Rampa, mai 1937 (Anul 20, nr. 5792-5814)
1937-05-23 / nr. 5807
REDACŢIA, ADMINISTRAŢIA ŞI ATELIERELE GRAFICE St*. Brezoinnu 51, Tel, 7M.Í4 ■ ABONAMENTE Trei luni..........................Lei 300 Şase luni .........................Lei 500 Un an...............................Lei /000 In străinătate şi pentru institu-[ţiuni: preşul dublu Publicitatea la Administraţia ziarului „RAMPA’’ 7 n lr. Ii rezovinu No. 51, Tel. 3.61.24| iii rector: SCARLAi i’KUJJA No.aS07 uutnimca úo * mai ? i 7J / m CENTR^ S l Síi] Tetralogia lui Wagner va fi transpusă pe ecran ca narjorie Lawrence de la Metropolitan Optra Există un autor cu care, cine USti diri lumea întreagă, 'j încă n’au făcut cunoştinţă: Richard Wagner. In scurt timp însă acest lapsus va fi reparat. Mişcarea giganteştilor tablouri ale acestui, feeria şi umanitatea lor, ce epopee cinematografică. Trebue numai să se descopere o Brunhildă sau o Isoldă cari să încânte, deodată privirea şi auzul. Toţi aceia cari cunosc reputaţia orchestrei din Bayreuth şi faptul că Wagner îşi trimetea cântăreţii la şcoala fraţilor de la Malibran, faimoşii Garcia, campionii „bell-canto”-ului, aceia ştiu precis, au simţit, că Marjorie Lawrence este cea mai indicată să ilustreze tetralogia. Marjorie Lawrence a dovedit că poate fi scundă şi tânără şi totuşi să-l farmeci pe Tristan şi să cânţi Walkiria fără să strigi- Ea are vârsta Isoldei şi maiestatea ei nu suferă cu nimic din cauza graţiei. Ea uneşte forţa tragică cu perfecţiunea vocală, în compoziţii de-o antică frumuseţe. O fermecătoare anecdotă zugrăveşte acest dar pueril al entuziasmului care face atât de simpatici pe americani: când Metropolitan Opera din Newark a reprezentat pentru prima oară „Crepusculul Zeilor” cu Marjorie Lawrence, aceasta a apărut la final, printre nori, călare pe un superb cal alb. A doua zi, presa americană uimită de îndrăzneala cântâreței wagneriene scria cu entuziasm: „Miss Lawrence și nobilul cursier”... „Cavalcada Marjoriei Lawrence”... 1 Marjorie Lawrence este a doua mare cântăreață pe care Australia a dat-o lumii muzicale. Ea a fost angajată să joace în filme cu muzică wagneriană. Concursul „Rampei“ pentru alegerea celei mai bune dactilografe La marele concurs pe care l-a instituit ziarul nostru pentru alegerea celei mai bune dactilografe sau dactilograf, organizarea se va face după normele următoare : Fiecare concurent sau concurentă va primi în ziua concursului un text imprimat cunoscut numai de comisiune. Pe lângă rapiditate se va ţine seama de numărul de greşeli, de curăţenia scrisului precum şi de estetica aranjamentului. Clasificarea concurenţilor va fi făcută pe bază de lovituri neto. Pentru a putea da posibilitatea tuturor să poată lua parte la acest match dactilografic, unic în genul său, vom împărţi concurenţii în două clase. In clasa I-a vor concura dactilografii şi dactilografele de profesie şi specialiste. Primii clasaţi vor primi premii importante dintre cari menţionăm : a) O marina de scris Remington, ultimul model 1937 ; b) O maşină de scris Adler, tot ultimul model, precum şi numeroase alte maşini renumite ale căror mărci le vom indica în numere noastre viitoare. Maşina de scris „Remington” este un Noiseless Model 8 de mărime normală Standard. Clasa II-a la care se vor putea înscrie dactilografii şi dactilografele începătoare şi neprofesioniste, este dotată deasemenea cu importante premii, între care un gramafon portabil conform modelului. În numărul de Duminecă vom publica condiţiunile totale de participare la acest concurs, deasemenea și numele membrilor comisiunei formate în vederea acestui