Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)
1921-01-22 / nr. 3
22 REVISTA ECONOMICA Nr. 3. — 22 Ianuarie 1921 această scumpete zicem a dat naştere sau a favorizat boala mituirilor, pe întreaga linie. Au excecelat şi excelează aici mai ales organele căilor noastre de comunicaţiune. Acestea şi încă multe alte reflexiuni de acest fel la cari nu ne mai extindem, ne vin în minte în momentul când vrem să schiţăm — deocamdată în mod fugitiv — mişcarea noastră economică din cei doi ani din urmă şi în legătură cu aceasta intreprinderile noui economice din acest restimp. Bănci noui, adecă instituţiuni financiare propriu zise avem relativ mai puţine de înregistrat în acest interval, ci mai mult se arată mişcarea financiară prin urcarea de capital şi extinderea institutelor existente de acest fel. (Multele şi micile «zarafii» de ocazie nu merită amintire în această ordine de idei, având un caracter provizor speculativ). Mai ales aici, dincoace de Carpaţi de abia am mai putea aminti vreo fondare nouă de acestă categorie afară de Banca Centrală pentru industrie şi comerţ şi de Banca Agrară, ambele cu sediul în Cluj. Dar şi aceste două bănci au mai mult caracterul de întreprinderi comerciale-industriale resp. caracter specific agrar («Banca Agrară» având la început menţiunea finanţării reformei agrare în Ardeal), decât caracter financiar propriu zis. In schimb, cum am amintit mai sus, multe din institutele financiare vechi şi-au urcat capitalurile cu sume însemnate, profitând de abundanţa neobicinuită de numerar. Deodată cu aceasta şi-au extins activitatea — mai ales băncile mari din capitală — asupra ţinuturilor noui alipite României prin deschiderea de sucursale în toate oraşele mai mari ale ţării. Dintre băncile noastre de aici numai «Albina» și-a urcat capitalul într’un mod mai însemnat și anume dela K 6.000000 — la K 20.000,000 (azi Lei 10.000,000—). Cele mai multe întreprinderi economice noui, care s’au fondat dela unire încoace au caracter comercial-industrial, cum era și firesc, rolul băncilor propriu zise, ca institute de bani, urmând să vie numai atunci când se va începe într’adevăr refacerea, reconstrucţia ţării şi se va ivi astfel nevoia de credit. Dintre intreprinderile comerciale industriale noui aici la noi — căci mai ales la acest teritor al României ne gândim — amintim în rândul dintâiu: Banca Centrală pentru industrie şi comerţ fondată în 1919 cu un capital de K 15.000,000— şi urcat în 1920 la K 100 mii, urmează apoi Banca Agrară cu un capital iniţial de L. 50.000,000. Indusatri Ardealului din Braşov întreprinderile forestriere din Cluj, Creditul Tehnic Transilvănean din Sibiiu, Casa noastră din Satu-mare şi încă câteva societăţi comerciale mai mici în: Orade-mare, Arad, Timişioară, Cluj. S’au fondat apoi mai multe institute de arte grafice, tipografii etc. S’au naţionalizat câteva mari intreprinderi industriale şi miniere ca Reşiţa, Petroşanii ş. a. Mişcarea de acest fel a fost mai intensă pe teritorul vechiului regat unde băncile şi intreprinderile nouă industriale — unele cu capitaluri însemnate — au răsărit ca din pământ, un lucru uşor explicabil în urma relaţiunilor valutare mai favorabile de acolo. In Nr. trecut al revistei noastre am adresat un apel cătră toate nouele intreprinderi economico-financiare de dincoace de Carpaţi să ne servească cu date mai amănunţite asupra fondării lor şi în cazul, că vom fi ascultaţi, vom arătă la ocazie cu tablou mai complect al acestora. Am făcut apelul amintit crezând că vom putea aduce un preţios serviciu de orientare în situaţia economică, în care ne găsim, chiar şi numai prin înşirarea nouilor fondări cu caracter economic în cei dintâi doi ani de independenţă naţională-politică în cadrele statutului român întregit. Adunarea generală a „Solidarităţii“. — Raport special. — Duminecă în 16 crt. reprezentanţii băncilor româneşti din Ardeal s’au întrunit la Cluj, în localităţile «Băncii Agrare», la adunarea generală a federalii lor, «Solidaritatea». Adunarea a fost foarte bine cercetată. Au fost reprezentate peste 60 de bănci. Printre cei prezenți am observat pe D-nii Dr. Al. Vajda-Voivod, Dr. Aurel Lazar, Dr. Victor Onişor, Dr. Romul Boilă, Dr. Ioan Lupaș, Prof. Alex. Lăpedatu, Dr. Victor Deleu, Dr. Gavril Tripon, Gavril Precup, Dr. Al. Fodor, Dr. Dănilă Sabo, Dominic Raţiu, Const. Popp, Vasilie C. Osvadă, Dr. Laurian German, Ionel Comşa, Dr. Oct. Sglimbea, Iosif Oarga, Dr. Alex. Aciu, Gh. Adam, Vas. Vlaicu, Marin Peculea, Virgil Comşa, St. Paneş şi alţi mulţi funcţionari de bancă de la institutele din Cluj şi din apropiere. Adunarea a fost deschisă şi prezidată de Dl Dominic Raţiu, care, după constituirea biroului, a dat cuvânt secretarului «Solidarităţii», dlui Ioan I. Lăpedatu. Aceasta a cetit raportul Consiliului cătră adunare, în care, făcând o reprivire asupra lucrărilor însoţirii in cei 22 de ani trecuţi, schiţează programul de activitate pentru viitor, program aprobat de toţi cei prezenţi. Dl Const. Popp prezintă bilanţul anilor 1918— 1920, Împreună cu un raport asupra gestiunii financiare pe aceşti trei ani. Adunarea aprobă raportul şi propunerile făcute şi dă descărcare pentru activitatea lor atât Consiliului de administraţiune, cât şi censorilor.