Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)
1869-07-02 / nr. 49
No. 49. ANUL VII. FOAIA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURŢEI DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenuvaeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Primăriei. Ziarul se publică de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbeni. Iaşii, Mercuri 2 Iulie 1860. In districtele României, prenuneraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costă un leu cursul fiscului Iaşii, 2 Iulie 1869. Depeşe Telegrafice. BERLIN, 8 Iuliu. — Ministrulu Cogalnicenu s'a decoratu cu ordinulu Acquila Roşia clasa I-ia. Ieri sera a plecata la Duseldorf, reşedinţa principelui de Hohenzollern. KRAGU,JEVATZ, 6 Iuliu. Proiectului de constituţiune, elaboraţii de comisiunea Scupcinei, proclamă egalitatea tutorii cetăţiniloru înaintea legei, responsabilitatea miniştrilor, independinţa magistraţilor, autonomia corpului. Principele şi Skupcina formeaza puterea legiuitoare. Deputaţii se numesc pe trei ani. Senatul premiine numai ca corpui cosultativ. Tronul este ereditarii în linia bărbătescă a dinastiei Obrenovici. (Monitorido). Solemnitatea distribuirea premiilor la şcoalele de fete din Iaşi. Luni în 30 luni, avu locii împărţirea premiilor la toate şcoalele secundarii de fete, conformii programului publicat. Toate autorităţile civile, scolastice, militare, luară parte la această solemnitate. De astă dată şi Eminenţia Sa Părintele Mitropolit, onoră cu presenţa Sa această serbare în adeverui naţională. Representanţii puterilor străine onorară cu presenţa lor şcoala centrală de fete, după cum onorară şi sala juraţilor, destinată pentru distribuirea premiilor la elevii de prin şcoalele secundarii. La 122 ore, D. Mârzescu, Prefecta judeţului şi Preşedinte comissiunei distribuirea premiilor, să presintă în sala şcoalei centrale, unde o societate aleasă şi forte numeroasă aştepta cu nerăbdare imnul de începerea solemnităţei. Abia D. Prefecta din preună cu membrii Comissiunei distribuire! premiilor, luară locula de onoare anume reservati, şi imnulu obicinuitu în asemenea ocasiuni solemne, fu cântata de toate elevile scoalei. După cântarea imnului, o tăcere profundă cuprinde sala, şi întreaga societate îşi trisază ochii asupra D. Prefectu. în mijloculu acestei tăceri, D. Prefect, Preşedinte comissiunei, începe discursula seu în următorul modu: „Onorata Adunare, şi „ Domnişoarele mele, „Luându cuvântul” în acesta stabilimenta naţională, ce este pepiniera junelor noastre professoare, nu pot se nu esprima de la începută onoarea şi fericirea ce simţesc, privind grupate astăzi atât elevile de prin toate şcoalele din Iaşi cât şi o societate aleasă, în nerăbdare de a vide cât mai curând, resplătită sirguinţa, vrea sălicit îndeplinirea de datorie! Şi pentru ce numai de cât această resplătire ? Au doară, Domnişoarele mele, pentru aceia aţi învăţată bine în cursul anului, pentru a veni să priimiţi astăzi o mică cărticică dreptu premiu? Pentru aceia v’aţi făcut datoria? Pentru a ve da astăzi în spectacolu una câte una, după apelula nominală ce’lai voiu face, şi a priimi în sunetul muzicei o cunună şi o cărticică ? O ! nu, Domnişoarele mele ! Nu, nu v’aţi facutu datoriea pentru recompensa această trecătoare, precum nici societatea care ve înconjoară n au venitu aci în scopul unicii de a ave uni spectacolu incantatoriu, care peste câteva momente are să dispară, spre a face locu........la ce ? La mulţumirea sufletească ce fiecare îndeplinire de datorie lasă în conştiinţa omului, în acestu demonii interioru, după cum plicea filosofulu cela mare Socrate! „Conştiinţa ! Eată dascalulu, eată censorulu tuturoru acţiunelor şi faptelor omineşti. îmi este împăcată conştiinţa, strigă inocentulu acuzatu. Se mustră cugetulu, strigă omulu greşită şi abătută de la datorie. Muma lui Ştefan celu Mare îşi îndeplini o datorie sântă când s elise fiului seu, eroului naţională cu care ne glorificam, „fugi, nu vroia ca fiul meu biruitu să se adăpostească acea.