Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)

1869-11-19 / nr. 89

PR­O­GRESUL_______________________ • Dar, când esperienţa siiboră din unna tu dovedita la­cune, neperfecţiuni ssă erori în acea lege, a ceste ne­­perfecţiuni trebuescă îndreptate. Guvernul Meu ve va presenta dar un proteclu, care se cuprindă înbunătăţi­­rele ce sunt a se aduce acele’ 1» gî. Asemenea vi­ţi grăbi, negreşitu, DD. Senatori şi DD. Deputat!, votarea proiectului de lege ce se află de mai multu timpu dinaintea D-voastra, despre tribunalele mi­litare. Nepotrivirea în care se află codul penal militar cel vechiu cu cel civilei, trebueşte se dispară cu o oară mai curând­. Guvernul Meu ve va presenta şi alte proiecte de legi, tot atât de imperios, reclamate, precum: acela al con­­tigentului anului viitor­, acela al soldelor, un nou pro­iecţii pentru regularea posiţiunei ofiţerilor, un ritul pen­tru recrut­are, şi unul pentru înaintare, spre a le pune în armonie cu noua lege constitutivă a armatei. Guvernul Meu va infaţişază în sesiunea ordinară un project­ de Lge în vedere de a asecura judeţelor şi o mai m­re descentralizare administrativă. Sunt în drept a crede că D-voastră veţi bine-voi a supune acest pro­­iect, unei conştiincioase şi grabnice cercetări, pentru ca, încă în sesiunea aceasta, judeţele se aibă a ve da­tora o mai întinsă independenţă în administrarea inte­­reselor­ lor­ locale. Această lege ar rem­ânea însă fără efectu, DD. Sena­tori şi DD. Deputaţi, [dacă tot­o­dată Dv. nu vă veţi ocupa şi cu rivalisarea autorităţei morale a primarilor­ comunelor rurale. Nu scăpaţi din vedere, vă rogă, că legele votate de Dv. se aplică în ţară prin aceşti pri­mari, în c­alitate de agenţi ai puterei executive, şi că prin urmare este şi de un interesa municipală şi de un interes­ generală ca aceşti magistraţi să fie înzestraţi cu capacitate cerută pentru a putea înţelege şi aplica legele­­erei. Una din condiţiunele de căpetenie pentru îndreptarea primăriilor rurale este de a le ridica cât­ mai curând funcţiunea de agenţi fiscali. Legea tocmelilor agricole, prin espe­rienţă, a’aă do­­­vedita că lasă încă multe de dorit. Ea nu este în stare a asigura agriculturei acea răpede şi deplină îndestulare a intereselor­ sale, fără de care lucrul câmpului nu poate propăşi. Guvernul Meu ve va presenta modifi­­caţiunele, pe care le socoteşte de neapărate, spre a face ca această lege se conrespundtă la marele seu scop­. Legea poliţiei rurale au începutu a’şî dovedi saluta­­rele sale efecte. O mai bună poliţie s’au întrodusu în comunele rurale şi minierul delictelor câmpeneşti s’au îm­puţinată într’un chipa simţitoră. Această legiuire pre­vede in fie-care judeţă sta­torn’cirea unei Case de ase­­curare în coatra boalei vitelor­­. Esperienţa au dove­­diti că judeţele nu sunt în stare de a crea aceste sta­bilimente, şi că thiar dacă acestea s’ar întemeia, ele prin micele lor mijloace, n’ar fi în stare a răspunde la intenţiunea legiuitorului. Trebue clară ca representaţiunea naţională să se o­­cupe cu adoptarea unui mititlocu mai nemerit, pentru a feri clasele muncitoare de marele pagube a­le epizootiei. Guvernul Meu ve va presenta un proiect­ de lege pentru fondarea unei Case de asecurare generală a viteloru. De la 1 Aprilie trecută pe istere străine ’şi «u luată sfârşită in România. Convenţiunile încheiete între gu­­vernul­ Meu şi între monarchia Austro-Ungară şi între Germania de Nord­, sunt astâijî puse în întreaga lor o lucrare; în curând ac­este acte internaţionale ar vora înmulţi printr’o conver­siune încheiată cu imperiul Rusiei. Fostele noastre încredinţ­­e în mâini române, funcţio­­nează bine! în compar­tţiune cu veniturile anului tre­cută, poştele înfăţoşază în anul 