Romînia Liberă, martie 1959 (Anul 17, nr. 4474-4499)

1959-03-03 / nr. 4475

Part. 2-a Halea­­ de cât a bunăstării tarsai Sectorul socialist al agriculturii din Banat este preponderent Pînă la Congresul al II-lea al P.M.R­ în regiunea Timişoara nu se putea vorbi de o muncă temei­nică pentru transformarea socialis­tă a agriculturii. Banatul, ţinut bogat şi întins al patriei, rămăsese din acest punct de vedere în urm­a celorlalte regiuni. In dezbaterile Congresului al 11-lea al P.M.R. au fost relevate cu severitate lipsurile noastre, rezultate din faptul că nu am îmbinat în mod just şi armo­nios munca de transformare socia­listă a agriculturii cu lupta pentru obţinerea de producţii sporite la hectar; că sfaturile populare co­munale, raionale şi cel regional, nu au luat măsurile necesare pen­tru popularizarea pe scară largă a rezultatelor gospodăriilor colective vechi şi puternice ca cele din Ză­­brani, Lenauheim, Bi­ed, Cenad etc., că am subapreciat şi nu am îndrumat ţărănimea muncitoare spre formele simple de cooperare agricolă, bună şcoală spre a se convinge de superioritatea muncii în comun. Ţinînd seama de aceste lipsuri esenţiale, comitetul executiv al sfa­tului popular regional, sub îndru­marea directă şi permanentă a co­mitetului regional de partid, a ana­lizat posibilităţile existente în Ba­nat şi a luat măsuri în consecinţă. Care este situaţia sectorului so­cialist al agriculturii din regiunea Timişoara? Ne­­mîndrim că astăzi, la aniversarea unui deceniu de la istorica şedinţă plenară a C.C al PM.R. din 3-5 martie 1949, care a trasat sarcinile partidu­lui în lupta pentru întărirea a­­lianţei clasei muncitoare cu ţără­nimea muncitoare, pentru trans­formarea socialistă a agriculturii, putem face un bilanţ rodnic. In Banat sectorul socialist al agricul­turii este preponderent, cuprinzînd peste 75 la sută din suprafaţa a­­rabilă a regiunii, adică se întinde pe 666,135 ha­ în­ gospodăriile co­lective şi în întovărăşirile agricole din regiune, muncesc acum peste 131.000 de familii, aparţinînd tu­turor celor 10 minorităţi naţionale care convieţuiesc frăţeşte aci. In Banat cinci raioane mari de ses sunt cu agricultura colectivizata, iar trei raioane se aproipie de co­­­ectivizarea completă. Acesta este în mare tabloul sec­torului socialist al agriculturii din regiunea noastră, cu menţiunea că în momentul în care cifrele de mai sus văd lumina tiparului, să fie oarecum..­ învechite, deoarece zil­nic şi în celelalte raioane zeci de ţărani întovărăşiţi solicită intrarea în gospodăriile existente. In primul rînd, datorită preocu­pării organizaţiilor de partid şi a sfaturilor populare din comunele şi satele respective de a întări gos­podăriile colective existente, aces­tea constituind un puternic punct de atracţie pentru întovărăşiţi­ şi ţăranii muncitori cu gospodării in­dividuale. Numeroase gospodării colective, ca cele din Cărpiniş, lecea Mare,­­Dorobanţi etc. au fonduri de bază şi obţin venituri anuale de ordinul milioanelor. Aceasta, pen­tru că paralel cu cultura cereale­lor, gospodăriile colective au în­fiinţat numeroase ferme de ani­male, livezi de pomi, vii etc­ care le asigură venituri mari, ce spo­­resc continuu belşugul din casele membrilor lor. Iată cîteva cifre concludente: aproape 3.000 de co­lectivişti din regiune şi-au con­struit în ultimii ani case proprii; peste 4.800 de colectivişti şi-au cumpărat mobilă modernă (camere Ion Beldean preşedintele comitetului executiv al sfatului popular regional Timişoara combinate, dormitoare etc.) şi cir­ca 4.500 aparate de radio. Sunt în regiune sute de oameni ca Petru Mih­ai din Pesac, Mihai Zweigel din Urhei, Eretin­a Pîlcu din Curtici, Nicolae Tom­ii­ din