Rampa, mai 1937 (Anul 20, nr. 5792-5814)

1937-05-23 / nr. 5807

REDACŢIA, ADMINISTRAŢIA ŞI ATELIERELE GRAFICE St*. Brezoinnu 51, Tel, 7M.Í4 ■ ABONAMENTE Trei luni..........................Lei 300 Şase luni .........................Lei 500 Un an...............................Lei /000 In străinătate şi pentru institu-[­ţiuni: preşul dublu Publicitatea la Administraţia ziarului „RAMPA’’ 7 n lr. Ii rezovinu No. 51, Tel. 3.61.24| iii rector: SCARLAi i’KUJJA No.aS07 uutnimca úo * mai ? i 7J / m CENTR^ S l Síi] Tetralogia lui Wagner va fi transpusă pe ecran ca narjorie Lawrence de la Metropolitan Optra Există un autor cu care, cine USti­ diri lumea întreagă, 'j încă n­’au făcut cunoştinţă: Richard Wagner. In scurt timp însă acest lapsus va fi reparat. Mişcarea giganteştilor tablo­uri ale acestui, feeria şi umani­tatea lor, ce epopee cinemato­grafică. Trebue numai să se des­copere o Brunhildă sau o Isoldă cari să încânte, deodată privi­rea şi auzul. Toţi aceia cari cunosc repu­taţia orchestrei din Bayreuth şi faptul că Wagner îşi trimetea cântăreţii la şcoala fraţilor de la Malibran, faimoşii Garcia, cam­pionii „bell-canto”-ului,­­ aceia ştiu precis, au simţit, că Marjo­rie Lawrence este cea mai in­dicată să ilustreze tetralogia. Marjorie Lawrence a dovedit că poate fi scundă şi tânără şi totuşi să-l­ farmeci pe Tristan şi să cânţi Walkiria fără să strigi- Ea are vârsta Isoldei şi maies­tatea ei nu suferă cu nimic din cauza graţiei. Ea uneşte forţa tragică cu perfecţiunea vocală, în compoziţii de-o antică frumu­seţe. O fermecătoare anecdotă zu­grăveşte acest dar pueril al en­tuziasmului care face atât de simpatici pe americani: când Metropolitan Opera din New­ark a reprezentat pentru prima oară „Crepusculul Zeilor” cu Marjorie Lawrence, aceasta a apărut la final, printre nori, că­lare pe un superb cal alb. A do­ua zi, presa americană uimită de îndrăzneala cântâreței wagneri­ene scria cu entuziasm: „Miss Lawrence și nobilul cursier”... „Cavalcada Marjoriei Lawren­ce”...­­ 1 Marjorie Lawrence este a do­ua mare cântăreață pe care Aus­tralia a dat-o lumii muzicale. Ea a fost angajată să joace în filme­­ cu muzică wagneriană. Concursul „Rampei“ pentru alegerea celei mai bune dactilografe La marele concurs pe care l-a instituit ziarul nostru pentru ale­gerea celei mai bune dactilografe sau dactilograf, organizarea se va face după normele următoare : Fiecare concurent sau concu­rentă va primi în ziua concursu­lui un text imprimat cunoscut numai de comisiune. Pe lângă rapiditate se va ţine seama de numărul de greşeli, de curăţenia scrisului precum şi de estetica aranjamentului. Clasificarea concurenţilor va fi făcută pe bază de lovituri net­­o. Pentru a putea da posibilitatea tuturor să poată lua parte la a­­cest match dactilografic, unic în genul său, vom împărţi concuren­ţii în două clase. In clasa I-a vor concura dacti­­lografii şi dactilografele de pro­fesie şi specialiste. Primii clasaţi vor primi pre­­mii importante dintre cari men­ţionăm : a) O marina de scris Remin­g­­ton, ultimul model 1937 ; b) O maşină de scris Adler, tot ultimul model, precum şi nume­roase alte maşini renumite ale căror mărci le vom indica în nu­­mer­e noastre viitoare. Maşina de scris „Remington” este un Noiseless Model 8 de mă­rime normală Standard. Clasa II-a la care se vor pu­tea înscrie dactilografii şi dacti­lografele începătoare şi neprofesio­niste, este dotată deasemenea cu importante premii, între care un gramafon portabil conform mo­delului. În numărul de Duminecă vom publica condiţiunile totale de participare la acest concurs, dea­semenea și numele membrilor comisiunei formate în vederea a­­cestui