Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)

1921-02-26 / nr. 8

Nr. 8.-26 Februarie 1921 REVISTA ECONOMICA 1. Ca toate produsele industriei noastre, dela cele mai neînsemnate până la cele ce se bucură de o reputatiune In străinătate, să fie reprezintate. 2. Toate înlesnirile să se facă unui număr cât mai mare de vizitatori români. Pe lângă industriași, agricultori etc. ar trebui să fie trimise comisiuni care să cerceteze şi să studieze, precum şi arhitecţi şi spe­­cialişti pentru aranjament. Pe lângă mărfurile ce se vor cumpăra de co­mercianţii noştrii, pe lângă afacerile pe care le vor încheia industriaşii, statul nostru încă va folosi, dân­­du-şi seama de starea economică a fiecărei ţări şi astfel va fi In măsură să-şi poată orienta politica In această privinţă. B. 71 îndreptar la calcularea impozitelor. Ajungând In fine şi la noi la ordinea zilei chestiu­nea impozitelor de tot felul, credem, că facem un serviciu cetitorilor noştri, arătând mai la vale diferi­tele sisteme de dare aplicate azi atât în vechiul regat, cât şi in ţinuturile alipite României. Datele de mai jos, cari vor putea fi cu succes utilizate la compu­nerea coaielor de dare cerute tocmai acum, le dăm după ziarul «T. Z.» din Timişoara, precum urmează: Impozitele in Ardeal, Bănat etc. La proprietăţile de pământ (moşii) se plăteşte după venitul curat catastral o dare de 20% ca fon­­cieră; după acelaş venit alte 20% ca dare de răsboiu. Mai departe se plăteşte ca dare de venit 30% din foncieră şi 5°/­ din aceeaş ca dare pentru cassa re­­gnicolară a bolnavilor. Proprietăţile de casă sunt impozate în oraşele mai mari cu 14% a venitului de chirii sau a valoarei folosinţei; alte 14% ca adaus de răsboiu; mai departe 3076 resp. 5% ca dare de venit resp. pentru îngri­jirea bolnavilor. In oraşe mai mici şi în comunele rurale, proprietarii de case plătesc 9—11% după ve­nitul de chirii; după părţi de locuinţe a caselor ne­­inchiriate darea e fixată de la 73 bani până la 6 Lei, după împrejurări, ca dare de clasă şi 30% resp. 40% din darea de casă ca dare de venit resp. pentru în­grijirea bolnavilor din ţară, impozitele lucrătorilor auxiliari. Pentru servitorii de casă sau agricoli, angajaţii industriali şi comerciali, dacă aceştia nu au o plată lunară mai mare decât 40 Lei, se plăteşte dare de la 1-­20 Lei ca dare de câştig şi după fiecare membru al familiei separat câte 1 Leu. Dare de familie (de cap). Proprietarii de pământ sau de case plătesc după capul familiei precum şi după fiecare membru al acesteia câte 1—4 Lei ca dare de venit secundară. Impozarea claselor muncitoare de mijloc. Indu­striaşii, comersanţii, arândaşii, medicii, advocaţii, in­ginerii şi alţi indivizi, cari exerciază vre-o profesiune intelectuală liberă, plătesc 10% dare după venitul lor curat ca dare de venit cl. Ill, 10V­ ca adaus de răsboiu şi 10— 35% a dării de venit cl. III ca dare de venit adiţională şi în fine 5% pentru cassa bol­navilor. Persoanele private cari au angajamente lunare sau anuale stabile plătesc 3—10% a venitelor lor ca dare cl. IV şi 35% dare de venit adiţional, precum şi 5% pentru bolnavi. Micii industriaşi, cari lucrează fără calfe plătesc la sate ca şi In oraşe 6—24 Lei ca dare de venit cl. 1, pe când cei cari au şi personal auxiliar (calfe) plătesc la sate 14—40 Lei ca dare de venit cl. I. Darea după capital. După dobânda capitalului sunt a se plăti 10% a sumei ca dare după dobândă şi 60% a acestei dări ca adaus de răsboiu, 35% ca dare adiţională generală de venit, 1—5 pentru îngri­jirea bolnavilor. Persoanele cari frag rente plătesc după rentele lor 2—10% ca dare de dobândă și de rentă și adausurile ca după darea de dobândă. Darea după veniturile miniere este de 10*/« a venitului plus 60% a acestei dări ca adaus de răsboiu precum și celelalte adausuri ca mai sus de 85% şi 5% ca dare adiţională de venit şi pentru bolnavi. Societăţile pe acţiuni, însoţirile şi alte Întreprin­deri obligate la dare de seamă publică sunt impozate după veniturile lor în baza bilanţurilor, la cari ve­nituri se mai adaugă încă dările plătite în cursul anului de bilanţ apoi interesele fondului de rezervă, donaţiunile şi alte cheltuieli neimpozate. După pro­fiturile astfel calculate şi prefăcute în venituri impo­zabile se plăteşte, proporţional cu rentabilitatea între­prinderii, 16—20% a acelor beneficii ca dare de venit şi după aceasta: 60%, 30% şi 5% ca adaus de răsboiu etc. (Va urma) Băncile noastre: bilanţuri, urcări de capital etc. « Victoria», fruntaşul institut de bani din Arad şi-a publicat bilanţul pe anul expirat (al 33-lea de existenţă) in Nr. 7 al revistei noastre de la 18 crt. Acest bilanţ se distinge şi de data aceasta ca şi un trecut prin cifre clare şi luminoase, cari fac deja distanţă, dovadă neîndoioasă de soliditate şi progres constant şi neşovăitor. Ne-a făcut totdeauna plăcere să disecăm puţin bilanţurile «Victoriei« spre a le pre­zenta ca exemple vrednice de admirat și de urmat. Anul 1920 îl încheie «Victoria» la un capital so­cietar urcat (dela Cor. 2*­, mii.) de Lei 4 mii. și 4.100.000­— fonduri de rezervă, cu active totale de Lei 63 mii., un beneficiu brut de Lei 1.895,611*38 și beneficiu net Lei 531,708 26. Dăm mai jos un tablou comparativ de cifre între bilanţul acesta şi cel de pe anul 1919: 8*

Next