Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)

1869-10-25 / nr. 82

No. 82. IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia O. Goldner, uliţa Primăriei. J,ziarul se publica de la 1—2 coaie pe septâm­ânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbena. ANUL VII.* FOAEA PUBLICAŢIUNELOrr OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI Iaşii, Sâmbătă 25 Oct. 1869. In districtele României, prenumeraţiunea se face la birrourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa in lec cursul fiscala Iaşii, 25 Octomvrie 1869. Depeşe Telegrafice. MADRID. 29 Octomvrie. Alegerea ducelui de Genua, ca rege al Spaniei pare foarte probabile. Va avea în favoare­­ 166 vo­turi din 209 deputaţi. BERLIN. Ministeriul de finance cel nou au declclaraţii în Ca­meră că nu poate presenta expunerea situaţiunei financiare. Ca­mera au amânaţii desbaterea budgetului. (Românul.) M. S. Frantz Joseph, Imperatoru al Austriei şi re­ge Apoatolica al Ungariei, în călătoria sa la Con­­stantinopole, Ierusalimu şi Suez, s’au coborâtu pre Dunăre de la Bazias până la Ruscîuk, unde erl au ajunau la oarele 9 de dimineaţă, şi la 11 oare înainte de am­eaze au urmatu a călători mai departe pre ca­lea ferată Ruscîuk-Varnai. M. S. în acest voeajii, este însoţiţit de comtale Beust, cancelariul Imperiului, comtele Andrasy, pri­mul ministru al Ungariei, D. de Plener, ministru de comerciu, mai mulţi înalţi demnitari ai curţei impe­riale, capi de servicie administrative şi militare, ad­jutanţi imperiali, compunând o suită de mal mulţii de 40 persoane. Călătoria de la Boziaş până la Gura Văei, s’au fâcutu pre vapoarele companii I de navi­­gaţiune austriacă, când mal mari, când mal mici, du­pă aiurea apelor Dunărei. La Gura-Văd M. S. s’aîi îmbarcatu pre hotelul postă Sofia împreună cu mi­niştri şi primii funcţionari. Eără remăşiţa suitei a’au îmbarcatu pre batelulii Friderik. I. S. Domnul Ro­mâniei, informată că M. S. Imperatorul avea a trece de-a lungul ţermurilor noastre dunărene, au fostu în­­sercinatu pe D. Ministru Cogălniceanu de a merge pănă la hotarul României la Verd­orova spre a în­­timpina pe M. S. şi a’ia saluta, în numele Domnului şi al României, pentru buna sa venire. Informaţii despre aceasta M. S. au­ bine­voit­ a ordona ca flo­tila imperiale să se oprească la V­erdorova. Aici de­­barcadera era împodobită de o parte cu culorile im­periali negru-galbeni, de altă parte cu colorile trico­lore româneşti ; la capul debarcaderei era rădicaţii un frumosi pavilion, încunjuraţii cu drapele ale am­belor State. De amândou, părţile debarcaderei erau­ înşirate detaşamente de artilerie, de grăniceri şi de dorobanţi şi un mare numeru de locuitori. Oprin­­du-se vaporul M. S. în uniformă de Generalii s’au­ coborâtu mai întâiu singuru. D. cavalerui Zulauf a­­gentu diplomatics al M. S. Imperiale şi Regale în România, care aştepta pre M. S. în capul debrica­­derel au presentatu M. S. pre D. Ministru Cogălni­­ceanu. După o mică convorbire cu D. Ministru, M. S. urmata de miniştri şi de suita sa, au întrata în pavilionu, unde primarul oraşului Severin au avut o onoare a presenta M. S. pâne şi sere, semnu al os­pitalităţi române. M. S. au bine­voitu a mulţumi pentru buna primire; pe urmă D. Cogălniceanu au presentat­ M. S. pre capii autorităţilor administrati­ve şi militare. După aceasta M. S. au bine­voit­ a trece în revistă detaşamentele de trupă în sunetul tu­nurilor. Afabilitatea şi înfâţişarea cu totul­ bine­voitoare Imperatorului, atrâgându-l