară şi in­teresele materiale a­le supuşilor sei, şi trebue să fie sigură, ca Suveranul, care a redicat gloria Franciei şi onoarea drapelului şeii aşa de sus, nu se va supune la nimica ce va fi înjositoriă pentru onoarea naţională. Şi nu cunosc acea, carii se intereseazâ atâta de puţin de afacerile noastre naţionale, câ noi (Fancesii) avem a apăra în Mecsic şi interese morale? Aă uitată că s’au făcut recurs la creditul public din Francia, și că acesta a ascultat la acesta strigare ? Aă văzută ei de multe­ ori vorbindu-se despre cifre, care sâ arete, pre­cum s’a aretat câ comerțul nostru cu Mecsicul s’aă rădicat de la 21 la 77 milioane? Nu, guvernul impe­rial nu se va retrage dinaintea nici unei frici, şi nu va lăsa să se facă nici o înboldire atât din nâun­­tru cât şi dinafară în conclusiunile sale, care i s’au înmânat lui (guvernului) printr’o statornică îngrijire pentru interesele morale şi materiale a ţerei. Retra­gerea trupelor nostre din Mecsic va avea loc numai sub condiţiunele espuse în discursul imperial, „adecă fără vătămarea intereselor francese apărate de noi în acel loc depărtat.“ Constituţionelul pe asta ’şi ba­­sazâ totă credinţa, şi olice , că tóte dificultăţile şi ne­înţelegerile care ar fi putut să esiste până acuma în Statele-Unite relativă la cestiunea Mecsicului, se vor nimici prin o discuţiune pacifică şi convenabile; privi­rea senâtesâ şi cunoaşterea cu dreptulă a intereselor­ presente va fi supremaţia la ambele popoare. AIn fine Constituţionelul încheie artiolul seă în ur­­mâtoriul mod: „Nici una din tristele posibilităţi prin care se caută a se intimida opiniunea publică nu va merge întru împlinire. Pacea hunei nu se va strica, şi, putem a­plice cu tot cuvântul, interesele atrase în afacerea Mecsicului nu sunt supuse nici unei pericli­tări.“ — Se poate dori numai, ca toate aceste speranțe frumoase și plăcute să meargă întru împlinire, însă u­­şor şi fără o umilire profundă nu va fi posibil, de a le asigura. Discursul Reginei din Anglia va avea loc peste câ­teva zile, din causă că legea electorală a Angliei’s’a mai dilatat și mulţi din clasele cele mediocre au in­trat ca deputaţi, apoi Regina în persona va trebui să deschidă din nou camera. Tot din Anglia cu data din 30 Ianuarie se spune că domneşte o mare agitare în împrejurimile de lângă City, şi toate astea numai şi numai pentru că senatul­ Statelor­ Unite se­dice ar fi cerut de la preşedintele Jonson, a’şi retrage ambasa­­dorele din Anglia, pentru câ nu a priimit condiţiuni­­le de pace ce li le oferea Alabama, şi printr’o pro­clamare se rumpă toate afacerile cu dănsa. Un jurnal Evening Standard publică astă noutate cu litere mari. Cei mai mulţi au alergat la Burse ; cursul monedelor au că­­at ună timpă destulă de îndelungat, şi toate a­­cestea nu erau de­cât o neînţelegere. Ambasadorul Prusian, presentând Regelui Victor- Emanuel insignele ordinului „Vulturului­ Negru,“ cel­ mai mare ordin al Prusiei, a­ adresat acestui Suve­ran, espresiile cele mai simpatice pentru Italia. Re­gele Victor-Emanuel a­ respuns accentuând mai cu osebire că: „Conformitatea simpatielor tradiţionale „şi tendenţele între ambele Curţi regale, promită Al­­lemaniei şi Italiei un viitoriu demn al acestor doue „naţiuni.“ Usbiata 29 Ianuariă s. n. Nuvelele din Brésil­a asigură că Chilienii au capturat la Conquimbo vasul espaniol Domitela. Cetim în Independinţa Belgica cu data de 31 Ia­nuariă s. n. s’au împărţit astăzi deputaţilor Camerei Legislative din Francia „Cartea Galbană .“ se ştie că aceasta Carte conţine Notele şi depeşile diplomatice preschimbate între guvernul francez şi guvernele ex­­teriore asupra tuturor cestiunilor internaţionale. Ea cuprinde în sine documentele relative la questiunele următore : Afacerile Italiei şi a Romei. Visita Escadrelor Francese şi Engleze. Navigaţiunea pe Dunărea. Questiunea Libanului. Afacerile Greciei. Staturile­ Unite. Afacerile de la Chili. Afacerile de La­ Plata. Negociaţiunile cu Japonii. Tractatul de extradiţie între Francia şi Anglia. Afaceri comerciale. Comisiunea Sanitară Internaţională. Staturile­ Unite . Correspondinţa relativă la afaceri­le Mecsicului. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Proform­ra judeţ. Botoşani. No. 743. Pe moşiea Şoldoneştii picând de pripas un boă în pâr porumbă, coarnele greblişe şi cu caa­­da tufoasă, precum D. sub­ Prefect de Meletin prin raportul No. 80 încredinţare, se publica terminul de 3 luni pentru ivirea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite să se înfăţoşeze aicea de a’l priimi, căci după espirarea acestui termin, în cea întâi Mercure se va vinde licitativă, servind aceasta şi pentru con­curenţii ce ar fi de a’l cumpâra. No. 746. Pe moşiea Bâlcenii picând de pripas o capă la păr roaibâ şi sâgnitâ la spinare, precum D. sub-Prefect de Tărgă prin raportul No. 134 încre­dinţare, se publicâ terminul de 3 luni pentru ivirea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite să se înfăţo­şeze aicea de a o priimi, căci dupâ espirarea acestui termin, în cea întăi Mercure se va vinde licitativă, servindă aceasta şi pentru concurenţii ce ar fi de a o cumpâra. Comitetul Permanent al judeţului Iaşi1. No. 87. Lista provizorie a alegătorilor­ Comunali pentru anul curentă, precum şi suplementul ei, se publica în toată a ei cuprindere spre obşteasca ştiinţă.

Next