Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)
1869-10-25 / nr. 82
No. 82. IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia O. Goldner, uliţa Primăriei. J,ziarul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbena. ANUL VII.* FOAEA PUBLICAŢIUNELOrr OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI Iaşii, Sâmbătă 25 Oct. 1869. In districtele României, prenumeraţiunea se face la birrourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa in lec cursul fiscala Iaşii, 25 Octomvrie 1869. Depeşe Telegrafice. MADRID. 29 Octomvrie. Alegerea ducelui de Genua, ca rege al Spaniei pare foarte probabile. Va avea în favoare 166 voturi din 209 deputaţi. BERLIN. Ministeriul de finance cel nou au declclaraţii în Cameră că nu poate presenta expunerea situaţiunei financiare. Camera au amânaţii desbaterea budgetului. (Românul.) M. S. Frantz Joseph, Imperatoru al Austriei şi rege Apoatolica al Ungariei, în călătoria sa la Constantinopole, Ierusalimu şi Suez, s’au coborâtu pre Dunăre de la Bazias până la Ruscîuk, unde erl au ajunau la oarele 9 de dimineaţă, şi la 11 oare înainte de ameaze au urmatu a călători mai departe pre calea ferată Ruscîuk-Varnai. M. S. în acest voeajii, este însoţiţit de comtale Beust, cancelariul Imperiului, comtele Andrasy, primul ministru al Ungariei, D. de Plener, ministru de comerciu, mai mulţi înalţi demnitari ai curţei imperiale, capi de servicie administrative şi militare, adjutanţi imperiali, compunând o suită de mal mulţii de 40 persoane. Călătoria de la Boziaş până la Gura Văei, s’au fâcutu pre vapoarele companii I de navigaţiune austriacă, când mal mari, când mal mici, după aiurea apelor Dunărei. La Gura-Văd M. S. s’aîi îmbarcatu pre hotelul postă Sofia împreună cu miniştri şi primii funcţionari. Eără remăşiţa suitei a’au îmbarcatu pre batelulii Friderik. I. S. Domnul României, informată că M. S. Imperatorul avea a trece de-a lungul ţermurilor noastre dunărene, au fostu însercinatu pe D. Ministru Cogălniceanu de a merge pănă la hotarul României la Verdorova spre a întimpina pe M. S. şi a’ia saluta, în numele Domnului şi al României, pentru buna sa venire. Informaţii despre aceasta M. S. au binevoit a ordona ca flotila imperiale să se oprească la Verdorova. Aici debarcadera era împodobită de o parte cu culorile imperiali negru-galbeni, de altă parte cu colorile tricolore româneşti ; la capul debarcaderei era rădicaţii un frumosi pavilion, încunjuraţii cu drapele ale ambelor State. De amândou, părţile debarcaderei erau înşirate detaşamente de artilerie, de grăniceri şi de dorobanţi şi un mare numeru de locuitori. Oprindu-se vaporul M. S. în uniformă de Generalii s’au coborâtu mai întâiu singuru. D. cavalerui Zulauf agentu diplomatics al M. S. Imperiale şi Regale în România, care aştepta pre M. S. în capul debricaderel au presentatu M. S. pre D. Ministru Cogălniceanu. După o mică convorbire cu D. Ministru, M. S. urmata de miniştri şi de suita sa, au întrata în pavilionu, unde primarul oraşului Severin au avut o onoare a presenta M. S. pâne şi sere, semnu al ospitalităţi române. M. S. au binevoitu a mulţumi pentru buna primire; pe urmă D. Cogălniceanu au presentat M. S. pre capii autorităţilor administrative şi militare. După aceasta M. S. au binevoit a trece în revistă detaşamentele de trupă în sunetul tunurilor. Afabilitatea şi înfâţişarea cu totul binevoitoare Imperatorului, atrâgându-l simpatiele