interesant match, Marca „Columbia". „Oedip rege” de Jean Cocteau la Expoziţia internaţionala din Paris „Teatrul Decoratorilor” din cadrul Expoziţiei internationale de la Paris, se va deschide la 13 Iunie cu „Oedipe -rege” de Jean Cocteau. Al doilea spectacol va fi format din „Macbeth” de S­hakespeare. Direcţia de scenă a ambelor spec­tacole a fost încredințată lui Jean Cocteau. ———- oooWooo — -—— ----,—oou*,,î)0-------­ CITITE ŞI­ AUZITE ECONOMII SE POT REA­LIZA DE UNDE NICI NU NE GÂNDIM. O parte din cerealele no­as­tre servesc ca nutreţ pentru vite. Se dau grăunţe usca­te sau fierte. Din cercetări­le recente ale savantului francez L. Raybaud, reese că e mult mai avantajos de a nutri vitele cu grăunţe încolţite, fiindcă în această stare boabele sunt moi şi se digeră mai uşor. Când bobul încolţeşte, amidonul se transformă în zahăr şi se asimilează mai uşor. In stadiul acesta vitaminele şi diastazele sunt în plină activitate. Puterea nutritivă este deci mult mai mare. Dacă dăm, bunăoară, aceiaşi por­ţie de ovăz încolţit unor cai slăbă­nogi, animalele se refac în cel mult patruzeci de zile, iar greutatea lor sporeşte cu 40-60 de kgr. Porţia destinată unui cal normal poate fi redusă cu 40 la sută, dacă în loc de grăunţe uscate îl nutrim cu grăunţe încolţite Asta înseamnă o e­­conomie de mai multe mii de lei a­­nual. Cavaleria română ar obţine în acest caz o economie anuală de şapte ■milioane de lei, iar întreaga gospodă­rie rurală românească ar economisi a­­nual 800 de milioane de lei. tragedia unui om INSPIRA UN FILM SEN­ZAŢ­ION­AL. „Hurricane” este titlul unui roman care a fost publicat în marea revistă americană „Saturday Evening Post”. După apariţia câtorva foiletoane, secretariatul de redacţie al susnumi­­tei publicaţiuni primi o scrisoare din­ Partea unui cetitor, pe care o repro­­ducem întocmai: „Trebuind să plec săptămâna vii­toare din oraş, nu voiu mai putea urmări foiletoanele noului dv. roman „Hurricane”, care m’a pasionat de la primele rânduri. V’a­ş fi recunoscător dacă aţi binevoi să-mi trimeteţi sfârşi­tul lui, pe care-l bănuesc tot atât de interesant ca şi începutul". Scrisoarea era datată 12 Mai şi is­călită Miller F. Clark. Cererea îi fu satisfăcută pasionatului cetitor. Dar partea senzaţională este că la 17 Mai, Clark muri pe scaunul elec­tric, în închisoarea din Charleston. Samuel Goldwyn, renumitul produ­cător englez auzind despre această în­­­tâmplare nu şi-a găsit odihnă până nu s’a văzut în posesia autorizaţiei de transpunere pe ecran a romanului „Hurricane” . CE NUMĂR PURTAT­? Cei mai mulţi dintre noi nu ştiu să răspundă la această întrebare. Cu toate astea întrebarea se repetă de­­câte ori intrăm într’o prăvălie. In ce priveşte, bunăoară, pălăria, răspunsul e simplu, căci numărul pă­lăriei corespunde exact cu numărul centimetrilor măsuraţi pe circonferen­ţa capului. Dacă măsurătoarea capu­lui indică 54 de centimetri, înseamnă că avem nevoe de o pălărie cu No. 54. Numărul cămăşii corespunde numă­rului centimetrilor din jurul gâtului gulerul trebue să fie cu un centime­tru mai larg. Ghetele se măsoară după o unitate englezească care e egală cu 1.50 cen­timetri. Dacă talpa piciorului are o lungime de 32 de centimetri, numărul frhetei va fi 46. Numărul hainei, la bărbaţi şi fe­mei este egal cu jumătate din măsu­ra bustului. Dacă o doamnă poartă o bluză 48 înseamnă că are un bust de 06 de cetimetri. Raportul dintre lungimea piciorului și lungimea ciorapului o indică ur­mătoarea tabelă: ciorapul de 8 jum. este egal cu o lungime de talpă de 23 cm.; 9 eg­al 24; 9 jum. egal 25; 10 e­­gal 26 și așa mai departe până la 12 egal 30. Coaferi«l«t Breviar , ş­­ I­ ­ pe care a ţinut-o d. Gr. Trancu-Iaşi la sediul asociaţiei fostelor eleve ale şcoalei Centrale, s-a bucurat de o fru­moasă primire din partea auditoru­lui. Oratorul a analizat cu un mare lux de amănunte drama „Fără reazem” datorită regretatei Igiena Floru, fos­tă elevă a acestei şcoli, punând pro­blema deziluziilor sentimentale şi în­trucât contribue ele la planul funest al sinuciderii. „Cât trebue sa fi de nefericit ca să te sinucizi din iubire”? se întreabă la un moment dat destul de sceptic con­ferenţiarul şi pe bună dreptate. Cu bogăţie de argumente Şi bro­­dând pe gingăşia logicei sentimentale un humor sănătos, d. Trancu Iaşi a demonstrat necesitatea găsirei unui reazăm pentru fiinţele deziluzionate în iubire, prin găsirea oricărei preocu­pări care să le sustragă meditaţiilor pesimiste. „Voinţa este aceea care poate rezol­va totul” conchide veridic oratorul, şi pe bună dreptate, fiindcă numai a­­ceastă mare calitate a spiritului poa­te împiedica omul de la un gest fu­nest pe care nu-l mai poate regreta niciodată. şedinţă a Academiei Române, ţinută sub preşedinţia d-lui Al. Lapedatu d. prof. S. Mehedinţi prezentând nu­mărul festiv al „Convorbirilor Lite­rare” dela a cărei apariţie s’au îm­plinit 70 de ani, a făcut o interesantă­­ digresiune asupra cercului „­Tuniu­­nea” readucând pe planul actualităţii virusele legăturii ce au existat între valoroasa societate literară din bătrâna Capitală a Moldovi şi Aca­demia Română. D-sa a enumărat pe toţi membrii importanţi ai „Junime!" care pentru laborioasa lor activitate au fost chemaţi şi în sânul Academiei Totodată d. preşedinte a salutat pre­zenţa pentru prima dată în sânul A­­cademiei a d-lui Lucian Blaga, ma­rele poet şi filosof român, ales mem­bru în sesiunea trecuta. Mirce In­ade I a tipărit după interesantul şi nervo­­sul său roman „Domnişoara Christi­na” un al doilea roman, intitulat „Şarpele”. Fără îndoială, cetitorii acestui sub­til scriitor se vor grăbi să răsfoias­c paginile acestui nou volum care se pare că vrea să continue ciclul în­ceput cu „Huliganii”. T­elf unul se intitulează romanul pe care l-a­m­­ scos de curând d. Zaharia Stancu, la­ I­­entatul ziarist şi unul dintre cei mai merituoşi scriitori ai tinerei genera­ţii, la Ed. „Naţională Ciornei”. Desigur, această carte originală ca temă şi inspiraţie, va fi just apreci­ată de cetitorii români şi va fi unul din romanele de atracţie ale „Săptă­mânii Cărţii”. Despre „Taifunul” domnului Zaha­ria Stancu, vom reveni mai pe larg, şi aceasta pe cât de curând. OBSERVER Al Lapelatu Mircea Eliade fin ultimal De la 8 la 14 Iunie o săp­­die muzică şi artă drama­tică românească In cadrul expoziţiei de la Paris, manifestările artistice şi muzica­le, vor ocupa un loc important, fiecare fără având rezervată o săptămână pentru aşi valorifica concepţiile de artă şi muzică. România, are fixată săptămâ­na între S—14 Iunie, pentru care sa întocmit program­a de mai jos. In seara de 8 Iunie, va fi pri­mul simfonic condus de maestrul George I1­ne­scu, cu următoarea ordine programatică: „Două Rap­sodii” și Suită de G. Enescu . Scherzo simfonic de D. Cuclin, două­­fragmente orchestrale din opera „De la Matei cetire’ de I­­. Ottescu ; două părţi din „Di­vertisment Rustic” de S. Drăgoi şi „Capriciu român’’ de M. Mi­­halovici. 9 Iunie, va fi la „Opera Mare”, un spectacol al operei „Oedip’ de G. Enescu, cu distribuţia pre­mierei. 