Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)
1869-11-19 / nr. 89
PROGRESUL_______________________ • Dar, când esperienţa siiboră din unna tu dovedita lacune, neperfecţiuni ssă erori în acea lege, a ceste neperfecţiuni trebuescă îndreptate. Guvernul Meu ve va presenta dar un proteclu, care se cuprindă înbunătăţirele ce sunt a se aduce acele’ 1» gî. Asemenea viţi grăbi, negreşitu, DD. Senatori şi DD. Deputat!, votarea proiectului de lege ce se află de mai multu timpu dinaintea D-voastra, despre tribunalele militare. Nepotrivirea în care se află codul penal militar cel vechiu cu cel civilei, trebueşte se dispară cu o oară mai curând. Guvernul Meu ve va presenta şi alte proiecte de legi, tot atât de imperios, reclamate, precum: acela al contigentului anului viitor, acela al soldelor, un nou proiecţii pentru regularea posiţiunei ofiţerilor, un ritul pentru recrutare, şi unul pentru înaintare, spre a le pune în armonie cu noua lege constitutivă a armatei. Guvernul Meu va infaţişază în sesiunea ordinară un project de Lge în vedere de a asecura judeţelor şi o mai mre descentralizare administrativă. Sunt în drept a crede că D-voastră veţi bine-voi a supune acest proiect, unei conştiincioase şi grabnice cercetări, pentru ca, încă în sesiunea aceasta, judeţele se aibă a ve datora o mai întinsă independenţă în administrarea intereselor lor locale. Această lege ar remânea însă fără efectu, DD. Senatori şi DD. Deputaţi, [dacă totodată Dv. nu vă veţi ocupa şi cu rivalisarea autorităţei morale a primarilor comunelor rurale. Nu scăpaţi din vedere, vă rogă, că legele votate de Dv. se aplică în ţară prin aceşti primari, în calitate de agenţi ai puterei executive, şi că prin urmare este şi de un interesa municipală şi de un interes generală ca aceşti magistraţi să fie înzestraţi cu capacitate cerută pentru a putea înţelege şi aplica legeleerei. Una din condiţiunele de căpetenie pentru îndreptarea primăriilor rurale este de a le ridica cât mai curând funcţiunea de agenţi fiscali. Legea tocmelilor agricole, prin esperienţă, a’aă dovedita că lasă încă multe de dorit. Ea nu este în stare a asigura agriculturei acea răpede şi deplină îndestulare a intereselor sale, fără de care lucrul câmpului nu poate propăşi. Guvernul Meu ve va presenta modificaţiunele, pe care le socoteşte de neapărate, spre a face ca această lege se conrespundtă la marele seu scop. Legea poliţiei rurale au începutu a’şî dovedi salutarele sale efecte. O mai bună poliţie s’au întrodusu în comunele rurale şi minierul delictelor câmpeneşti s’au împuţinată într’un chipa simţitoră. Această legiuire prevede in fie-care judeţă statorn’cirea unei Case de asecurare în coatra boalei vitelor. Esperienţa au dovediti că judeţele nu sunt în stare de a crea aceste stabilimente, şi că thiar dacă acestea s’ar întemeia, ele prin micele lor mijloace, n’ar fi în stare a răspunde la intenţiunea legiuitorului. Trebue clară ca representaţiunea naţională să se ocupe cu adoptarea unui mititlocu mai nemerit, pentru a feri clasele muncitoare de marele pagube ale epizootiei. Guvernul Meu ve va presenta un proiect de lege pentru fondarea unei Case de asecurare generală a viteloru. De la 1 Aprilie trecută pe istere străine ’şi «u luată sfârşită in România. Convenţiunile încheiete între guvernul Meu şi între monarchia Austro-Ungară şi între Germania de Nord, sunt astâijî puse în întreaga lor o lucrare; în curând aceste acte internaţionale ar vora înmulţi printr’o conversiune încheiată cu imperiul Rusiei. Fostele noastre încredinţe în mâini române, funcţionează bine! în compartţiune cu veniturile anului trecută, poştele înfăţoşază în anul 