Renaşterea Bănăţeană, ianuarie 2009 (Anul 21, nr. 5773-5796)

2009-01-13 / nr. 5780

2 Renașterea bănățeană Actualitate marți 13 ianuarie 2009 Nostalgii puse sub lacăt... în timp ce sute de timișoreni fac apel către autorități să le redea celor mici locul de joacă, primăria și prefectura continuă războiul în instanță Cei care au trecut în ultima lună șore an de 45 de ani, pe nume Horațiu pe lângă Parcul Copiilor au avut Ormenișan, este adresată celor trei parte de o surpriză neplăcută. Auto- mari instituții din Timișoara, priritățile locale au pus lacăt pe porți, sub pretextul că efectuează niște lucrări la rețeaua de gaz. Dincolo de acestea, starea deplorabilă în care a ajuns Parcul Copiilor se datorează lungului șir al anilor de nepăsare și de incompetență de care au dat dovadă factorii de decizie, atunci când a fost vorba de reamenajarea acestui loc atât de drag copiilor, dar și părinților acestora care își amintesc cu nostalgie cum arăta parcul în urmă cu 20-30 de ani. "Copil fiind, abia așteptam ca părinții să ajungă acasă, ca să mergem în parc. In acest moment, Parcul Copiilor arată deplorabil. Aduceți-ne parcul copilăriei înapoi!". Aceste cuvinte îi aparțin Lorenei Gil, o timișoreancă de 37 de ani, prima care a bifat petiția online (www.petitieonline.ro), care strânge semnături din partea locuitorilor din urbea de pe Bega, pentru refacerea parcului care a fost cândva al copiilor. Petiția, lansată în luna august a anului trecut de un timimărie, prefectură și consiliul județean. Până acum, însă, nici măcar unul dintre cei trei lideri ai acestor instituții nu s-au sinchisit să le răspundă celor 858 de semnatari ai petiției, deși nu trece zi fără ca pe listă să se adauge o nouă semnătură. Mai mult, imagini cu starea deplorabilă în care a ajuns parcul au fost postate și, pe pagina de internet www.youtube.com, cel mai mare motor de căutare de clipuri video din lume. Timișoreanul pierde, indiferent de decizia instanței în timp ce timișorenii scriu sute de petiții și își exprimă nemulțumirea prin adrese și sesizări adresate autorităților locale. Prefectura și Primăria Timișoara continuă procesul în instanță. Războiul dintre cele două instituții a început anul trecut, când consiliul local din urbea de pe Bega a votat un proiect de hotărâre prin care se dorea refacerea parcului. Prefectul Ovidiu Drăgănescu "s-a făcut foc și pară" când hotărârea a ajuns, așa cum se întâmplă conform legii, pe masa sa și a văzut că în proiect existau anumite schimbări pe care Domnia sa nu a putut să le accepte: bar cu terasă, sală de biliard, discotecă etc. Reprezentanții primăriei au încercat să se justifice, spunând că acele cuvinte sunt doar așa, de formă, ca să facă pe placul copiilor care și-au dat cu părerea despre cum ar trebui să arate parcul și că din spațiul verde nu va fi luat nici măcar un centimetru pătrat pentru a se construi astfel de spații, concepute mai degrabă pentru adolescenți decât pentru copiii veniți să se dea în leagăne. Prefectura a atacat în contencios administrativ hotărârea și a câștigat procesul la prima instanță. Cum era de așteptat, primăria a făcut recurs, iar următorul termen de judecată este 4 februarie. Până atunci, lacătele vor rămâne pe poarta parcului, iar accesul celor mici în locul cu amintiri ale părinților lor despre copilăria petrecută acolo vor rămâne doar un vis frumos. Porumbeii, la braț cu cei mici Și, cum Parcul Copiilor este închis de mai bine de doi ani, pentru a primi o nouă înfățișare, singurul loc unde