10 Iunie, concert dat de corala „Carmen” sub conduce­rea d-lui prof. I. Chirescu, cu o programă cuprinzând: muzică re­ligioasă, colinde şi compoziţii di­verse (corale) de muzică româ­nească. Pentru 11 iunie, al doilea simfonic, condus tot de maestrul Enescu, cu programa : Poemul simfonic „Aeteon” de A. Ales­­sandrescu , „Paparudele” şi „Moartea lui Pătrunjel” două schije de folclor, datorite lui Th. Rogalski; „Variaţiuni pe o temă proprie” de I. Perlea ; Concert pentru vioară şi orchestră de Stan Golestan, având ca solistă pe d­ra Lola Bobescu ; două frag­mente din baletul „La Piaţă” de M. Jora. Concertele se dau cu concursul orchestrelor „Colonne şi Lamureux... — Două interesante şedinţe de muzică de cameră vor fi: ,12 iunie, având la bază programa :­ Quartet de coarde de M. Jora, piese pentru pian, de C. Notta­­ra, Marjian, Negreu, Kieper, exe­cutate de d. Dinu Lipatiu­ (pian), „Disenior” pentru suflători, de G. Enescu şi un ciclu de melodii populare, de D. Kiriac, cântate de basul George Folescu. Secunda şedinţă va fi la 14 iu­nie, având următoarea ordine: Quartett de coarde de G. Enaco­­viei; Sonatină (vioară şi pian) de Paul Constatinescu ;­­ Trio (vioară, violoncel şi pian) de Dinu Lipatti ; 3 Novelete (pian şi quartet de coarde) de M. A­­drian şi­ o selecţie de pagini din folclor, de C. Brăiloiu şi Tib. Brediceanu, interpretate de d-na Evantia Costinescu (soprană). . La 13 iunie va fi ult spectacol cu piesa d-lui G. Ciprian „Omul şi Mârţoaga” în regia lui Pitoeff şi probabil jucată de trupa sa, sau de artiştii români, stabiliţi în Paris. Găsitorii Dacolui de Windsor ii avei loc li 5 fante •--rr.WîSi­. Ziarul Daily Express anunță că da­ta căsătoriei Ducelui de Windsor cu d-na Simpson a fost fixată pentru ziua de 5 iunie la Castelul Candé. Ceremonia civilă britanică va fi în­credințată d-lui William Cumming Graham, coosul #ngl*z 1» Nantes. cu V ALABI 1U1 ULET de INTRAReI Pentru 1 Persoani TA 22 MAI 1037 | T&PBl^T^ Iai ie CAPITOL, ROXY, TRIA^on| wum, City, Omnia, Doamnei,fMa- Marna, Cotroceni, Frarfklin, is,on, Venus, Lizeanu, Cuponul este valabil num­ »i In ziua respecti­va( Cu acest cupon vă prezentați DIRECT la casa cinematogra­­fului unde aveţi­ fără altă formalitate intrarea cu jumătate preţ ATENȚIUNE : Pe verso (,astel biletul de teatru unul din Cinemato REGAL, COR’ non). Greva vedetelor de la Hollywood a reuşit Producătorii au recunoscut sindi­catul şi un semnat un contract pe 10 ani Greva actorilor de cinema nu va avea loc. In cursul meetingu­­lui de Marţi seara, două mii de membri ai sindicatului actorilor au acceptat contractul provizoriu semnat între şefii sindicatului şi producători. Condiţiunile de lucru sunt simţitor ameliorate, aşa că stu­­diourile vor începe să funcţione­ze de Duminică. Sindicatul actorilor de film este recunoscut de producători ca în drept de a-i reprezenta pe ar­tişti. Figuranţii de al doilea plan, angajaţi de producători vor tre­bui să fie recrutaţi 100 la sută dintre membri sindicatului, iar vedetele în proporţie de 90 la sută. O ovaţionare cu totul specială a fost făcută de către figuranţi la vila vice-pre­şedintei sindicatului frumoasa vedetă Joan Crawford. Contractul semnat între rin-1 dicat şi producători este pe o du-­ rată de 10 ani. El va fi revăzut­­ însă în luna Aprilie a fiecărui an pentru a se permite adapta­rea condiţiunilor de micru­ la si­tuaţia generală. Acest acord nu atinge cu ni­mic însă greva pictorilor mo­­cheuri care continuă. Inaugurarea pavilionului cultural din “Luna Bucureştilor,, Lucrările pentru punerea la punct a Pavilionului Cultural care îşi deschide porţile în ziua de 26 Mai a. c. în cadrul „l­unei Bucureştilor” continuă cu febri­litate. O numeroasă echipă de pictori, decoratori şi funcţionari specialişti ai „Fundaţiilor Cultu­rale Regale” lucrează cu râvnă, pentru ca „LUNA CARJI” din anu­l acesta sa întreacă în fast, gust şi amploare pe cea de anul