1869 un speră de a­­proape un milion­, când cheltuelile sunt mai aceleaşi ca din timp, când nu aveam­a de cfttv un serviciu postaici interior­. Art. 54 şi 55 din legea rurală, din deosebite împre­jurări, au­ fostă rămasă pănă acumă ne pxise în lu­crare. Guvernul Meu au luat­ toate măsurile pentru ca, cu aprobaţiunea D voastră, însurăţeii şi cele­­­alte categorii de săteni, preve­luţi prin articolele de mai sus citate, să fie puşi pe moşiile Statului în stăpânirea per­­ticelelor­ de pământu, ce le sunt acordate p in legii. Guvernul Med­­şl pune toate silin­ţele de a rădica pe fie­care iji justiţia la acel grad, de unde ea se inspire încrederea în întru, consideraţiune în afară. Curtea de casaţiune, redobândindu’şi autoritatea sa morală, şi asi­gurată prin respectarea legii inamovibilităţel sale, este pusă în posiţiune de a’şi împlini cu eficacitate lucrarele mare! sale misiuni. Unii proiecta de lege, depuşa pe biuroul Adunărei, relativa la dis­ribuţiunea căuşelor în­tre ambele secţiuni, este de natură a înlesni foarte m­ulte lucrărele fie­căreia. Se fac măsurile cele mai prac­ice pentru ca legele cele nuni, mai ales, pro edura civilă şi legea organisarei judecătoreşti, puţină aplicare sau rea înţelese în unele localităţi, să se aplice în toate por­ţile legii , căci garanţia ce pre­intă o lege resultă nu­mai din exacta sa aplicare. Proiectul­ de lege, depusa la Adunare, privitorii la inamovibilitatea curţilor de apel­, este de natură a ga­ranta independinţa magistrature l a o as gura contra fluctuaţiunilor şi pasiunilor politice, şi a pune astă felii In condiţiuni de a putea atinge cu succesi marele seu scopu. Guvernul Meu ve va mal presenta şi alte pro­­­jede de legi speciale, prin care se modifică sen­ze complectă unele părţi din legile nnistre civile sau penale. In privirea lucrărilor„ publice am o mulţumire» de a constata ca linia ferată de la Bucurescî la Giurgiu a in­­ceputu a funcţiona după dorinţa esprimată de corpurile legiuitore, adică, prin mirificele proprii a­le St­atului. Linia Suceava Romană, împreună cu ramura Iaşi, în lungime de 175 kilometri, va fi dată circulaţiei în m­ie de finitul anului. Lucrările după cele alte linii se execută cu mare ac­tivitate, şi se speră a se mai da circulaţiunei, in cursul anului viitor­, liniile Bucuresci-Galați, Bucuresci-Piteaci, Romană Galaţi şi ramura Vërlada, in lungime totală de 024 d­ilometri. Pentru lucrările ordinare de poduri şi şosele, guver­­nulă ’şi-a pusă tote silinţile spre a executa pe cele mai urgente, în limitele creditelor­ acordate. Intre altele, 19 poduri de feră­saaă terminală şi în­tre care celă de la Buzeă este de uă lungime de 530 metri ; prin aceasta comunicaţiunile aă dobendită o ma­re îmbunătăţire în mai multe puncte dificile. Lucrările de drumuri judeţene aă dată, în anu­l a­­cesta resultate şi mai mulţumitore de câtă în anul espi­­rată. S a constatată şi un însemnată progresă In modul esecutâril, şi astă­­fi locuitorii suntă puşi în posiţiune de a aprecia resultatele bine-facetore a legel. Instrucţiunea profesională nu a fostă negligiată, ci s’a ciutald a i se da totă impulsiunea, pe câtă mitllocele aă permisă. Prin numeroasele concursuri şi esposiţiunî, guvernulă a putută descepta şi constata­tă însem­nată emulaţiune între agricultorii ce intră pe calea îmbunatăţirilor P. DD. Senatori şi dd. Deputaţi, v’am d­espusă situaţii! - nea generală a ţerei. Ordinea interioră este asecurată prin consolidarea dinastiei. Europa ne portă astă-iji un viă interesă. Se ne unim­u dera, cu toţii, spre a do­vedi că suntemă una populă demnă de acesta bună-vo­­inţă unu porolo rare are consciinţa misiune! civilisa­trice, ce’i este încredinţată la gurele Dunărei. Pentru îndeplinirea