interesant match, Marca „Columbia". „Oedip rege” de Jean Cocteau la Expoziţia internaţionala din Paris „Teatrul Decoratorilor” din cadrul Expoziţiei internationale de la Paris, se va deschide la 13 Iunie cu „Oedipe -rege” de Jean Cocteau. Al doilea spectacol va fi format din „Macbeth” de Shakespeare. Direcţia de scenă a ambelor spectacole a fost încredințată lui Jean Cocteau. ———- oooWooo — -—— ----,—oou*,,î)0------- CITITE ŞI AUZITE ECONOMII SE POT REALIZA DE UNDE NICI NU NE GÂNDIM. O parte din cerealele noastre servesc ca nutreţ pentru vite. Se dau grăunţe uscate sau fierte. Din cercetările recente ale savantului francez L. Raybaud, reese că e mult mai avantajos de a nutri vitele cu grăunţe încolţite, fiindcă în această stare boabele sunt moi şi se digeră mai uşor. Când bobul încolţeşte, amidonul se transformă în zahăr şi se asimilează mai uşor. In stadiul acesta vitaminele şi diastazele sunt în plină activitate. Puterea nutritivă este deci mult mai mare. Dacă dăm, bunăoară, aceiaşi porţie de ovăz încolţit unor cai slăbănogi, animalele se refac în cel mult patruzeci de zile, iar greutatea lor sporeşte cu 40-60 de kgr. Porţia destinată unui cal normal poate fi redusă cu 40 la sută, dacă în loc de grăunţe uscate îl nutrim cu grăunţe încolţite Asta înseamnă o economie de mai multe mii de lei anual. Cavaleria română ar obţine în acest caz o economie anuală de şapte ■milioane de lei, iar întreaga gospodărie rurală românească ar economisi anual 800 de milioane de lei. tragedia unui om INSPIRA UN FILM SENZAŢIONAL. „Hurricane” este titlul unui roman care a fost publicat în marea revistă americană „Saturday Evening Post”. După apariţia câtorva foiletoane, secretariatul de redacţie al susnumitei publicaţiuni primi o scrisoare din Partea unui cetitor, pe care o reproducem întocmai: „Trebuind să plec săptămâna viitoare din oraş, nu voiu mai putea urmări foiletoanele noului dv. roman „Hurricane”, care m’a pasionat de la primele rânduri. V’aş fi recunoscător dacă aţi binevoi să-mi trimeteţi sfârşitul lui, pe care-l bănuesc tot atât de interesant ca şi începutul". Scrisoarea era datată 12 Mai şi iscălită Miller F. Clark. Cererea îi fu satisfăcută pasionatului cetitor. Dar partea senzaţională este că la 17 Mai, Clark muri pe scaunul electric, în închisoarea din Charleston. Samuel Goldwyn, renumitul producător englez auzind despre această întâmplare nu şi-a găsit odihnă până nu s’a văzut în posesia autorizaţiei de transpunere pe ecran a romanului „Hurricane” . CE NUMĂR PURTAT? Cei mai mulţi dintre noi nu ştiu să răspundă la această întrebare. Cu toate astea întrebarea se repetă decâte ori intrăm într’o prăvălie. In ce priveşte, bunăoară, pălăria, răspunsul e simplu, căci numărul pălăriei corespunde exact cu numărul centimetrilor măsuraţi pe circonferenţa capului. Dacă măsurătoarea capului indică 54 de centimetri, înseamnă că avem nevoe de o pălărie cu No. 54. Numărul cămăşii corespunde numărului centimetrilor din jurul gâtului gulerul trebue să fie cu un centimetru mai larg. Ghetele se măsoară după o unitate englezească care e egală cu 1.50 centimetri. Dacă talpa piciorului are o lungime de 32 de centimetri, numărul frhetei va fi 46. Numărul hainei, la bărbaţi şi femei este egal cu jumătate din măsura bustului. Dacă o doamnă poartă o bluză 48 înseamnă că are un bust de 06 de cetimetri. Raportul dintre lungimea piciorului și lungimea ciorapului o indică următoarea tabelă: ciorapul de 8 jum. este egal cu o lungime de talpă de 23 cm.; 9 egal 24; 9 jum. egal 25; 10 egal 26 și așa mai departe până la 12 egal 30. Coaferi«l«t Breviar , ş