simpatiele privi­torilor, M. S. au fostu aclamata cu repeţite urări de : Vivata Imperatorulu. După invitaţia ce adjutantulu generale imperiala, comtele de Bellegarde, și-au făcută, în numele Impe­ratorului, D. Ministru Cogălniceanu au avutu onoare­a însoţi pre M. S. pre vaporul seu pănă la Ruscîuk. La Gura-Văel ambele vapoare s’au opritu, pentru ca M. S. să se îmbarce pre hotelul postă Sofia. Aici debarcadera era asemenea împodobită. M. S. au bi­ne-voitu carfişî a se coborî pe pământul României, şî la debarcare au foata Balutatu de o divisiune de artilerie şi de un batalion de vânători cu musica in capa, executând imnul naţionale al Austriei. M. S. au tri­boti în revistă trupele, şi în timpul reinbăr­­carei M. S. au bine­voit­ a convorbi cu deosebiţii funcţionari, ofiţeri şi notabili români. Călătoria au urmat, apoi ne­întreruptă eri şi noapte pănă la Rus­­ciuk. M. S. au pornită de Îs Gura- Văoî Mar­ţi la una oră după am­e­nte, şi eri, Mercur!, la oarele 9 de dim­ineaţâ, era şi ajunsă la Ruscîuk. Toate oraşele şi satele de alurg­ilă Dunărei române, de la Vîreîo­­rova pănă în fa­ţa Giulgiului, au rivalîsatu între ele prin arcurile de triumfă şi salutările cu musică, cu detunări şi cu vivate, cară în tiorpulă nopţei prin lu­­minaţiele ce au făcută în onoarea augustului călă­torii; numero­ase det­is­mente de grănicer­ erau înşi­rate de-a lungulă Dunăre!. O canonadă care nu avea sfârşită au salutată flotila imperiale în totă percur­­sulă de la Verciorova pănă la Giurgiu. La Severin, cortegiul imperiale au fostu salutată de batelula ro­mânii Ştefan-cel-mare şi da torte vasele române pa­­voasate serbătoreşte. Toate porturile României, Iz­las, Bechet, Turnu-Măgurele, Zimnicea şi chiar pi­chetele grănicerilor erau iluminate; din toate înse Calafatul, s’au deosebit­ mai multe. Acesta oraşu care datoreşte repedea­sa dezvoltare inteligenţei şi industriei propriei sale populaţiuni, era un adevărat­ munte de foeu, înaintea Giurgiului, în momentul când flotila im­periale îşi schimbă direcţiunea spre a putea debarca la Ruscîuk, o baterie de artilerie română, o compa­nie de grăniceri, tunurile şi matiouil botelului Româ­nia au salutat s­pre M. S. La Ruscîuk şi chiar în capul debarci,derei princi­pele Dimitrie Ghica, preşedintele consiliului de mi­niştri, însoţită de coloneii­ Solomon şi Racoviţa, au avut o onoare a presenta M. S. o scrisoare autografă din partea I. S. Domnul României. De şi încunju­­raţi de întâii demnitari ai Imperiului Otoman, între cari marele Vizir Aali-paşa şi Generalisatul Omer­­paşa, de­şi g­obiţa de a’şi continua călătoria M. S. totuşi au avut o graţioasă buna-voinţă de a conversa îndelungi timpii cu primul ministru al României; şi luându’şî concediu prin o strângere de mână, mi-au mulţumită pentru buna primire ce au întimpinat­ de a lungul ţermurilor noastre. O asemenea priimire era naturală; ea întră în sen­timentele ospitaliere şi în micele interese ale Româ­niei care sunt de a trăi în cea mai bună armonie cu un puternic. Statu vecin, cu care ţara noastră are atâtea intime şi importante legături. (Monitorul), formate în condiţiunele cerute de lege şi instrucţiu­­nelor onorale. Ministeriu al Financelor, spre a putea fi instalaţi. Prefeciura jttdef. la^iî* No. 8818. La 6 a viitoarei luni Noemvrie ficsin­­du-se din nou termin de licitaţiune pentru dărâma­rea şi vinderea materialului a 7 bolţi din ograda ha­nului Turcescu, în conformitatea ordinului Domnului Ministru de Finance sub No. 