acestei frumóse misiuni, se înlăturăm­ă lup­tele de pârlită. Se ne petrundemu de spiritu­ă străm­o­­şdoră noştri rari, de câte ori s’a atinsă de binele ţe­­rei, aă fostă strînsă uniţi în cugetare şi în voinţă. D-vostră, representanţii fideli al aceloraşi simţiminte, nu te îndoulescu că veţi da totă concursulă guvernului Meu, spre a pute astă-felii, cu toţii satisface legitimele trebuinţe şi aspiraţiuni ale Româniloru. Dumneţjeă dora­se bine cuvintele lucrările d-vostră. CAROL. Preşe­dinţi­le consiliului miniştrilor­ şi m­inistui lucră­rilor­ publice, DIMITRIE GHICA. M­­inistru de interne şi ad interim la afacerile străine, M. COGALNICEANU. Ministru financeloră, AL. G. GOLESCU. Ministru justiţiei, B. BOERESCU. Ministrulă culteloră şi instrucliunei publice, AL. CRE­­ŢIESCU. Ministru de resbelă, G MANU. No. 1614. 15 Noembre, 1869. Bucerescl. **UBT­ICJAȚIÎ ADMOTX8TR No. 9595. La 1 a viitoarei lunî Dechemvrie ar­me..du a sa ţine în Camera acedul oficiu licit&ţiune pentru verel.reA deb’genţeloră vec hl In numeru de 6, de la b'.uroula postulă de sices; se pub­ică aceasta spre cunoştinţă generală. Comisie a cvartalului al 3-lea din Iaşi. No. 7866. la etipa de 22 a curentei luni, orele 11 dimineaţă, urmându a se vinde licitativă în Ca­mera Domnului Judecătorii al 3-lea, 2 inele de dia­­mentu şi o părealia ce­reel, ce suptă­puse amanet la D. Siujsa Fundu­goldă, de D. Pavel Sofian pentru o sumă bani; se publică aceasta spre cunoştinţa con­curenţi­loru ce ar fi. Primăria de Iterlad. No. 2876. La 1 a viitoareî luni Dechemvrie ur­­cce idu a se ţine liciţi­ţie pentru r­ntrepriza hranei pompierilor « de aice», pe anul viitoru 1870; se pu­blică ca amatorii ce ar fi, să se presinte în Camera acestui oficiu, unde vor vide şi condiţiunele de an­­trepriză. PCIB­UIOATrt JTIOFOATORESTL unirea din Apel din laşi. No. 1825. Domnul Gheorghe Cosmiţă, cu domici­liul ne cunoscuţii, în virtutea art. 204 din Procedu­ra Penală, este citat a se presenta în persoană sau prin procuratura admisă de legi, înaintea Secţiunel a 2 a a Curţii la 29 a lunei Ianuarie anul 1870, o­­rele 11 din el'» când ira a se cerceta apelul făcută de D-l ui contra sentirf' I Tribunalului de Vaslui, cu No. 58 din 5 Aprilie anul curent, dată în c­hestia din­tre numitul pentru turtă, aduc­ând atunce­­ și probe­­le ce va fi posedându, la ne­urmare cauza se va căuta in lipsi. No. 893. Domnul Dimitrie Sineacu, acțunea do­­raid­ică e ne­cunoscut, în virtutea art. 71 și 75, ali­niatul 6 Procedura Civilă, este citată a se presenta în persoană sau prin procuratură admisă de Lge, înaintea secţiunei l-iu a Cur­ţei la 15 Ianuarie 1870, c­ând are a se judeca apelulă făcută contra sentinţei Tribunalului de Suceava, dată în procesul ce are cu D na Ca­s­indra Porcişanu, pentru r­ământ din moşia Creacta; conform art. do mai sus­, se publică spre deşteptarea sa. Ne. 907. Domnul Iancu Codrescu, acârnea dom­i­c'­liu e ne­cunoacut, la virtutea art. 71 şi 75, alinia­tul 6 Procedura Civili, este citat a se presenta în naintea Cu ţel a­cţiunea i iu, la 4 D­­ehemvrie 1869, când are a se j ideoa rpelulu făcută contra sentinţei Tribunalului Iaşii Secţia n 3-­a din 21 August 1869, dj.fă în Cfezil propriei unul titlu prov zoru a bonu­­riîor­ rurale a moşiei Holinu, în procesul ce tre cu D-nele Catinca Ivănescu şi Solcanu. Lup­şea, con­forma art. di:»te­m I­susu, se publică spre desDp­­timia 8­. UTili­inalul civil de Iaşi S ecţie a 1-a. No. 545. Doamna Safta Busuiocă, a căria domi­ciliu este ne­cunoscută în România, în virtutea art. 220 Codul Civil, este citată a se presenta în Carae­­ri Tribunalului Iaşi. Secţia l-iu, la 4 a lunel De­­ohemvrie, cho» Joi, orele 12 din zi, anul 1869, când are a se cerceta procesul de