Renaşterea Bănăţeană, iulie 2015 (Anul 27, nr. 7740-7766)

2015-07-15 / nr. 7752

2 Renașterea bănățeană Actualitate Admiterea computerizată a adus forțe proaspete în liceele timișorene Printre cei mai buni 50 de boboci se numără elevi originari din Vaslui și Strehaia Liceele din rețeaua de învățământ a județului Timiș au aflat, ieri, în urma finalizării repartizării computerizate a absolvenților de gimnaziu, care le vor fi elevii­ boboci în această toamnă, de la ce unități provin și cu ce note au ieșit aceștia din școlile generale. Astfel, dintre cei 3.806 absolvenți distribuiți, doar doi au nota maximă, cei doi viitori liceeni (care provin de la Școala "Take Ionescu" și, respectiv, gimnaziul Liceului "G. Moisil" din Timișoara) optând să se înscrie la secția de matematică-fizică a Colegiului Național "C. D. Loga" din Timișoara. Oarecum paradoxal, și absolventul cu cea mai mică medie, 2,51, a optat tot pentru secția de matematică-fizică, dar la liceul din Ciacova, localitate din care provine. Un număr de 325 de proaspeți liceeni au obținut note între 9,99 și 9,50, alți 474 fiind înscriși pe baza unor medii de admitere situate între 9,49 și 9,00­­ în vreme ce 368 de elevi au intrat în liceu pe baza unor medii sub 5,00. Liceele din Timișoara se bucură, firesc, de cea mai mare atractivitate, cei mai buni absolvenți ai gimnaziilor din județ optând, în ordine, pentru Colegiul Național "C.D. Loga" (media maximă 10), Liceul Teoretic "Grigore Moisil" (9,99), Liceul Pedagogic "Carmen Sylva" (9,96), Liceul "William Shakespeare" (9,93) și Colegiul Național Bănățean (9,93), în vreme ce cel mai atractiv liceu netimișorean a fost, în acest an, Colegiul Național "Iulia Hasdeu" din Lugoj (9,91). în ceea ce privește clasamentul localităților de proveniență a viitorilor liceeni, pe primul loc se situează, evident, Timișoara, poziția secundă fiind ocupată de municipiul Vaslui (!), cu media maximă 9,98 (locul 4 în ierarhia pe Timiș), în continuare clasându-se comuna Giroc - media 9,93 (locul 11), comuna Cărpiniș - 9,92 (locul 13), municipiul Lugoj - 9,91 (locul 18), orașul Sânnicolau Mare - 9,86 (locul 36), comuna Bozovici (Caraș-Severin) - 9,85 (locul 38), orașul Deta - 9,85 (locul 42), orașul Strehaia (Mehedinți) - 9,84 (locul 43) și municipiul Reșița - 9,80 (locul 71). (L.N.) Bătălia pentru titularizare se dă astăzi După absolvenții de gimnaziu și cei de liceu, care au susținut în acest sezon examenele de capacitate și, respectiv, bacalaureat, a venit și rândul dascălilor să aibă emoții. Astfel, astăzi se desfășoară examenul de titularizare, pentru care candidații trebuie să fi promovat definitivatul și să obțină la probele de concurs cel puțin nota 7,00­­ de precizat fiind că examenele practice au fost deja susținute în 1 iulie. în județul Timiș și-au exprimat dorința de a se titulariza un număr de 992 de cadre didactice, care vor concura (însă nu laolaltă, ci separat, pe disciplinele corespunzătoare) pentru 108 posturi cu perioad­­­­­a de­r­­minată, 676 de posturi cu perioad ,­­ș, ciu^i posturi in continuitate. De asemenea, în județul Caraș-Severin s-au înscris la examenul de titularizare 400 de cadre didactice, care concurează pentru 881 de posturi, dintre care doar 60 titularizabile. (L.N.) miercuri 15 iulie 2015 Centrul pentru persoanele fără adăpost și-a deschis porțile Timișoara are, de ieri, un nou centru pentru persoanele fără adăpost, cu o capacitate de 50 de locuri, amplasat în aceeași curte cu cantina socială de pe Strada Telegrafului. Primarul Nicolae Robu a tăiat ieri panglica inaugurală a centrului, care a fost finanțat cu fonduri de la Uniunea Europeană. Persoanele defavo­rizate vor beneficia de servicii de găzduire pe timpul nopții, con­siliere și suport psihologic, asis­tență medicală, hrană pe timpul zilei, condiții pentru asigurarea igienei corporale. Beneficiarii din Timișoara vor putea rămâne în centru până la doi ani, iar cei din alte județe, doar 14 zile, după care vor fi trimiși acasă. "Timișoara nu și-a propus să devină un oraș asistențial, dar nici nu putem rămâne indiferenți la soarta unor semeni ai noștri care au ajuns într-o situație grea nu neapărat din vina lor. Vor fi ajutați să-și schimbe viața și să stea pe picioarele lor. Ei trebuie să înțeleagă însă că nu pot rămâne aici la nesfârșit", a spus primarul Timișoarei la inaugurare. Proiectul a costat trei milioane de lei, din care 2,4 milioane au fost bani europeni. Investiția a stârnit și controverse, o parte dintre locatarii blocurilor din zonă atacând injustiție