trecut. Toate standurile au fost reţinute de marile Edituri şi Librării, care se întrec în a prezenta în chip cât mai atrăgător tipăriturile lor. In fruntea lor se află Editurile Fundaţiei Culturale Re­gum­, a cărui bogată activitate va putea fi cercetată şi cu acest prilej. Toţi cei ce urmăresc cu interes şi dragoste evoluţia scrisului ro­mânesc aşteaptă cu nerăbdare ziua de 26 Mai, data inaugurării Pavilionul Cultural din Luna Bucureştilor, care simbolizează SARBATOAREA CĂRŢII, săr­bătoarea gândului şi înălţării sufleteşti a României. Fără îndoială, titlul acestei rubrici vă îndeamnă să vă gândiţi bineînţe­les, dacă vă opriţi numai la el, la o căsătorie din protipendada românea­scă, cu mireasa frumoasă ca o zână, cu mirele îmbrăcat în frac, ceapad­ac­­u­ monoclu şi însfârşit cu nuntaşii care mai de care mai eleganţi şi mai snobi. Nu, doamnelor şi domnilor, nu e vorba de o astfel de nuntă somptuoa­să, sfârşită în clinchetul melodios al cupelor de şampanie, pe timp ce mi­rii pornesc pe calea nevăzută a văz­duhului, purtat de aripile uinei pasări maestre, spre ţinuturile unde viaţa e mai frumoasă şi poţi cumpăra cu bani orice, chiar şi fericirea. E vorba, pur şi simplu, de căsăto­ria banditului Coroiu, care va avea loc Miercuri în închisoarea Mărgi­neni, unde viitorul ginere î şi ispăşe­şte vina de-a fi îndrăgiit prea mult revolverul. Desigur, Ştirea nu prezintă prea multă senzaţie, fiindcă a fost vorba ca mai de mult să se celebreze acea­stă nuntă. Nu ştim ce motive au în­demnat-o pe d-ra Picu, o tânără bă­­căoancă, şi fericită mireasă, ca să nu se prezinte prima dată în faţa gratii­lor, pentru a se uni în numele Dom­nului, cu alesul inimei sale, dar de­sigur că motivele lipsei sale vor fi fost destul de puternice. Ne-am speriat atunci zadarnic. D-ra Picu n'a vrut să fie o origina­lă şi să se facă cunoscută, uzând de celebritatea americănească a solului Său. Intenţia sa e de-o puritate rar întâlnită şi ,va deveni în curând un fapt îndeplinit, de a cărui realizare nu ne desparte prea mult timp. Astăzi când dragostea e un termen inutil şi când fiecare fiinţa, nu tră­­eşte decât pentru satifacerea plăceri­lor momentane, consumate pe cât se poate de inedit şi obscur in decorul sumbru al unei camere de hotel, a­­morul sincer al acestei tinere fete, d­o­tiede fie că Romantismul n’a mai lăsat urme in acest ev standart şi că mai sunt fiinţe in calea cărora nici baionetele şi nici gratiile unei închi­sori nu prezintă un obstacol prea se­rios. La Mărgineni va fi o nuntă cum numai în filme se poate vedea. Va fi o nuntă de lume mare, fiindcă nu trebue să uităm că banditul despre care e vorba nu e un oarecare deţi­nut de rând... Coroiu însemnează ce­va pentru analele politisticel româ­ Fapte și’ntîmplări O nuntă în lumea mare ««Iii OJÜ11 —I-----------■ ------------------------------------^----­ simţi­­ indiscreţii - luni Asia .i o spunea Groner­eri la Cor­so. I Acţiunea acestei anecdote ce petre­ce la Tribunal. Judecătorul îl în­treabă pe inculpat: -- Recunoşti că ai furat din casa patronului d-tale o sută de mii de lei? — Nu, d-le judecător. E o simplă lipsă cum se întâmplă la orice servi­ciu de încasare. Uite, eu de pilda, am avut Intr'o zi un prisos de doui lei!.. Dar asta se uită. ) Bandoerul­ ­ M. A. și-a prins nevasta un flafrant delict, cu P. frumosul june prim al unui teatru bucureștean. El își poves­tește necazul unui prieten: — Când i-am văzut pe amăndoui, mi s’a urcat tot sângele la cap. — Și ce-ai făcut? — Ce-am făcut... ce-am făcut... ghi­cește . — I-ai ucis ca șoarecii? — nu m’am mutat in altă căSă răspunse marele financiar, practic ca în totdeauna. ^ BILL et COMP, 1 )

Next