privitorilor, M. S. au fostu aclamata cu repeţite urări de : Vivata Imperatorulu. După invitaţia ce adjutantulu generale imperiala, comtele de Bellegarde, și-au făcută, în numele Imperatorului, D. Ministru Cogălniceanu au avutu onoarea însoţi pre M. S. pre vaporul seu pănă la Ruscîuk. La Gura-Văel ambele vapoare s’au opritu, pentru ca M. S. să se îmbarce pre hotelul postă Sofia. Aici debarcadera era asemenea împodobită. M. S. au bine-voitu carfişî a se coborî pe pământul României, şî la debarcare au foata Balutatu de o divisiune de artilerie şi de un batalion de vânători cu musica in capa, executând imnul naţionale al Austriei. M. S. au triboti în revistă trupele, şi în timpul reinbărcarei M. S. au binevoit a convorbi cu deosebiţii funcţionari, ofiţeri şi notabili români. Călătoria au urmat, apoi neîntreruptă eri şi noapte pănă la Rusciuk. M. S. au pornită de Îs Gura- Văoî Marţi la una oră după amente, şi eri, Mercur!, la oarele 9 de dimineaţâ, era şi ajunsă la Ruscîuk. Toate oraşele şi satele de alurgilă Dunărei române, de la Vîreîorova pănă în faţa Giulgiului, au rivalîsatu între ele prin arcurile de triumfă şi salutările cu musică, cu detunări şi cu vivate, cară în tiorpulă nopţei prin luminaţiele ce au făcută în onoarea augustului călătorii; numeroase detismente de grănicer erau înşirate de-a lungulă Dunăre!. O canonadă care nu avea sfârşită au salutată flotila imperiale în totă percursulă de la Verciorova pănă la Giurgiu. La Severin, cortegiul imperiale au fostu salutată de batelula românii Ştefan-cel-mare şi da torte vasele române pavoasate serbătoreşte. Toate porturile României, Izlas, Bechet, Turnu-Măgurele, Zimnicea şi chiar pichetele grănicerilor erau iluminate; din toate înse Calafatul, s’au deosebit mai multe. Acesta oraşu care datoreşte repedeasa dezvoltare inteligenţei şi industriei propriei sale populaţiuni, era un adevărat munte de foeu, înaintea Giurgiului, în momentul când flotila imperiale îşi schimbă direcţiunea spre a putea debarca la Ruscîuk, o baterie de artilerie română, o companie de grăniceri, tunurile şi matiouil botelului România au salutat spre M. S. La Ruscîuk şi chiar în capul debarci,derei principele Dimitrie Ghica, preşedintele consiliului de miniştri, însoţită de coloneii Solomon şi Racoviţa, au avut o onoare a presenta M. S. o scrisoare autografă din partea I. S. Domnul României. De şi încunjuraţi de întâii demnitari ai Imperiului Otoman, între cari marele Vizir Aali-paşa şi Generalisatul Omerpaşa, deşi gobiţa de a’şi continua călătoria M. S. totuşi au avut o graţioasă buna-voinţă de a conversa îndelungi timpii cu primul ministru al României; şi luându’şî concediu prin o strângere de mână, mi-au mulţumită pentru buna primire ce au întimpinat de a lungul ţermurilor noastre. O asemenea priimire era naturală; ea întră în sentimentele ospitaliere şi în micele interese ale României care sunt de a trăi în cea mai bună armonie cu un puternic. Statu vecin, cu care ţara noastră are atâtea intime şi importante legături. (Monitorul), formate în condiţiunele cerute de lege şi instrucţiunelor onorale. Ministeriu al Financelor, spre a putea fi instalaţi. Prefeciura jttdef. la^iî* No. 8818. La 6 a viitoarei luni Noemvrie ficsindu-se din nou termin de licitaţiune pentru dărâmarea şi vinderea materialului a 7 bolţi din ograda hanului Turcescu, în conformitatea ordinului Domnului Ministru de Finance sub No. 24.561, se publică