“ Tullia, fiica lui Servius Tullius, nu să sfii de a trece cu carula peste trupul morţii, şi încă fumigânda, a părintelui seu. Cea dintâi femee simţi o satisfacţiune morală în conştiinţa sa, în timp ce cea de a doa simţi o oroare de sine însăşi şi o mustrare de cugeti. Cea dintâi îşi făcu o datorie ! Cea de a doa, fiică denaturată, făcu o faptă pentru care demonul interiorii a lui Socrate, conştiinţa, o mustrare încetată, însă îndeplinirea de datorie, fapta cea bună nu găseşte numai o aprobare în conştiinţa individuală. Fapta cea bună precum şi acea vă străbate secolele şi găseşte o aprobare sau o desaprobare în conştiinţa universală, vrea să zică în conştiinţa omenirei întregi. Ce deosebire între premiula dată de omenire şi premiula data de conştiinţă ! Cela dintâi este trecatoriu, în timp ce cela de al doilea essistă pentru totdeauna ! Premiula şi cununa ce s’ar fi dat mumei lui Stefan s’ar fi vestezita şi peritu, precum şi osânda ce s’ar fi aplicat monstrului de Tullia, ar fi perit o dată cu trupul ei! însă nu ! Mai presus de premiile omineşti, mai presusut de pedepsile statornicite într’un statu, este una demonii interiorii care neîncetat îţi strigă bine sau râu ai făcută! Şi acela demonu este demonulu lui Socrat, adecă conştiinţa fie individuală, fie a omenirei întregi ! ,,Cu toate acestea, Statula, familia cea mare, adoptă câte o dată deprinderile cele bune ce familia cea mică, vrea să plicit casa părintească le are. Sunt deprinşi tatala şi muma de a face o distincţiune între copilul, ascultatoriu şi acela neascultătorul. Este deprinsă muma de a trage o linie de demarcaţiune între copilul, frageda şi inocentă şi între acela care de şi inocentă, însă calcă prescripţiunele şi regulile statornicite de muma sa. Pe cela dintâi muma îl dismeardă şi’lă îmbrăţoşază şi’lfi dă de modelă fratelui seu care n’au ascultat-o ; pe cel de al doilea muma însă cu toată tandreţa ei, îl pune la penitenţă. Şi copilulu micu să supune şi apoi promite mumei că n’a mai face, că va fi ca şi fratele seu. Aceia ce să petrece în familia cea mică, în casa părintească, aceia să petrece astăzi în familia cea mare, vrea să tricu în Statu. Statulu, guvernulu, rădică această deprindere a familiei celei mici la gradul unei datorii din parte’i, şi astfel, acordă recompense, statorniceşte o linie de demarcaţiune între acele eleve ce ş’au făcută mai bine datoriea. „Recompensa ce o primiţi astăzi, Domnişoarele mele, nul nimică altă de câtă o suvenire dulce a îndeplinire! de datorie. Adevărata recompensă o aveţi în sufietul şi conştiinţa D-voastră! „Terminându- mă adresela mai întăi cătră acele dintre Domniile voastre, Domnişoarele mele, pe care ve voiu întâlni şi în anula viitori pe aceste bănci, şi ve ureza la toate onoarea de a ve apropia de acesta locu spre a priimi din mâna şefului instrucţiune! publice, pe care am onoare al representa astăzi, recompensa pe care numai unele dintre D-voastră o primesc, anul acesta. „Cât pentru Domniile voastre care terminând cursul, părăsiţi aceste banei şi intraţi astfelia într’o lume şi o vieaţă nouă, aduceţi-vă aminte că femeia are una rolu mare în societate : acea de a înnobila şi înnalţa inima bărbatului ! Aduceţi-vă aminte că căsătoriea este o instituţiune sântă, că ea este baza familiilor, precum şi familiile sunt baza a orice societăţi Ca mâine puteţi deveni soţii şi mame de familie. Atuncea aveţi să puneţi în practică principiile dobândite pe bancele şcoalei. Ce artă mai bine prin urmare, vă pot ura de cât, ca prin conduita D-voastră în societate, să fiţi modelul femeilor virtuoase şi astfel, să faceţi onoare stabilimentului naţională în care v’aţi petrecută copilăriea!