1869 un speră de aproape un milion, când cheltuelile sunt mai aceleaşi ca din timp, când nu aveama de cfttv un serviciu postaici interior. Art. 54 şi 55 din legea rurală, din deosebite împrejurări, au fostă rămasă pănă acumă ne pxise în lucrare. Guvernul Meu au luat toate măsurile pentru ca, cu aprobaţiunea D voastră, însurăţeii şi celealte categorii de săteni, preveluţi prin articolele de mai sus citate, să fie puşi pe moşiile Statului în stăpânirea perticelelor de pământu, ce le sunt acordate p in legii. Guvernul Medşl pune toate silinţele de a rădica pe fiecare iji justiţia la acel grad, de unde ea se inspire încrederea în întru, consideraţiune în afară. Curtea de casaţiune, redobândindu’şi autoritatea sa morală, şi asigurată prin respectarea legii inamovibilităţel sale, este pusă în posiţiune de a’şi împlini cu eficacitate lucrarele mare! sale misiuni. Unii proiecta de lege, depuşa pe biuroul Adunărei, relativa la disribuţiunea căuşelor între ambele secţiuni, este de natură a înlesni foarte multe lucrărele fiecăreia. Se fac măsurile cele mai pracice pentru ca legele cele nuni, mai ales, pro edura civilă şi legea organisarei judecătoreşti, puţină aplicare sau rea înţelese în unele localităţi, să se aplice în toate porţile legii , căci garanţia ce preintă o lege resultă numai din exacta sa aplicare. Proiectul de lege, depusa la Adunare, privitorii la inamovibilitatea curţilor de apel, este de natură a garanta independinţa magistrature l a o as gura contra fluctuaţiunilor şi pasiunilor politice, şi a pune astă felii In condiţiuni de a putea atinge cu succesi marele seu scopu. Guvernul Meu ve va mal presenta şi alte projede de legi speciale, prin care se modifică senze complectă unele părţi din legile nnistre civile sau penale. In privirea lucrărilor„ publice am o mulţumire» de a constata ca linia ferată de la Bucurescî la Giurgiu a inceputu a funcţiona după dorinţa esprimată de corpurile legiuitore, adică, prin mirificele proprii ale Statului. Linia Suceava Romană, împreună cu ramura Iaşi, în lungime de 175 kilometri, va fi dată circulaţiei în mie de finitul anului. Lucrările după cele alte linii se execută cu mare activitate, şi se speră a se mai da circulaţiunei, in cursul anului viitor, liniile Bucuresci-Galați, Bucuresci-Piteaci, Romană Galaţi şi ramura Vërlada, in lungime totală de 024 dilometri. Pentru lucrările ordinare de poduri şi şosele, guvernulă ’şi-a pusă tote silinţile spre a executa pe cele mai urgente, în limitele creditelor acordate. Intre altele, 19 poduri de ferăsaaă terminală şi între care celă de la Buzeă este de uă lungime de 530 metri ; prin aceasta comunicaţiunile aă dobendită o mare îmbunătăţire în mai multe puncte dificile. Lucrările de drumuri judeţene aă dată, în anul acesta resultate şi mai mulţumitore de câtă în anul espirată. S a constatată şi un însemnată progresă In modul esecutâril, şi astăfi locuitorii suntă puşi în posiţiune de a aprecia resultatele bine-facetore a legel. Instrucţiunea profesională nu a fostă negligiată, ci s’a ciutald a i se da totă impulsiunea, pe câtă mitllocele aă permisă. Prin numeroasele concursuri şi esposiţiunî, guvernulă a putută descepta şi constatată însemnată emulaţiune între agricultorii ce intră pe calea îmbunatăţirilor P. DD. Senatori şi dd. Deputaţi, v’am despusă situaţii! - nea generală a ţerei. Ordinea interioră este asecurată prin consolidarea dinastiei. Europa ne portă astă-iji un viă interesă. Se ne unimu dera, cu toţii, spre a dovedi că suntemă una populă demnă de acesta bună-voinţă unu porolo rare are consciinţa misiune! civilisatrice, ce’i este încredinţată la gurele Dunărei. Pentru