aceasta spre cunoştinţa generală. No. 8832. La 10 Decemvrie viitor, urmând a se ţine din nou în Camera acestui oficiu licitaţiune pentru darea în antrepriză a construcţiei şoselei din interiorulu Târgului Frumosu, spre a se lega şosaua Strunga cu acea despre Podul-Iloaei, conformă publicaţiunel No. 4768 înserată în Monitorul Oficiala sub No. 141, se publică aceasta spre cunoştinţa generală. VUHUCATK ADÜINÏST® A.TIVE, Casierie« Generală a districtului Iaşii. No. 3289., Domnul C.sieria judeţului Brăila, prin telegrama No. 2242 încredinţa, că are necesitate de 2 sub-Casieri de circonscripţie; în consecinţă se publică spre obşteasca cunoştinţă, ca doritorii de a ocupa asemenea funcţiuni, să se presinte la reşedinţa Casieriei Brăila întovărăşiţi de garanţiile necesare Prefectura judeţ. Galiul. No. 5087. Pe teritoriul comunei Saratu Răzeşi, plasa Podobnil acest judeţu, pripăşindu-se una cald la păr negru, hermuşariu, la trup mic, cu puţine pete albe la spinare, se publică aceasta pentru cunoştinţa păgubaşului, care cu dovedi în regulă să se presinte la menționata comună spre al primi în păstrare. Prefectura judeţ. Parobolă. No. 5585. Domnul sub-Prefect plasei Prutul de sus, cu referatul sub No. 2133 încredinţat, că la 5 a curentei au picat de pripas în comuna Suharan acest judeţei, o tretină în păr murgă, coama şi coada neagră, fără alte semne; în consecinţă dar se publică filirea proprietarului, care întovărăşit de dovezile legale, să se presinte la autoritatea respectivă spre a o primi, cu lămurire că după espirarea terminului de 6 iunl, ac.ca vită se va vinde licitativa în profitul comunei unde s’au pripăşit, Prefectura judeţ. Neamţu. No. 7527. Domnul sub-Prefect plasei Bistriţa prin referatul No. 3593 încredinţare, că în comuna Cândeştii s’au pripăşit o eapă şi un armaaariu, la pora ambii negri, coamele şi coclile acelaşi colorit, trupul de mijloc şi mersul treapâdu, fârâ alte semne, se publică spre deşteptarea proprietarului lor şi prezentarea lui la Ziua comună în terminal legiuit, cu probele ce ar poseda de dreapta proprietate. No. 7531. Domnul sub-Prefect plasei Muntele prin referatul No. 1607 încrede la ele, că în comuna Galu s’au pripăşit 12 oi mari, din care li în păr albe şi una neagră, având şi alte semne pe ele, se publică spre deşteptarea păgubaşului, care întovărăşit de probele cuvenite pentru proprietatea lor, să se presinte la comună în terminul prescrisu de legea Poliţiei rurale. No. 7557. Din adresa Primăriei urbei Neamţu No. 3101, văzndu se că tinerii din comuna urbei Neamţu, numiţi: Roşu Vasile, cu statul de mijloc, faţa bălană busnată, ochii căprii, păruia, sprincenile castanii, barba, musteţile întiret.Ze, nasul, gura potrivite; Racu loan, a căruea semnalimente nu se cunoscu; David Idei, cu statui mijlocit, faţa smolită, pârul castaniu închis, ochil căprii, nasul ascuţit, gura potrivită, portul evropienescu; şi Dascalu Molaă, cu statuia mijlocii, faţa roşcovană, părul castaniu, ochii căprii, nasul, gura potrivite, barba, musteţile înfireate, uua semna de chelie în capul ce au participat la tragerea sorţilor clasei anului curent, sunt absenţi de la domiciliu fără a ae şti locul oploşirea lor, ca prin urmare să se poată pune înaintea consiliului de revizie; autorităţile respective sunt rugate a cerceta, și aflând pe numiții sâ’l trimată imediat la acordată Pre- BURSA PUBLICĂ DIN VIENA. Cursul din clipa de 2 Octomvrie 1869.