24.561, se publică a­­ceasta spre cunoştinţa generală. No. 8832. La 10 Dec­emvrie viitor, urm­ând a se ţine din nou în Camera acestui oficiu licitaţi­une pen­tru darea în antrepriză a construcţiei şoselei din in­­teriorulu Târgului Frumosu, spre a se lega şosaua Strunga cu acea despre Podul-Iloaei, conformă pu­­blicaţiunel No. 4768 înserată în Monitorul­ Oficiala sub No. 141, se publică aceasta spre cunoştinţa ge­nerală. VUHUCATK­ ADÜINÏST® A.TIVE, Casierie« Generală a districtului Iaşii. No. 3289., Domnul C.sieria judeţului Brăila, prin telegrama No. 2242 încredinţa, că are necesitate de 2 sub-Casieri de circonscripţie; în consecinţă se publică spre obşteasca cunoştinţă, ca doritorii de a ocupa asemenea funcţiuni, să se presinte la reşedin­ţa Casieriei Brăila întovărăşiţi de garanţiile necesare Prefectura judeţ. Galiul. No. 5087. Pe teritoriul­ comunei Saratu Răzeşi, plasa Podob­nil acest judeţu, pripăşindu-se una cald la păr negru, h­ermuşariu, la trup mic, cu puţine pe­te albe la spinare, se publică aceasta pentru cunoş­tinţa păgubaşului, care cu dovedi în regulă să se pre­sinte la menționata comună spre al primi în păs­trare. Prefectura judeţ. Parob­olă. No. 5585. Domnul sub-Prefect plasei Prutul de sus, cu referatul sub No. 2133 încredinţat, că la 5 a curentei au picat de pripas în comuna Suharan a­­cest judeţei, o tretină în păr murgă, coama şi coada neagră, fără alte semne; în consecinţă dar se publi­că filirea proprietarului, care întovărăşit de dovezi­le legale, să se presinte la autoritatea respectivă spre a o primi, cu lămurire că după espirarea terminului de 6 iunl, ac.ca vită se va vinde licitativa în profi­tul comunei unde s’au pripăşit, Prefectura judeţ. Neamţu. No. 7527. Domnul sub-Prefect plasei Bistriţa prin referatul No. 3593 încredinţare, că în comuna Cân­­deştii s’au pripăşit o eapă şi un armaaariu, la pora ambii negri, coamele şi coclile acelaşi colorit, trupul de mijloc şi mersul treapâdu, fârâ alte semne, se pu­blică spre deşteptarea proprietarului lor şi prezenta­­rea lui la Ziua comună în terminal legiuit, cu pro­bele ce ar poseda de dreapta proprietate. No. 7531. Domnul sub-Prefect plasei Muntele prin referatul No. 1607 încrede la ele, că în comuna Galu s’au pripăşit 12 oi mari, din care li în păr albe şi una neagră, având şi alte semne pe ele, se publică spre deşteptarea păgubaşului, care întovărăşit de pro­bele cuvenite pentru proprietatea lor, să se presinte la comună în terminul prescrisu de legea Poli­ţiei rurale. No. 7557. Din adresa Primăriei urbei Neamţu No. 3101, văz­ndu se că tinerii din comuna urbei Neamţu, numiţi: Roşu Vasile, cu statul de mijloc, faţa băla­nă busnată, ochii căprii, păruia, sprincenile castanii, barba, musteţile întiret.Ze, nasul, gura potrivite; Ra­­c­u loan, a căruea semnalimente nu se cunoscu; Da­vid Idei, cu statui mijlocit, faţa smolită, pârul casta­­niu închis, ochil căprii, nasul ascuţit, gura potrivită, portul evropienescu; şi Dascalu Molaă, cu statuia mijlocii, faţa roşcovană, părul castaniu, ochii căprii, nasul, gura potrivite, barba, musteţile înfireate, uua semna de chelie în capul ce au participat la trage­rea sorţilor clasei anului curent, sunt­ absenţi de la domiciliu fără a ae şti locul oploşirea lor, ca prin ur­mare să se poată pune înaintea consiliului de revi­zie; autorităţile respective sunt­ rugate a cerceta, și­­ aflând pe numiții sâ’l trimată imediat la acordată Pre- BURSA PUBLICĂ DIN VIENA. C­ursul din clipa de 2 Octomvrie 1869.

Next