Renaşterea Bănăţeană, septembrie 2016 (Anul 28, nr. 8096-8121)

2016-09-16 / nr. 8109

H Actualitate 2 Renașterea bănățeană Maestrul Tudor Gheorghe își va lansa prima carte în această Toamnă... Simfonică, maestrul Tudor Gheorghe debutează ca scriitor. "Olteanul universal s-a apucat de scris, iar poveștile lui au poposit între coperțile volumului intitulat «Vă dau un an din viața mea». M-a inspirat un turneu pe care l-am făcut cu «Lecția», cu care am bătut toate orașele mici. La Babadag nu mai cântase nimeni de 20 de ani! M-au emoționat lucrurile astea, așa că le-am trecut într-un jurnal", spune autorul. Bardul craiovean va vesti veni­rea Toamnei Simfonice în opt orașe, printre care și Timișoara, care-i va găzdui concertul din 7 noiembrie, ora 19, în sala Capitol a Filarmonicii Banatul. Din respect pentru artist și pentru spectatori, după ora 19,10 nu se mai permite accesul publicului în sala de spectacol, unde este inter­zisă și prezența copiilor mai mici de șapte ani. Altminteri, iubitorii muzicii lui Tudor Gheorghe vor avea prilejul să-i descopere scriitura, la fel de fermecătoare precum micile istorioare pe care le presară între două cântece în mai toate concertele lui. "Tudor Gheorghe nu-și pierde firea, cântă spre bucuria românilor și merge mai departe, apărându-și dreptul de a exista și în această lume confiscată de către deținătorii înțe­­lepciunilor divine contemporane - francii și politichia!... Tudor Gheor­ghe are o memorie de elefant! Nu ține minte doar tainele folclorului nostru, nu, el știe pe de rost aproape întreaga mare poezie românească! ... Paradisul scriptic! Laudă aduce el, în cântece, efortului țăranilor, de pe tot cuprinsul României, de a-și găsi rostul, chiar dacă mai au îndoieli că-l vor dibui măcar... Tudor Gheor­ghe e frate cu oștenii lui Tudor, cu haiducii - și chiar, desigur, cu toți romanticii realiști ce cântau romanțe prin mahalalele Micului Paris! In istoria României lui Tudor Gheorghe cântecul nu a luat niciodată măcar o mică pauză - fie iarnă, fie vară, fie pace, fie război!... Acum descopăr un scriitor talentat care povestește, în mai multe cuvinte, câte ceva des­pre drumurile parcurse prin țară și prin lume de magistrul cântecelor vrăjite, Tudor Gheorghe", scrie pro­zatorul D.R. Popescu în prefața cărții "Vă dau un an din viața mea". Spre degustare... Dacă "olteanul universal" scrie la fel de bine cum cântă poezia româ­nească, rămâne de... citit. Până la lansarea cărții, vă oferim ca mostră o povestioară care datează din anul 1974. "Bătrâna «Skoda» a lui­­ nea Cu­­lai n-a mai vrut. Cu vreo 6-7 kilo­metri înainte de Craiova, aproape de intrarea în Ișalnița, n-a mai vrut. Dăduse ea semne de oboseală de cum plecasem din Vânju Mare. Pe la jumătatea drumului s-a mai oprit preț de vreo două ore să-și tragă sufletul,­­nea Culai a mai încurajat­­o, i-a mai strâns niște șuruburi, i-a mai întins niște curele, i-a mai curățat nu știu ce conducte­ afundate și, după ce-a tușit sec de câteva ori, a pornit. Pe la Filiași s-a-necat puțin, dar nu s-a oprit, iar la intrarea în Ișalnița, gata. Blândul­­ nea Culai a coborât neputincios de la volan și ne-a încu­rajat.­­ Până la autobuzul care aduce muncitorii la Combinat sunt mai pu­țin de zece kilometri. Luați-o pe jos că «baba mea»­­ a lovit gingaș cu piciorul în roata din față a autobuzu­lui - nu mai poate... Brumărel, în dimineața asta, era Brumar în toată regula. Se lăsase puțină ceață și era destul de rece. O parte dintre noi au hotărât să rămână în mașină și să moțăie în frig până ce teatrul va trimite pe cineva să-i recupereze. Câțiva, vreo opt, ne-am hotărât să plecăm pe jos, făcând haz de necaz. Titi Gurgulescu și Lucian Albanezu o susțineau pe Iozefina Stoia și-i reproșau cu drăgălășenie suprapon­­derabilitatea. Iozefina răspundea cu umor: «în teatru e nevoie și de astea mai grase, nu numai de uscături ca Geta și Lenuș» (Geta era nevastă­­mea, Lenuș soția lui Gurgulescu); încet, încet, am ajuns în stația ce lega Electroputere de Combinatul de la Ișalnița unde lucrau, pe-atunci, în jur de 20.000 de oameni. Munci­torii, în grupuri mai mari sau mai mici, mai veseli sau mai îngândurați, se îndreptau spre porțile combina­tului. Pe Iozefina n-au mai ținut-o pi­cioarele, s-a așezat pe bordura înaltă și, la capătul puterilor și nervilor, și-a pus capul în palme și a început să plângă cu suspine: «Eu de aici nu mă mai mișc! Tudore, spune-i lui Dorel să vină cu