I pe care a ţinut-o d. Gr. Trancu-Iaşi la sediul asociaţiei fostelor eleve ale şcoalei Centrale, s-a bucurat de o frumoasă primire din partea auditorului. Oratorul a analizat cu un mare lux de amănunte drama „Fără reazem” datorită regretatei Igiena Floru, fostă elevă a acestei şcoli, punând problema deziluziilor sentimentale şi întrucât contribue ele la planul funest al sinuciderii. „Cât trebue sa fi de nefericit ca să te sinucizi din iubire”? se întreabă la un moment dat destul de sceptic conferenţiarul şi pe bună dreptate. Cu bogăţie de argumente Şi brodând pe gingăşia logicei sentimentale un humor sănătos, d. Trancu Iaşi a demonstrat necesitatea găsirei unui reazăm pentru fiinţele deziluzionate în iubire, prin găsirea oricărei preocupări care să le sustragă meditaţiilor pesimiste. „Voinţa este aceea care poate rezolva totul” conchide veridic oratorul, şi pe bună dreptate, fiindcă numai această mare calitate a spiritului poate împiedica omul de la un gest funest pe care nu-l mai poate regreta niciodată. şedinţă a Academiei Române, ţinută sub preşedinţia d-lui Al. Lapedatu d. prof. S. Mehedinţi prezentând numărul festiv al „Convorbirilor Literare” dela a cărei apariţie s’au împlinit 70 de ani, a făcut o interesantă digresiune asupra cercului „Tuniunea” readucând pe planul actualităţii virusele legăturii ce au existat între valoroasa societate literară din bătrâna Capitală a Moldovi şi Academia Română. D-sa a enumărat pe toţi membrii importanţi ai „Junime!" care pentru laborioasa lor activitate au fost chemaţi şi în sânul Academiei Totodată d. preşedinte a salutat prezenţa pentru prima dată în sânul Academiei a d-lui Lucian Blaga, marele poet şi filosof român, ales membru în sesiunea trecuta. Mirce Inade I a tipărit după interesantul şi nervosul său roman „Domnişoara Christina” un al doilea roman, intitulat „Şarpele”. Fără îndoială, cetitorii acestui subtil scriitor se vor grăbi să răsfoiasc paginile acestui nou volum care se pare că vrea să continue ciclul început cu „Huliganii”. Telf unul se intitulează romanul pe care l-am scos de curând d. Zaharia Stancu, la Ientatul ziarist şi unul dintre cei mai merituoşi scriitori ai tinerei generaţii, la Ed. „Naţională Ciornei”. Desigur, această carte originală ca temă şi inspiraţie, va fi just apreciată de cetitorii români şi va fi unul din romanele de atracţie ale „Săptămânii Cărţii”. Despre „Taifunul” domnului Zaharia Stancu, vom reveni mai pe larg, şi aceasta pe cât de curând. OBSERVER Al Lapelatu Mircea Eliade fin ultimal De la 8 la 14 Iunie o săpdie muzică şi artă dramatică românească In cadrul expoziţiei de la Paris, manifestările artistice şi muzicale, vor ocupa un loc important, fiecare fără având rezervată o săptămână pentru aşi valorifica concepţiile de artă şi muzică. România, are fixată săptămâna între S—14 Iunie, pentru care sa întocmit programa de mai jos. In seara de 8 Iunie, va fi primul simfonic condus de maestrul George I1nescu, cu următoarea ordine programatică: „Două Rapsodii” și Suită de G. Enescu . Scherzo simfonic de D. Cuclin, douăfragmente orchestrale din opera „De la Matei cetire’ de I. Ottescu ; două părţi din „Divertisment Rustic” de S. Drăgoi şi „Capriciu român’’ de M. Mihalovici. 9 Iunie, va fi la „Opera Mare”, un spectacol al operei „Oedip’ de G. Enescu, cu distribuţia premierei. 