Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)
1866-03-26 / nr. 23
No. 23, ANUL IV. FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CUNTEI DE APEL DIN IAŞI. N IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner uliţa hiristigiei. piarul se publică de la 2—3 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbăta 26 Martie 1866. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fisculi. IP Bilim NATIONAL IE 50*000 NI Concetăţânilor ! cest mi toriă, precum s’aă facutu sub regimul câdutîi. Concetâtâniloru ! Subsemnaţii, numiţi de D. Ministru de Finance, în comisiunea însărcinată cu dirigiarea subscripţiunei în acest oraşu, la afisul împrumautei naţionalii, vă invitămă acum să luaţi parte la acest actu cu totul patrioticii. Deşi suntem, în momentul acesta, cuprinşi de grele nevoi, de şi rănile ce ne-au făcuţii unii guvernă necunoscâtoriu, singerâ încă, totuşi, să arătăm şi acuma ca şi alte dăţi, că cunoaştem şi datoriile noastre de cetăţeni , să nu uitamu, că cooperându la binele generală, ameliorămu totodatâ propria nostrâ soartă. Nici o silă nu se întrebuinţare, sâ depue fiecare liberaminte pa altarulu patriei ceea ce poate, să depne numai ca împrumută, care în scurtă timpii are a ’i se înapoi cu procente generoase troeşte ori sau pănă la a lui grabnică achitare, ca o datorie săntâ a naţiunei, şi cetăţanul va păstra până atuncea o valoare pe care în totui momentul o poate întrebuinţa drept plată a contribuţiunelor sale, iar capitalistul, din parte’, va posede una documentă, care, pe lăngâ serviciul scă de o bună garanţie, îi va aduce şi urnă profită de 15 la sută. Subscripţiunea împrumutului naţională trebue dar sâ atragă atâtă pe patrioţi câtă şi pe capitalişti. Suntemă informaţi din alte părţi a ţerei noastre, că subscripţiunea aă şi începută în chipul cel mai câldurosă. Concetăţânilorii ! Sâ nu rămânemă aicea rău priviţi de nime, să arătămă fraţilor noştri, că, cu toată suferinţa amoarea noastră pentru patrie aă rămasă aceeaşi. Subscripţiunea este deschisă astăzi şi durează pănă la 12 Aprilie. Listele pentru subscriere se găsescă la Prefectura de districtă, la Primărie şi la Casieriea generală. Comitetul: S. nafargiu, Nicolai Rosefi Rotmoranu. /. Hutter, pe care noi am simţit’o mai cu osebire, Iaşii 23 Martie. LOCOTENENŢA DOMNEASCĂ, a Principate I o r ii - Uinte - Romăne. La toţi de faţă şi viitori sănătate . Asupra raportului D-lui Ministru Secretară de Stat la Departamentul de Interne, sub No. 7214, în virtutea art. 14 din legea electorală. Am decretat şi decretăm ce urmează : Art. 1. Alegătorii primari ai colegiurilor se vor întruni de câtră Prefecţii respectivi în filele de la 9 pănă la 12 Aprilie inclusivă, spre a alege pe alegătorii direcţi (delegaţi.) Art. 2. Colegiurile alegătorilor direcţi de judeţe în toată România sunt convocate pentru criua de 17 Aprilie viitoră, ca să proceadă la alegerea de căte doi deputaţi de fiecare judeţă, pentru Camera Electivă. Art. 3. Colegiurile alegătorilor, direcţi din oraşele arătate anume în alăturata tabelă, sunt convocate pentru ziua de 19 Aprilie viitoră, ca sa aleagă pe deputaţii sau deputatul, ce potrivită art. 13 din legea Electorală, se cere de la fiecare din aceste oraşe. Art. 4. D. Ministru Secretară de Stat, la Departamentul de