Renaşterea Bănăţeană, octombrie 2014 (Anul 26, nr. 7516-7542)

2014-10-09 / nr. 7523

2 Renașterea bănățeană Actualitate Unul dintre cei trei laureați din acest an ai Premiului Nobel pentru chimie, Stefan W. Hell, s-a născut în România, în județul Arad, în data de 23 decembrie 1962. Și-a petrecut copilăria în comuna Sântana, unde a urmat și școala generală, între 1969 și 1977, când s-a înscris la Liceul "Nikolaus Lenau" din Timișoara, unde a studiat doar un an. A plecat în Germania în 1978, după primul an de liceu, stabilindu-se împreună cu părinții la Ludwigshafen. între 1981 Unul dintre câștigătorii Premiului Nobel pentru chimie a studiat la Liceul "Nikolaus Lenau" și 1987 a urmat cursurile Facultății de Fizică la Universitatea din Heidelberg, unde a obținut doctoratul în 1990, cu calificativul maxim­­ summa cum laudae. Este membru de onoare al Academiei Române din anul 2012. Premiul Nobel pentru chimie pe 2014 a fost atribuit ieri cercetătorilor Stefan W. Hell, Eric Betzig și William E. Moerner, a anunțat Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de științe din Suedia. Au adus secară din Rubla pentru "Pâinea Păcii" de la Berlin O delegație a Asociației Foștilor Depor­tați în Bărăgan s-a întors de curând din Ger­mania, unde a reprezentat România în cadrul proiectului internațional Pâinea Păcii și a adus în atenția contemporanilor din întreaga Europă fenomenul unic al deportării, așa cum l-au trăit, pe viu, membrii asociației, în dece­niul al cincilea al secolului trecut, când 13.000 de familii din vestul țării, însumând peste 40.000 de persoane, au fost nevoite să-și pără­sească gospodăriile și să se mute în Bărăganul pustiu, unde toate poveștile începeau cu un par înfipt în pământ, locul unde avea fiecare să-și încropească bordeiul. "După căderea Zidului Berlinului, în Germania a fost înfiin­țată o organizație neguvernamentală cu nu­mele «Pâinea Păcii», ai cărei reprezentanți au avut ideea ca, din 2005 încoace, să semene secară pe fâșia unde, odinioară, se înălța peretele care despărțea lumea liberă de... cealaltă. în 2012, ministrul german al agricul­turii a propus celor 12 state ex-comuniste din Europa să aleagă, în propriile lor țări, un loc semnificativ, unde să planteze, la rândul lor, boabe de secară pentru o simbolică pâine, memento al trudei și dramelor de odini­oară. La noi, Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului și Exilul Românesc a optat pentru localitatea Rubla din Valea Călmățui, locul unde a petrecut niște ani și seniorul Corneliu Coposu, iar asociația noas­tră a fost cooptată în proiect", a explicat Petru Mirciov, președintele "bărăgăniștilor" timi­șoreni, adăugând că grânele semănate acolo în 10 octombrie 2013 au fost secerate și trimise la Berlin, pentru o pâine a păcii din care au gustat toți participanții la eveniment. "O ceremonie religioasă ecumenică s-a desfă­șurat, cu același prilej, în fața Capelei recon­cilierii, ridicată pe locul unde, până în 1985, a existat o biserică demolată la ordinul autori­tăților din Germania Democrată, pe motiv că bloca vizibilitatea către Zid, lăsând cale liberă celor care se încumetau să-l escaladeze pentru­ a evada din iadul comunist", a mai precizat Petru Mirciov. Cornelia Fiat, vicepre­ședintele Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan, a amintit că, anul trecut, cu prilejul ultimei vizite la Rubla, a constatat că, dintre cele 12 case care existau aici în 1997, doar una mai avea locuitor, stăpân peste o curte străjuită cu salcâmi, patru rânduri de vită din anii '50, niscai pomi fructiferi și câteva găini. "Cu el, cu Ciolac, paznicul lanului nostru de sfecară, se va încheia și istoria Ru­blei, cu tot tragismul ei despre care mai sun­tem puțini care să dăm mărturie", a conchis Cornelia Fiat. (C.D.T.) joi, 9 octombrie 2014 "Lăudați pe Domnul" Mâine, la ora 17, la catedrala ortodoxă a Timișoarei se va desfășura etapa mitro­politană a concursului de imne religioase cu titlul "Lăudați pe Domnul". în competiție se vor prezenta grupuri de muzică psaltică ale parohiilor din cele trei