Stamora Germană Şi alţii care au primit pentru zilele-muncă efectu­ate în gospodărie anul trecut, în­semnate sume de bani şi produse în cantităţi care nu au putut lăsa indiferenţi pe întovărăşiţ­i şi ţăra­nii muncitori din satele respective­ Să luăm un exemplu : Mihai Flue­­raş din Sînpetru Mare a fost re­tribuit pentru munca depusă cu aproape 9.000 lei, 15.471 kg. cere­ale, 116 kg. zahăr si alte produse. Hotărîtor pentru convingerea înto­­vărăşiţilor şi ţăranilor muncitori din regiune de avantajele muncii în comun, a fost şi faptul că astfel de exemple, ca cele enumerate mai sus, nu au constituit cazuri izolate, ci ele au în­manat un caracter larg de masă. In al doilea rînd, o înrîurire po­zitivă asupra întovărăşiţilor şi ţă­ranilor muncitori cu gospodărie in­dividuală a avut-o şi munca agita­torilor colectivişti, care, cu spriji­nul sfaturilor populare şi sub­­în­drumarea directă a organizaţiilor de partid, au iniţiat diferite acţi­uni menite să atragă oamenii spre gospodăria colectivă­ în Recaş, la adunarea generală de bilanţ a gos­podăriei colective au fost invitaţi întovărăşiţii din sat, care văzînd rezultatele bune înregistrate de a­­ceasta au venit cu cereri în masă. La Periam, sfatul popular a afişat panouri comparative cu cîştigul colectiviştilor şi întovărăşiţilor, do­vedind cu exemple concrete că la colectivă se cîştigă mai bine. La Bn­ed şi Lenauheim sfaturile popu­lare au organizat vizitarea gospo­dăriilor colective de către întovă­răşiţii din sat şi comunele vecine. Deputaţii colectivişti din Vinga, Grabăţ, Ortişoara etc. au iniţiat consfătuiri pe circumscripţii cu în­­tovărăşiţii şi ţăranii muncitori, unde s a dezbătut statutul model al gospodăriilor colective. Pentru răspindirea experienţei bine căpătată în munca de colecti­vizare, comitetul regional de par­tid şi comitetul executiv al sfatu­lui popular regional, după termina­rea colectivizării raioanelor Jimbo­­lia şi Sînnicolaul Mare, a organi­zat consfătuiri la care pe lingă ac­tiviştii de partid şi sfaturi po­pulare au participat preşedinţi de gospo­dării colective, ingineri şi­­tehni­­cieni agricoli, ţărani întovărăşiţi din aproape toate raioanele­ de­ ses. Aceste consfătuiri au constituit un minunat prilej de învăţăminte pen­tru raioanele ce ulterior au deve­nit şi de colectivizate­ Se cade să mai menţionez aci şi munca politico-culturală desfă­şurată în cadrul căminelor cultu­­rale, în casele raionale de­ cultură, la bibliotecile săteşti etc. care au avut o mare eficacitate, grăbind procesul de transformare socialistă a agriculturii din regiunea noastră. Fără a considera că am vorbit de toate metodele folosite în mun­ca de colectivizare a agriculturii, închei cu remarca că acum în Ba­nat, alături de o industrie puter­nică făurită în anii regimului de­mocrat-popular, există după cum s a văzut un sector agricol, socia­list ,preponderent, care ne impune sarcini noi în deosebi pentru întă­rirea și consolidarea lui. Pe acea­stă linie, sfaturile populare din regiunea noastră se preocupă in­tens pentru pregătirea temeinică a campaniei agricole de primăvară care să ne asigure producţii spo­rite la hectar, să putem contribui astfel într o măsură mai mare la constituirea fondului centralizat al statului. noastre muncitoare Gospodui­ă colectivă din comuna Be­­veni, este renumită în întreaga regi­une Baia Mare pentru succesele ob­ţinute încă din primii ani de la înfiinţare. Aceste succese s-au resîrînt — după cum era şi normal — asu­pra veniturilor realizate de colectivişti, venituri ce se măresc în fiecare an. In clişeu, Iosif Kovács de la această gospodărie ducînd spre casă primul transport din produsele ce i-au revenit pentru zilele mutică