mașina să mă ia, că eu nu mai pot». Un bărbat care ne-a recunoscut strigă râzând unui prieten rămas mai în spate: «Ne­­lule, uite bă, cum e viața! Noi la muncă și artiștii vin de la distracție». Altul, sigur pe ce spune, către cei din grupul lui: «Aia grasă e beată moartă. Nici nu se mai ține pe picioa­re». Bietul de el, habar n-avea că «aia grasă» cu farmecul, cu harul ei actoricesc, cu umorul ei, cu spon­taneitatea ei făcea de pe scena Tea­trului Național mii de oameni să mai uite de amărăciunea acelor zile". CODRINA DIANA TOMOV Meșterii populari se adună la Muzeul Satului Muzeul Satului Bănățean va găzdui, în miez de septembrie, cea de-a XVI-a ediție a unui eveniment cultural îndrăgit, Târgul Meșterilor Populari, manifestare care va aduce laolaltă, pe aleile instituției de lângă Pădurea Verde, unii dintre cei mai apreciați creatori de artă tradițională. Sâmbătă și duminică, în 24 și 25 septembrie, cei care vor trece pragul muzeului între orele 10 și 20 vor putea admira și achiziționa măști populare, jucării de lemn, țesături și multe alte obiecte care amintesc de lumea satului de odinioară. "Meșterii prezenți contribuie la afirmarea artei populare contempo­rane din România și sunt specializați în crearea de măști populare, păpuși în costum popular, jucării din lemn, obiecte din sfoară, țesături din păr de capră, prelucrarea metalului. Vin, de asemenea, la târg meșteri curelari, opincari, dar și olari, reprezentând numeroase centre de profil din țară (ceramică de Horezu, Baia Mare, Jupănești, Dumbrava, din județele Timiș, Hunedoara, Arad și Caraș- Severin). Nu vor lipsi nici iconarii, meșterii specializați în țesături, cos­tume populare și broderii, podoabe, sculptură în lemn, dogărit, împleti­turi, instrumente muzicale tradițio­nale și arhaice, în ouă încondeiate, pictură naivă și decorațiuni", spun organizatorii evenimentului, pe du­rata căruia vor avea loc și ateliere demonstrative de prelucrare a cânepii, de țesut, de confecționat podoabe, de dogărit, ceramică, sculptură în lemn, împletituri și încondeiat de ouă. Intrarea la târg este liberă. (C.D.T.) I vineri 16 septembrie 2016 In memoria preoților martiri La biserica ortodoxă din Piața Crucii se va săvârși sâmbătă, la ora 12,30, o slujbă de pomenire pentru 27 de preoți bănățeni, martiri ai închisorilor comuniste. Inițiativa aparține scriitoarei timișorene Ileana Silveanu, autoarea seriei de cărți intitulate "Cărările speranței", volume­­document dedicate eroilor rezistenței anticomuniste din partea de vest a României. "Este pentru a treia oară când organizez asemenea evenimente comemorative, în semn de omagiu pentru înaintașii noștri care s-au jertfit cu adevărat pentru libertate. Banatul a aprins forța luptei împotriva ciumei roșii, iar primul preot care a plătit cu viața pentru că a preluat jurământul celor înrolați în Organizația Național-Creștină de Luptă împotriva Comunismului a fost Alexandru Nicolici. Lui și altora asemenea lui - 27 la număr­­ le datorăm acest semn de recunoștință și de creștinească aducere aminte", ne-a declarat Ileana Silveanu, adăugând că, în 9 martie 2017, va repeta gestul la Celula condamnaților de la Penitenciarul Timișoara, micul spațiu-muzeu care păstrează vie memoria celor care au pierit în vremea prigoanei comuniste. (C.D.T.) Ritmuri de fanfară în centrul orașului Urmate din Doßiin ! "La evenimentul care se reunește în fiecare an vor participa următoarele formații: Fanfara Garnizoanei Militare Timișoara, Fanfara «Pro amiciția» din Timișoara, Fanfara Populară din Grebenaț - Serbia, Fanfarele din Mercina și Răcășdia - Caraș-Severin, Fanfara din Recaș, Fanfara din Giroc, Fanfara «Betel» din Timișoara și Fanfara Lambert Steiner din Sântana - Arad. Invitatul special al festivalului este Big Band Timișoara, avându-l drept dirijor pe Franz Hoffher", spun coordonatorii evenimentului, Codruța Măgurean și Remus Vălungan. (C.D.T.) centrul w i*r«gatir® 91 rerrecțwriare a personalului In Domeniul Tfansportujfor Rutiere Ow* «*> pxgttCw fi pwtwjjwnwie piotegiwmili pwniwie 1. Mnmijfr ém immipart pniSn» mwiámmtm. A 'tnu iMitifcftifllft n eÂww* swissiii wtöetifcWíw evei wtéN.% ito ül$ t nevtv s isvwvi Mai®? ^ 5.JUMSM» Imi Școala de conducere aut» Bitte Societate de pază 9I protecție ii HTM* in urm nil rafrț W..* tWTMfic Uimi HKf . jfr Tt.fl t. Om fc* MMNl NmmM SW* t&Jfâi tfei» fjfrM Jfó££j$M öAa fe* «kU* UrtfJtâ| VVMVNNBv Ww* mm ■PWv"*'" •w » ■ mm*

Next