îndeplinirea acestei frumóse misiuni, se înlăturămă luptele de pârlită. Se ne petrundemu de spirituă strămoşdoră noştri rari, de câte ori s’a atinsă de binele ţerei, aă fostă strînsă uniţi în cugetare şi în voinţă. D-vostră, representanţii fideli al aceloraşi simţiminte, nu te îndoulescu că veţi da totă concursulă guvernului Meu, spre a pute astă-felii, cu toţii satisface legitimele trebuinţe şi aspiraţiuni ale Româniloru. Dumneţjeă dorase bine cuvintele lucrările d-vostră. CAROL. Preşedinţile consiliului miniştrilor şi ministui lucrărilor publice, DIMITRIE GHICA. Ministru de interne şi ad interim la afacerile străine, M. COGALNICEANU. Ministru financeloră, AL. G. GOLESCU. Ministru justiţiei, B. BOERESCU. Ministrulă culteloră şi instrucliunei publice, AL. CREŢIESCU. Ministru de resbelă, G MANU. No. 1614. 15 Noembre, 1869. Bucerescl. **UBTICJAȚIÎ ADMOTX8TR No. 9595. La 1 a viitoarei lunî Dechemvrie arme..du a sa ţine în Camera acedul oficiu licit&ţiune pentru verel.reA deb’genţeloră vec hl In numeru de 6, de la b'.uroula postulă de sices; se pubică aceasta spre cunoştinţă generală. Comisie a cvartalului al 3-lea din Iaşi. No. 7866. la etipa de 22 a curentei luni, orele 11 dimineaţă, urmându a se vinde licitativă în Camera Domnului Judecătorii al 3-lea, 2 inele de diamentu şi o părealia cereel, ce suptăpuse amanet la D. Siujsa Fundugoldă, de D. Pavel Sofian pentru o sumă bani; se publică aceasta spre cunoştinţa concurenţiloru ce ar fi. Primăria de Iterlad. No. 2876. La 1 a viitoareî luni Dechemvrie urcce idu a se ţine liciţiţie pentru rntrepriza hranei pompierilor « de aice», pe anul viitoru 1870; se publică ca amatorii ce ar fi, să se presinte în Camera acestui oficiu, unde vor vide şi condiţiunele de antrepriză. PCIBUIOATrt JTIOFOATORESTL unirea din Apel din laşi. No. 1825. Domnul Gheorghe Cosmiţă, cu domiciliul ne cunoscuţii, în virtutea art. 204 din Procedura Penală, este citat a se presenta în persoană sau prin procuratura admisă de legi, înaintea Secţiunel a 2 a a Curţii la 29 a lunei Ianuarie anul 1870, orele 11 din el'» când ira a se cerceta apelul făcută de D-l ui contra sentirf' I Tribunalului de Vaslui, cu No. 58 din 5 Aprilie anul curent, dată în chestia dintre numitul pentru turtă, aducând atunce și probele ce va fi posedându, la neurmare cauza se va căuta in lipsi. No. 893. Domnul Dimitrie Sineacu, acțunea doraidică e necunoscut, în virtutea art. 71 și 75, aliniatul 6 Procedura Civilă, este citată a se presenta în persoană sau prin procuratură admisă de Lge, înaintea secţiunei l-iu a Curţei la 15 Ianuarie 1870, când are a se judeca apelulă făcută contra sentinţei Tribunalului de Suceava, dată în procesul ce are cu D na Casindra Porcişanu, pentru rământ din moşia Creacta; conform art. do mai sus, se publică spre deşteptarea sa. Ne. 907. Domnul Iancu Codrescu, acârnea domic'liu e necunoacut, la virtutea art. 71 şi 75, aliniatul 6 Procedura Civili, este citat a se presenta în naintea Cu ţel acţiunea i iu, la 4 Dehemvrie 1869, când are a se j ideoa rpelulu făcută contra sentinţei Tribunalului Iaşii Secţia n 3-a din 21 August 1869, dj.fă în Cfezil propriei unul titlu prov zoru a bonuriîor rurale a moşiei Holinu, în procesul ce tre cu D-nele Catinca Ivănescu şi Solcanu. Lupşea, conforma art. di:»tem Isusu, se publică spre desDptimia 8. UTiliinalul civil de Iaşi S ecţie a 1-a. No. 545. Doamna Safta Busuiocă, a căria domiciliu este necunoscută în România, în virtutea art. 220 Codul Civil, este citată a se presenta în Caraeri Tribunalului Iaşi. Secţia l-iu, la 4 a lunel Deohemvrie, cho» Joi, orele 12 din zi, anul 1869, când are a se cerceta procesul de diversu