10 Iunie, concert dat de corala „Carmen” sub conducerea d-lui prof. I. Chirescu, cu o programă cuprinzând: muzică religioasă, colinde şi compoziţii diverse (corale) de muzică românească. Pentru 11 iunie, al doilea simfonic, condus tot de maestrul Enescu, cu programa : Poemul simfonic „Aeteon” de A. Alessandrescu , „Paparudele” şi „Moartea lui Pătrunjel” două schije de folclor, datorite lui Th. Rogalski; „Variaţiuni pe o temă proprie” de I. Perlea ; Concert pentru vioară şi orchestră de Stan Golestan, având ca solistă pe dra Lola Bobescu ; două fragmente din baletul „La Piaţă” de M. Jora. Concertele se dau cu concursul orchestrelor „Colonne şi Lamureux... — Două interesante şedinţe de muzică de cameră vor fi: ,12 iunie, având la bază programa : Quartet de coarde de M. Jora, piese pentru pian, de C. Nottara, Marjian, Negreu, Kieper, executate de d. Dinu Lipatiu (pian), „Disenior” pentru suflători, de G. Enescu şi un ciclu de melodii populare, de D. Kiriac, cântate de basul George Folescu. Secunda şedinţă va fi la 14 iunie, având următoarea ordine: Quartett de coarde de G. Enacoviei; Sonatină (vioară şi pian) de Paul Constatinescu ; Trio (vioară, violoncel şi pian) de Dinu Lipatti ; 3 Novelete (pian şi quartet de coarde) de M. Adrian şi o selecţie de pagini din folclor, de C. Brăiloiu şi Tib. Brediceanu, interpretate de d-na Evantia Costinescu (soprană). . La 13 iunie va fi ult spectacol cu piesa d-lui G. Ciprian „Omul şi Mârţoaga” în regia lui Pitoeff şi probabil jucată de trupa sa, sau de artiştii români, stabiliţi în Paris. Găsitorii Dacolui de Windsor ii avei loc li 5 fante •--rr.WîSi. Ziarul Daily Express anunță că data căsătoriei Ducelui de Windsor cu d-na Simpson a fost fixată pentru ziua de 5 iunie la Castelul Candé. Ceremonia civilă britanică va fi încredințată d-lui William Cumming Graham, coosul #ngl*z 1» Nantes. cu V ALABI 1U1 ULET de INTRAReI Pentru 1 Persoani TA 22 MAI 1037 | T&PBl^T^ Iai ie CAPITOL, ROXY, TRIA^on| wum, City, Omnia, Doamnei,fMa- Marna, Cotroceni, Frarfklin, is,on, Venus, Lizeanu, Cuponul este valabil num »i In ziua respectiva( Cu acest cupon vă prezentați DIRECT la casa cinematografului unde aveţi fără altă formalitate intrarea cu jumătate preţ ATENȚIUNE : Pe verso (,astel biletul de teatru unul din Cinemato REGAL, COR’ non). Greva vedetelor de la Hollywood a reuşit Producătorii au recunoscut sindicatul şi un semnat un contract pe 10 ani Greva actorilor de cinema nu va avea loc. In cursul meetingului de Marţi seara, două mii de membri ai sindicatului actorilor au acceptat contractul provizoriu semnat între şefii sindicatului şi producători. Condiţiunile de lucru sunt simţitor ameliorate, aşa că studiourile vor începe să funcţioneze de Duminică. Sindicatul actorilor de film este recunoscut de producători ca în drept de a-i reprezenta pe artişti. Figuranţii de al doilea plan, angajaţi de producători vor trebui să fie recrutaţi 100 la sută dintre membri sindicatului, iar vedetele în proporţie de 90 la sută. O ovaţionare cu totul specială a fost făcută de către figuranţi la vila vice-preşedintei sindicatului frumoasa vedetă Joan Crawford. Contractul semnat între rin-1 dicat şi producători este pe o du- rată de 10 ani. El va fi revăzut însă în luna Aprilie a fiecărui an pentru a se permite adaptarea condiţiunilor de micru la situaţia generală. Acest acord nu atinge cu nimic însă greva pictorilor mocheuri care continuă. Inaugurarea pavilionului cultural din “Luna Bucureştilor,, Lucrările pentru punerea la punct a Pavilionului Cultural care îşi deschide porţile în ziua de 26 Mai a. c. în cadrul „lunei Bucureştilor” continuă cu febrilitate. O numeroasă echipă de pictori, decoratori şi funcţionari specialişti ai „Fundaţiilor Culturale Regale” lucrează cu râvnă, pentru ca „LUNA CARJI” din anul acesta sa întreacă în fast, gust şi amploare pe cea de anul