timișorenii hrănesc păsările este Piața Victoriei, unde sute de porumbei dolofani sunt răsfățați, mai ales de copii. încă de la începutul anilor '30, în Timișoara exista un obicei care, cu timpul, a dispărut, încă dinainte de Primul Război Mondial, cuplurile din înalta societate a orașului, în frunte cu primarul urbei, mergeau în Parcul Franz Josef și hrăneau păsările. în 1932, cercetătorul științific Dionisie Linția, primul "ornitolog al Statului", a creat Asociația Bănățeană de Protecție a Naturii, împreună cu care a inițiat Crăciunul Păsărilor, o manifestare care se dorea a fi o campanie de hrănire a păsărilor pe timp de iarnă. Hrănitul este definitoriu pentru a "lega" păsările de un anumit loc, după cum spun specialiștii în științele naturii. Din păcate însă, în ultima jumătate de veac, obiceiul s-a pierdut, iar păsările sedentare suferă din cauza lipsei de hrană. Parcurile din Timișoara s-au construit pe baza vechilor păduri, dar nu mai stă liziere, tufișuri sau copaci bătrâni, scorburoși, unde păsările să își facă cuib și să aibă sursă de hrană. în ultimele decenii, chiar și porumbeii suferă din cauza hranei insuficiente. MIRELA VLĂDUTI OFELIA HERGHELEGIU Medalion Braniște S-au împlinit, la 10 ianuarie, 140 de ani de la nașterea marelui militant bănățean pentru drepturile românilor, academicianul Valeriu Braniște (foto 1). Născut în comuna Cincu Mare, județul Brașov, absolvent al Universității din Budapesta, Braniște s-a lansat în lupta de emancipare națională în epoca memorandistă, inițial ca redactor al prestigioasei publicații "Tribuna" din Sibiu, mai apoi ca director al ziarului "Dreptatea" din Timișoara și fondator al gazetelor "Patria" din Cernăuți și, respectiv, "Drapelul" din Lugoj - oraș în care va activa vreme de 17 ani, până la decesul din 1928, și în al cărui cimitir istoric va fi îngropat (foto 2). Condamnat la închisoare de regimul austro-ungar, Valeriu Braniște va deveni, după Marea Unire de la 1918, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei și, apoi, al Academiei Române. Pentru a-i cinsti memoria, Filiala Timișoara a Academiei Române va organiza, în 23 ianuarie, cu începere de la ora 10, prin Institutul de Studii Banatice, simpozionul cu tema "Valeriu Braniște - 140 de ani de la naștere". (L.N.) Biblioteca și Eminescu Știați că și Mihai Eminescu sa confruntat, la vremea sa, cu recesiunea? Se spune că, prin 1873 fiind student la Berlin neajungându-i banii din bursa "Junimea", cel ce avea să devină, apoi, cel mai mare poet al tuturor românilor, s-a prezentat cu patru cărți la un anticar. "Să știi că eu nu cumpăr decât biblioteci întregi" l-a avertizat acela, la care bădița Mihai i-a răspuns: "Perfect, aceste patru cărți sunt toată biblioteca mea de acum". Dacă anticarul a fost sau nu mulțumit de răspuns, istoria literară nu ne mai spune, ceea ce știm este că, de atunci, relația lui Mihai Eminescu cu bibliotecile a fost, și în vremea existenței sale, și după aceea, una privilegiată, mii de "temple ale cărții" din țară și din străinătate având secțiuni speciale care-i sunt consacrate. La fel stau lucrurile și la Biblioteca Județeană Timiș, instituție care va onora împlinirea a 159 de ani de la nașterea Poetului Național prin organizarea, la 15 ianuarie, cu începere de la ora 12, a medalionului literar "Mihai Eminescu, spirit tutelar al poeziei românești". Moderat de prof. univ. dr. Rodica Bărbat, medalionul va fi însoțit de o expoziție de cărți de și despre Eminescu, din fondul propriu de tipărituri. (L.N.)