intentată de D. Teodor Luca contra Del Safta Busuiocă. Tribunalul în virtutea art. 75, aliniatul 6 din Procedura Civilă, publică ca numita la arătatari să se presinte la această Secțiune, ca la neurmare causa se va regula conformă art. 93 din Procedura Civilă. Secţie a a 3-a. No. 12.623. Direcţia Bancel Moldovei din Iaşi, urmârindă îndestularea de banii 5934 galbeni, 30 lei, 17 parale, rămaşi neamortizat, restă din suma de 9000 galbeni, după actul din 13 Iulie 1857, întabulat de deafinţita Curte de Hntărituri sub No. 98, cu asigurere hipotecară în fondul moşiei Giurcanul sau Polobocu cu siliştele ei de la acest judeţu, plasa Bistriţa, împrumutaţi D-lui Alecu Crupenschi, de profesiune proprietară, domiciliat la numita mai sus moşie, în vederea sentinţei arbitrală din 20 Octomvrie 1866, Tribunalul considerând că art. 22 din statutele B incel este deplinită, considerând că somația cerută a se face debitorului de art. 19 din statute este observată, având în vedere că după art. 19 din acela statute, dacă debitorul nu respunde suma datorită în termen de 10 zlile după notificarea sentinței arbitrală, trebue a se urmări fondul hipotecar, considerând că Banca este asigurată în moşia de mai sus citată Giurcanul, care după relaţiile date de Primăria acei comuni prin adresa No. 788, să vede a fi megieşită cu moşia Rădîul rizescă, Socii, Taslăul, Burleştii şi Podolenii, Tribunalul în vederea stărinţelor Bancel şi pe temeiul adresei Curţei de Casaţiune No. . . , prin procesul verbal de la 19 August anul curentă, No. 6 a jurnalului, regulândă punerea în venebtre a numitei moşii Giurcanil saă Polobocul cu siliştele ei, aşa precum este hipotecată câtră îancă din preună cu bonurile rurale, se publică venerarea emisei moşii în termin de 55 socotit de la data Foael, conformă art. 19 din statutele Bancei, invitându se pe concurenți a se presenta în Camera acestui Tribunal în cea întâi cu orele 12 după împlinirea terminului, combinat cu art. 729 din Procedura Civilă. Domnii concurenţi şi Direcţia Bancer se vor conforma art. 539 şi 542 din indicata Procedură, deşteptându-se pe toţi acei ce ar pretinde vreun drept de proprietate, nauruct, servitute, chirie, privilegii, hipotecă sau orice alt drept asupra imobilului urmărită, ca înaintea adjulecaţiei să le arăte la Tribunal, căci în urmă nu li se vor mai ţine în samă; dupre lista dată de Grefi Tribunalului, sarcinele şi pretenţiunele asupra moşiei Glubanil sau Polobocul, sunt următoarele: 6298 lei osebit procent, câtră casa defunctului Coitandin Bârladescu, dupre un sinet din 1838, intabulat sub No. 3789; 3900 lei cătră D. Costachi Crupensibi, după un sinet din 14 Noemvrie 1849; 365 galbeni câtră casa defunctului Scarlat Doniei; 5934 galbeni, 30 lei, 17 parale, osebit procente, câtrâ E nea Moldovei din Lal, după cum se constată din hotârârea arbitrilor primită cu adresa Bancel No. 133 din 1867; 4752 gdb’nl câtră D-na Marghioala născută Crupinfchi, după sunetul întabulată de câtră desfiinţată Curte de întârituri la 7 Fevruarie 1855; 1000 galb-nl osebit procente câtră D. Stern Catargiu, după an înscrisă din 21 August 1861; 8200 lei câtră D. Ifdmo Miţă grosu, recomendat de Prefectura locală cu adresa No. 15.676; totodată se lămureşte că moşia Polobocu, după contractul atută în donariă, este dată în srenda D. Iordachi Gheorghiu Matasariu, pe timp de 6 ani cu începere de la 23 Aprilie 1866. No. 459. Domnul Dimitrie Roaeti prin petiţiunia dată acestei Secţiuni a 3-ea, la 4 curentei luni Nocmare, ce e’aă înregistrat la No. 8161, au cuprinsu următoarele „ceru venerarea prin licitaţie a caselor cu locui loră de aicea din Iași, care sunt situate în