“ După acesta discursa aprobată de întreaga adunare, D. Prefectu făcu apelul nominală şi distribui cu însăşi mâna sa premiile atât pentru studiu cât şi pentru lucru de mână. Iată numele elevelor premiante : Școala primară de fete din Podura Lungu. CLASA I-ea: Dimcea Natalia, Dădărăă Profira, Constantiniu Efrosina, Rosin Zina, Scânteianu Zoiţa, Tautu Maria, Tăutu Natalia, Sufrina Hava, Mironescu Ana, Munteanu Ecaterina. CLASA a II-a. Florescu Aneta, Stănescu Florica, Stamatopolu Aglaea, Sura Firtela, Munteanu Anastasiea, Budescu Elena, Stamati Smaranda, Dimitriu Elena. CLASA a Ill-ea. Lipu Mariea, Hociungescu Aglaea, Păun Elisa, Neculau Maria, Haretu Ana, Bahrim Ecaterina. CLASA a IV-a. Grigoriu Maria, Gălușă Smaranda, Mataxa Lora, Cociu Elena, Liteanu Ecaterina. Şcoala primară de fete din Sărărie. CLASA I-ea. Flarasiă Eleonora, Popovici Olga, Gheorghu Maria, Nicolau Profira, Vagneru Elisa, Urbantu Adela, Gavrilescu Adela, Volcea Natalia, Tomovici Natalia, Alsinberga Sofia. CLASA a II-a. Zibelstein Eui, Ocsimbergă Janeta, Tomovici Elena. CLASA a III-ea. Brauner Rebeca, Belciu Zanfira, Gheorghiu Maria, Belciu Maria, Patriei Smaranda. CLASA a IV-a. Gheorghiu Elena, Santuz Rucsanda, Zamfirescu Maria, Berescu Maria, Romana Elena. Şcoala primară de fete din Beilic. CLASA I-ea. Dima Erato, Picioragă Elena, Raluca Casandra, Botezatu Elena, Popescu Frosa, Gheorghiu Profira, Petrovici Maria, Manoli Nataliea, Ulsich Elisa, Balica Smaranda. CLASA a II-a. Savin Ana, Cesaru Maria, Hrissochefală Nataliea, Stefănia Rucsanda, Folescu Nataliea, Boncea Soltana, Heniy Estera, Radovici Maria. CLASA a III-ea. Ionescu Aspazia, Bucă Tasiea, Filipă Casuca, Trohin Ecaterina, Lobană Efrosina. Școala primara de fete din Păcurari. CLASA I-ea. Popa Rucsanda, Vasiliu Ecaterina, Gherghelă Rucsanda, Tăutu Maria, Serlacicu Amalia, Buter Maria, Ionescu Efrosina, Stamatopolu Aglaea, Tamasan Maria, Scutari Smaranda. CLASA a II-a. Glichi Elena, Praja Maria, Gheorghiu Maria, Boteză Ecaterina, Ionescu Agripina, Mâna-Scurtă Maria, Merariu Elena, Stamatiu Elena. CLASA a III-ea. Racă Rosa, Popa Elena, Corvin Maria, Parteni Sofia, Romaşcanu Zoiţa, Stroescu Efrosina. CLASA a IV-a. Bosian Ecaterina, Stroescu Elena, Şarban Magdalina, Vârlănescu Aglaea, Popovici Maria. Şcoala primara de fete din Tatarasi. CLASA I-ea. Ionescu Elena, Zimvelă Profira, Dimitriu Elena, Micşunescu Casuca, Munteanu Profira, Stefănescu Elena, Ionescu Agripina, Boteză Catinca, Gheorghiu Maria, Pravilă Profira. Cu menţiune onorabila. Hristoforu Elisa, Zimvelă Maria, Stancovu Antonia, Savescu Smaranda. CLASA a 11-a. Coloveleni Elena, Pravilă Sofia, Codreanu Smaranda, Gheorghiu Maria, Odagiu Zoiţa, Ulinescu Maria, Teodorescu Natalia, Dimitriu Sofia. Cu menţiune onorabilă: Ancuţă Elena, Bălăceanu Zinca, Paraschivă Zinca. CLASA a III-ea. Neagge Elena, Ceasnocă Zamfira, Profiriu Elena, Spiru Ecaterina, Codreanu Ana, Teodoru Elena. Școala sucursală de fete din Tărguşorul I Nicolina. CLASA I-ea. Catinca Constantiniu, Zamfira Procopie, Mariea Rusovici, Surea Morariu, Profira Botoşineanu, Eta Aronovici, Ana Gheorghiu. CLASA a II-a. Irina Nestor, Rucsanda Rop.