trecut. Toate standurile au fost reţinute de marile Edituri şi Librării, care se întrec în a prezenta în chip cât mai atrăgător tipăriturile lor. In fruntea lor se află Editurile Fundaţiei Culturale Regum, a cărui bogată activitate va putea fi cercetată şi cu acest prilej. Toţi cei ce urmăresc cu interes şi dragoste evoluţia scrisului românesc aşteaptă cu nerăbdare ziua de 26 Mai, data inaugurării Pavilionul Cultural din Luna Bucureştilor, care simbolizează SARBATOAREA CĂRŢII, sărbătoarea gândului şi înălţării sufleteşti a României. Fără îndoială, titlul acestei rubrici vă îndeamnă să vă gândiţi bineînţeles, dacă vă opriţi numai la el, la o căsătorie din protipendada românească, cu mireasa frumoasă ca o zână, cu mirele îmbrăcat în frac, ceapadacu monoclu şi însfârşit cu nuntaşii care mai de care mai eleganţi şi mai snobi. Nu, doamnelor şi domnilor, nu e vorba de o astfel de nuntă somptuoasă, sfârşită în clinchetul melodios al cupelor de şampanie, pe timp ce mirii pornesc pe calea nevăzută a văzduhului, purtat de aripile uinei pasări maestre, spre ţinuturile unde viaţa e mai frumoasă şi poţi cumpăra cu bani orice, chiar şi fericirea. E vorba, pur şi simplu, de căsătoria banditului Coroiu, care va avea loc Miercuri în închisoarea Mărgineni, unde viitorul ginere î şi ispăşeşte vina de-a fi îndrăgiit prea mult revolverul. Desigur, Ştirea nu prezintă prea multă senzaţie, fiindcă a fost vorba ca mai de mult să se celebreze această nuntă. Nu ştim ce motive au îndemnat-o pe d-ra Picu, o tânără băcăoancă, şi fericită mireasă, ca să nu se prezinte prima dată în faţa gratiilor, pentru a se uni în numele Domnului, cu alesul inimei sale, dar desigur că motivele lipsei sale vor fi fost destul de puternice. Ne-am speriat atunci zadarnic. D-ra Picu n'a vrut să fie o originală şi să se facă cunoscută, uzând de celebritatea americănească a solului Său. Intenţia sa e de-o puritate rar întâlnită şi ,va deveni în curând un fapt îndeplinit, de a cărui realizare nu ne desparte prea mult timp. Astăzi când dragostea e un termen inutil şi când fiecare fiinţa, nu trăeşte decât pentru satifacerea plăcerilor momentane, consumate pe cât se poate de inedit şi obscur in decorul sumbru al unei camere de hotel, amorul sincer al acestei tinere fete, dotiede fie că Romantismul n’a mai lăsat urme in acest ev standart şi că mai sunt fiinţe in calea cărora nici baionetele şi nici gratiile unei închisori nu prezintă un obstacol prea serios. La Mărgineni va fi o nuntă cum numai în filme se poate vedea. Va fi o nuntă de lume mare, fiindcă nu trebue să uităm că banditul despre care e vorba nu e un oarecare deţinut de rând... Coroiu însemnează ceva pentru analele politisticel româ Fapte și’ntîmplări O nuntă în lumea mare ««Iii OJÜ11 —I-----------■ ------------------------------------^---- simţi indiscreţii - luni Asia .i o spunea Gronereri la Corso. I Acţiunea acestei anecdote ce petrece la Tribunal. Judecătorul îl întreabă pe inculpat: -- Recunoşti că ai furat din casa patronului d-tale o sută de mii de lei? — Nu, d-le judecător. E o simplă lipsă cum se întâmplă la orice serviciu de încasare. Uite, eu de pilda, am avut Intr'o zi un prisos de doui lei!.. Dar asta se uită. ) Bandoerul M. A. și-a prins nevasta un flafrant delict, cu P. frumosul june prim al unui teatru bucureștean. El își povestește necazul unui prieten: — Când i-am văzut pe amăndoui, mi s’a urcat tot sângele la cap. — Și ce-ai făcut? — Ce-am făcut... ce-am făcut... ghicește . — I-ai ucis ca șoarecii? — nu m’am mutat in altă căSă răspunse marele financiar, practic ca în totdeauna. ^ BILL et COMP, 1 )