diversu intentată de D. Teodor Luca contra D­el Safta Busuiocă. Tribunalul în virtutea art. 75, aliniatul 6 din Procedura Civilă, publică ca numita la arătata­r­i să se presinte la a­­ceastă Secțiune, ca la ne­urmare causa se va regu­la conformă art. 93 din Procedura Civilă. Secţie a a 3-a. No. 12.623. Direcţia Bancel Moldovei din Iaşi, ur­­mârindă îndestularea de banii 5934 galbeni, 30 lei, 17 parale, rămaşi ne­amortizat, restă din suma de 9000 galbeni, după actul din 13 Iulie 1857, întabulat de deafinţita Curte de Hntărituri sub No. 98, cu a­­sigurere hipotecară în fondul moşiei Giurcanul sau Polobocu cu siliştele ei de la acest judeţu, plasa Bis­triţa, împrumutaţi D-lui Alecu Crupenschi, de profe­siune proprietară, domiciliat la numita mai sus mo­şie, în vederea sentinţei arbitrală din 20 Octomvrie 1866, Tribunalul considerând că art. 22 din statutele B incel este de­plinită, considerând că somația cerută a se face debitorului de art. 19 din statute este ob­servată, având în vedere că după art. 19 din acela statute, dacă debitorul nu respunde suma datorită în termen de 10 zlile după notificarea sentinței arbitra­­lă, trebue a se urmări fondul hipotecar, considerând că Banca este asigurată în moşia de mai sus citată Giurcanul, care după relaţiile date de Primăria acei comuni prin adresa No. 788, să vede a fi megieşită cu moşia Rădîul riz­­escă, Socii, Taslăul, Burleştii şi Podolenii, Tribunalul în vederea stă­rinţelor Bancel şi pe temeiul adresei Cur­ţei de Casa­ţiune No. . . , prin procesul verbal de la 19 August anul curentă, No. 6 a jurnalului, regulândă punerea în venebtre a numitei moşii Giurcanil saă Polobocul cu siliştele ei, aşa precum este hipotecată câtră îancă din preună cu bonurile rurale, se publică venerarea emisei moşii în termin de 55 socotit de la data Foael, con­­formă art. 19 din statutele Bancei, invitându se pe concurenți a se presenta în Camera acestui Tribunal în cea întâi cu orele 12 după împlinirea terminului, combinat cu art. 729 din Procedura Civilă. Domnii concurenţi şi Direcţia Bancer se vor­ conforma art. 539 şi 542 din indicata Procedură, deşteptându-se pe toţi acei ce ar pretinde vre­un drept de proprie­tate, nau­ruct, servitute, chirie, privilegii, hipotecă sau ori­ce alt drept asupra imobilului urmărită, ca înaintea adju­lecaţiei să le arăte la Tribunal, căci în urmă nu li se vor mai ţine în samă; dupre lista da­tă de Grefi Tribunalului, sarcinele şi pretenţiunele asupra moşiei Glub­anil sau Polobocul, sunt urmă­toarele: 6298 lei osebit procent, câtră casa defunctu­lui Coitandin Bârladescu, dupre un sinet din 1838, intabulat sub No. 3789; 3900 lei cătră D. Costachi Crupensibi, după un sinet din 14 Noemvrie 1849; 365 galbeni câtră casa defunctului Scarlat Doniei; 5934 galbeni, 30 lei, 17 parale, osebit procente, câ­­trâ E nea Moldovei di­n L­al, după cum se constată din hotârârea arbitrilor primită cu adresa Bancel No. 133 din 1867; 4752 gdb’nl câtră D-na Marghioala născută Crupi­nfchi, după sunetul întabulată de câtră desfiinţată Curte de întârituri la 7 Fevruarie 1855; 1000 galb-nl osebit procente câtră D. Stern Catar­­giu, după an înscrisă din 21 August 1861; 8200 lei câtră D. Ifdmo Miţă grosu, recomendat de Prefec­tura locală cu adresa No. 15.676; tot­o­dată se lă­mureşte că moşia Polobocu, după contractul­ atu­tă în donariă, este dată în srenda D. Iordachi Gheor­­ghiu Matasariu, pe timp de 6 ani cu începere de la 23 Aprilie 1866. No. 459. Domnul Dimitrie Roaeti prin petiţiunia dată acestei Secţiuni a 3-ea, la 4 curentei luni No­­cmar­e, ce e’aă înregistrat la No. 8161, au cuprinsu următoarele „ceru venerarea prin licitaţie a caselor­ cu locui loră de aicea din Iași, care sunt­ situate în

Next