Interne, este însărcinat cu executarea decretului de faţă. Dat în Bucureşti la 18 Martie 1866. General N. GOLESCU, L. CATARGIU, Colonelă N. HARALAMBIE. Ministru Secretar de Stat la Departamentul de Interne, No. 484. Dimitrie Ghica. TABELA De deputaţii ce au a da oraşele pentru Adunarea Electivă. Cahculă. Cahula Covurlură Galaţi2 Dâmboviţa Târgovişte2 — Găeştii. Doljă Craiova2 Calafatul1 Dorohotă Dorohotă2 Gorjă Târgul-Jubit2 Ialomiţa Călăraşii2 Iaşi Iaşi14 — Târgul-Frumos1 Ilfovu Bucureşti6 — Olteniţa1 Ismailă Ismail2 Mehedinţi Severinul1 — Cerneţi2 Muscelă Câmpul-Lungă2 Neamţul Peatra2 Târgul-Neamţului1 Oltulă Slatina2 Prahova Ploeşti2 — Câmpina1 — Vălenii de Munte1 Putna. Focşani2 Râmnicu-Sarată Râmnicul-Sarat2 Roroanatî Caracalul2 Romanul Romanul2 Suceava Folticenii.2 Tecuciu Tecuciă2 — Nicoreşti1 Teleorman Mogurelele2 — Roşiorii de Vede1 — Alecsandria1 Tutova Bârladă2 Vâlcea Râmnicul-Vâlcei2 — Ocnele Mari1 — Drăgăşanu1 Pe lăngâ aceştia adăogându-se şi cei câte doi putaţi pentru fiecare judeţă, facă peste totă 160. Prin decrete cu data 17 Martie 1866, după propunerea făcută prin raporturi de D. Ministru Secretar de Stat, la Departamentul Justiţiei, următoarele persoane, care unesc calităţile cerute de legea de admisibilitate şi înaintare în funcţiuni judiciare, sunt numite : D. Nicolai Dimitrescu, actualul preşedinte de la Tribunalul Putna, în post de membru la Curtea de Apel din Focşani, în locul D-lui N. Burchi. D-na D. Nicolaid, actualul judecători de instrucţiune de la Tribunalul Putna, în post de preşedinte la acelaşi Tribunal, în locul D-lui Nicolai Dimitrescu. D. Gr. Bălănescu, actualul grefier de la Tribunalul Putna în post de judecătorii de instrucţiune la acelaşi Tribunal, în locul D-lui D. Nicolaid. D. Ioan Merişescu, fost supleant şi procuror de Tribunal, în post de suplininte la Tribunalul Putna, în locul D-lui C. Cernată, de JUDEŢUL. ORAŞUL. Oss •§ ? Argeşă. Piteşti12 _ Curtea de Argeşă1 Bacăul. Bacu2 _ Târgul Ocnei1 Bolgradu Bolgradu.2 JUDEŢUL. ORAŞUL. !? Botoşani Botoşani2 — Hârlăulă1 Brăila Brăila2 Buzeu Buzeu2 — Mizilul1 — Mihailen!1 — Herţa1 Fălciă Huşi2 — Fălciă1 — Baea de aramă1 — Odobeşti şi Pandă1 Vasluiul Vasluiul2 Vlaşca Giurgiu2 94 Revistă Politică. La Florenţa se vorbeşte despre numirea D. Visconti Venosta la postul de Ministru al Italiei la Constantinopole. Suntă câţiva ani de când acest postă este vacantă, şi în timpul de pe urmă se credea că va fi reservat Dlui Cerruti, secretarul general al ministeriului afacerilor streine. De vreme ce un omă politică ca D. Visconti Venosta, aă consimţită a acepta acest poştă, trebue ca sâ deie servicii escepţionale ţârei sale şi să se trateze de oare care afaceri de cea mai mare importanţă, în acest moment D. Visconti Venosta, trebue sâ se afle pe drumul Parisului, şi de sigură acestă vocagră, în orice cază, nu poate să fie străină politicei. Se crede că numirea sa va fi supusă confirmărei Regelui, in același timpă cu acea a D. Caracciolo de Bella, numită la Madrid în locală Marchisului de Tabarcane, care se întoarce la Lisbona. Alegerea lui Mazzini în cameră este la ordinea Idililer. Ministeriul voește a combate peste măsură admisiunea lui Mazzini, fără sâ se știe pentru ce, căci este sigură că Mazzini nu va veni nici o dată în cameră.