decizia de amenajare a unui centru pentru persoanele fără adăpost în imediata apropiere. Ei s-au judecat cu municipalitatea timp de trei ani dar, la final, nu au avut câștig de cauză. DANIELA DAMIAN Locuitorii din Freidorf se simt... Municipalitatea a avut și mai are proiecte legate de reabilitarea acestei linii de tramvai, care are pers­pective bune de a se extinde și în extravilan dar, din cine știe ce moti­ve, pași înainte nu s-au prea făcut. Că a fi fost declinul evident al fostei zone industriale de pe strada Polonă, că au existat alte proiecte mai ur­gente sau ambele la un loc, nu se știe. Deocamdată, din linia de tram­vai au început să dispară, pe strada Ardealul, unele porțiuni, așa că lucrările - când și dacă se vor efectua - trebuie să includă și completarea acesteia, în luna noiembrie 2009, consi­lierii locali timișoreni aprobau stu­diul de fezabilitate pentru reabilitarea liniilor de tramvai și modernizarea străzii Ardealul. în referatul atașat la proiectul de hotărâre se arătau următoarele: "Transportul cu tram­vaiul în municipiul Timișoara, ges­tionat de RATT, are o deosebită im­portanță dat fiind faptul că, în pre­zent, se înregistrează un număr de aproximativ 52 de milioane de călători transportați anual din totalul de 90 de milioane de călători câți circulă cu toate mijloacele de trans­port în comun. Transportul cu tram­vaiul asigură o capacitate ridicată de transport al călătorilor, în condi­țiile unui consum specific redus de resurse și ale unei viteze de exploa­tare și siguranță sporite. Soluția de transport public cu tramvaiul asigură preluarea fluxurilor de călători în condițiile unor consumuri energetice cu 56 la sută mai reduse decât cele cu autobuzele și ale unor cheltuieli de exploatare cu 30 la sută mai scă­zute, fapt care justifică investițiile în reabilitarea liniilor de tramvai existente. De asemenea, prin reabili­tarea liniei de tramvai se realizează și reglementarea instalațiilor subte­rane afectate. în acest moment, defi­ciențele acumulate în timp și exploa­tarea în continuare a liniilor învechite din punct de vedere tehnic determină producerea de zgomote și vibrații care conduc inevitabil la deteriorarea tramvaielor, a perimetrului liniei, a drumurilor și podurilor dar și a clădirilor din vecinătatea liniilor. Studiul de fezabilitate aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 599/ 19.12.2006 prevedea doar reabili­tarea infrastructurii la rețeaua de transport în comun cu tramvaiul în municipiul Timișoara și nu cuprin­dea în totalitate modernizarea trame­lor stradale și a obiectivelor adia­cente. Acest studiu de fezabilitate s-a realizat având la bază și Hotă­rârea Consiliului Local nr. 484/ 18.12.2007 privind aprobarea Stu­diului «Vision Timișoara 2030 - suport la dezvoltarea unui concept durabil pentru infrastructura orașului Timișoara», elaborat de Primăria Timișoara în colaborare cu Institutul "Politehnica" Timișoara și Institutul Fraunhofer IPA Stuttgart". După cum se vede, intenții și studii pentru reabilitarea liniei 3 au existat încă din 2006, adică de aproape zece ani. Strada, mai bună, tramvaiul... departe în toamna anului 2012, strada Ardealul a fost asfaltată, spre bucuria locuitorilor din zonă, care credeau că autoritățile au uitat că și ei sunt timișoreni. Cu același prilej, edilii promiteau că în Freidorf va fi re­pus în funcțiune și tramvaiul, dar că această lucrare va mai dura circa doi ani. "Proiectul a intrat, din păcate, într-un blocaj, întrucât Iprotim, care lucra la proiect, a ajuns în insolvență și noi va trebui să contractăm un alt proiectant. Prin urmare, aici mai durează vreo doi ani până când vom reuși să refacem linia de tramvai și să repunem în funcțiune circulația acestui mijloc de transport foarte agreat", spunea pe atunci primarul Nicolae Robu. în curând se împli­nesc trei ani de la această promisiune și nu s-a întâmplat nimic. La fața locului, linia de tramvai a ajuns să arate jalnic. E ruginită și năpădită de bălării, iar din ea lipsesc, ici-colo, bucăți destul de mari, tăiate probabil cu unelte speciale, pentru a fi valo­rificate pe bani frumoși la centrele de colectare a fierului vechi. Pe lângă alinarea regretelor lo­cuitorilor din zonă, reînființarea li­niei 3 ar (re)deschide și o altă dis­cuție: cea a prelungirii liniei de tram­vai până la Sânmihaiu Român, o localitate care s-ar putea arăta mai receptivă la o astfel de inițiativă, spre deosebire, de exemplu, de Moș­­nița, unde locuitorii chiar au protestat împotriva ideii. DANIELA DAMIAN

Next