eparhii ale Mitro­poliei Banatului: Arhiepiscopia Timișoarei, Arhiepiscopia Aradului și Episcopia Caran­sebeșului, iar juriul va fi alcătuit din profesori de specialitate de la centrele universitare din Oradea, Sibiu și Brașov. Grupul care se va situa pe primul loc în această etapă a con­cursului va reprezenta Mitropolia Banatului la faza națională, care se va desfășura în 27 octombrie la studioul de concerte "Mihail Jora" (Sala Radio) din București. (C.D.T.) Mișu Dinvale, noul director al Teatrului Mic Actorul Mișu Dinvale a câștigat concursul pentru funcția de director al Teatrului Mic din București. în urma desfășurării examenului de management la Teatrul Mic. Mișu Dinvale a fost ales câștigător cu nota 8,63. Teatrul Mic a fost condus de actorul Florin Călinescu, care însă a obținut o notă mică la evaluarea managementului pentru anul 2013 la instituțiile publice de cultură de interes local ale municipiului București, motiv pentru care Primăria Capitalei a organizat un concurs de management pentru acest teatru. La Timișoara, legea junglei a înlocuit Codul rutier Urmare din pagina 1 Ca șofer care vii dinspre Poșta Mare și vrei să ajungi pe bd. Loga, nu ai ce face decât să aștepți cuminte în capătul străzii, până ce trec toți cei care vin din partea opusă și, eventual, să te rogi să nu ai ghinionul ca, la jumătatea distanței, să te trezești cu alte mașini care intră chiar în acel moment pe stradă... Să reînvățăm mersul în ma­rșarier! Í..­" * Marți după-amiază, în jurul orei 16, trei șoferi au avut acel ghinion de care vorbeam și au fost nevoiți să se întoarcă cu spatele până au ajuns în punctul de unde au intrat pe strada cu pricina. Mai mult, în unele mașini parcate în șir pe interzis, se aflau și șoferii, care rânjeau și făceau mișto de întreaga scenă. Ce să mai faci, când te trezești într-o asemenea situație din vina unor iresponsabili? Chemi în ajutor autoritățile, care, desigur, vor alerga într-un suflet să ia măsuri prompte de "fluidizare a circulației"? Mda, și marmota învelea ciocolata în staniol... Nu, îți bagi picioarele­­ în pedala de accelerație,desigur­,înjuri cât să te descarci puțin și pleci mai departe cu speranța că mâine va fi mai bine. Nu va fi, evident, dar speranța moare ultima, nu-i așa? Ridicăm una, nu ne­­ băgăm la mai multe Și, totuși, dragi autorități,chiar nu e nimic de făcut? La un moment dat, m-am aflat prin preajmă în mo­mentul în care poliția rutieră ridica o mașină de pe bd. M. Eminescu și l-am întrebat pe agentul respectiv de ce nu fac același lucm și la celălalt colț al străzii. Mi-a spus că fac și ei ce pot, că au o singură mașină­­platformă cu care ridică autoturis­mele, ba chiar că ridicaseră recent un vehicul chiar pe strada Trai­an Grozăvescu și mi-a arătat și pe ca­mera video înregistrarea respectivă. Așa era, ridicaseră singura mașină parcată, la acel moment, neregula­mentar, adică aveau un procentaj de reușită de invidiat, de sută la sută! Bun, ridicăm mașina când e doar­ una parcată ilegal și ocolim zona când sunt 20 parcate pe interzis?! Conduceți orașul, găsiți soluții] OK, avem un singur vehicul­­platformă, nici cu două nu se schimbă situația, deci ridicarea mași­nilor pare o picătură într-un ocean. Atunci găsiți alte soluții! Lipiți afișe pe parbriz, dați amenzi, măcar să simtă un oarecare disconfort și bi­zonii care și-au făcut un obicei din a parca pe strada aia! Sau, și mai bine, stimate și mult iubite autorități, plantați un agent al Poliției locale la capătul străzii, între orele 8 și 17, care să le interzică nesimțiților să își facă de cap! Dacă printre misiunile primite de polițiștii locali s-a numărat și păzirea palmierilor de pe bd. I.G. Brătianu sau a pan­­seluțelor de pe podul Michelangelo, de ce n-ar putea fi detașat un agent și în zona respectivă? Sau, pentru a se lua o asemenea decizie, e nea­părat necesar un sondaj pe Facebook? CIPRIAN BRINDESCU La un colț distanță, bizonii parchează nestingheriți pe interzis, iar șoferii ghinioniști - aveți unul în imagine - se intorc în marșarier până la capătul străzii

Next