efectu­ate în anul trecut. Coto­­­uca Iosif C­uvîntu! De cîtva timp, gospodăria noastră din Luna de Jos se mîndrește cu tit­lul de „colectivă miliomară". Iar membrilor săi li se spune — și pe bună dreptate — milionari. Acum, cînd, se împlinesc aproape zece ani de la constituirea gospodăriei noa­stre, se cuvin spuse cîteva cuvinte despre drumul pe care l-am străbă­tut... ...In vara anului 1949, 32 de fami­lii de țărani muncitori au pus ba­zele acestei colective. Nu prea se­mănau cu „oameni milionari". Sta­rea lor de pe atunci o putem judeca după cele ce au adus : 3 vaci, 2 cai și 6 boi de muncă. Mai trebuie puse la socoteală cîteva pluguri, care şi şi căruţe. Atît. Puteţi spune, fără să greşiţi, că n-au prea fost pricop­siţi — în urmă cu zece ani — mi­lionarii de azi din Luna de Jos. Nu greşiţi. Şi iată că, colectiviştii în frunte cu Augustin Gocan, Vasile Lică Moraroiu, Viliam Hedeşiu s-au pus pe treabă. Partidul a arătat lim­pede calea pe care trebuie să se meargă în întărirea gospodăriilor colective : buna organizare şi retri­buire a muncii, dezvoltarea multila­terală a producţiei obşteşti — şi în Vasile Tătar Preşedintele gospodăriei colective „Tractorul Roşu* din comuna Luna de Jos, regiunea Cluj primul rînd a sectorului vegetal — sporirea fondului de bază... Treptat, alţi o­ameni din sat au cerut să fie înscrişi în colectivă. în prezent, nu­mărul familiilor de ţărani muncitori înscrise se ridică la 290, iar supra­faţa gospodăriei este de aproape 1.300 hectare. Ceea ce i-a determinat ca încă din anul 1952 aproape toţi ţăranii mun­citori din sat să devină colectivişti, au fost rezultatele bune obţinute de gospodăria noastră. Mă voi mulţumi să amintesc doar unele din rezulta­tele mai de seamă. Am extins mult suprafeţele ocupate cu grîu, porumb, sfeclă de zahăr și cartofi. Anul tre­cut, cultura cerealelor ne-a adus un venit de 120.504 lei, iar cultura plan­telor tehnice — 138.113 lei. Vreau să amintesc că am avut contractul cu statul livrarea a 30.000 kg. grîu, 20.000 kg. porumb, 400.000 kg. sfe­clă de zahăr şi 20.000 kg. cartofi. Aceste obligaţii au fost îndeplinite. Creşterea animalelor a devenit un sector aducător de mari venituri băneşti in gospodăria noastră. Avem 50 de vaci, 300 oi de rasă ţigaie, 40 scroafe de prăsilă şi tineret de toate speciile. In ultimii ani ne-am preo­cupat să ridicăm u­n grajd pentru bovine, un saivan, maternitate pen­tru scroafe de prăsilă precum şi alte construcţii. Faţă de anul 1949, fon­dul de bază a sporit cu aproape 950.000 lei. Gospodăria noastră a dat an de ani membrilor săi posibilitatea unui trai îmbelşugat. Anul trecut, la o zi-muncă a revenit 4.475 kg. cereale, 0.700 kg. cartofi, zahăr, vin, fin şi alte produse. Peste 210.000 lei s-au împărţit colectiviştilor pentru zilele­­muncă efectuate. Colectivistul An­­drei Pop pentru cele 800 zile­ muncă prestate a primit 1.800 kg. grîu, 1.600 kg. porumb, 560 kg. cartofi, 3.600 kg. fin, 43.200 kg. zahăr, 2­ 800 lei, etc. Cîteva care încărcate a adus acasă colectivistul Ioan Maier şi a­­semenea lud mulţi alţi colectivişti. Cîştigurile bune realizate de colec­tivişti au schimbat faţa satului. De la înfiinţarea gospodăriei noastre s-au construit 70 de case noi. Copiii multor colectivişti sunt înscrişi în di­ferite şcoli, frecventează cursurile unor facultăţi. Agronomul colectivei — inginerul Macarie Hedeşiu — este fiul unui colectivist din satul nostru. Gospodăria noastră se numără printre primele unităţi de acest fel constituite la cîteva luni după isto­rica plenară a C.C. al P.M.R. din 3—5 martie 1949. Suntem­ mîndri că astăzi, la sărbătorirea unui glorios deceniu, numărăm în ţara noastră 16.000 unităţi agricole socialist-coo­­peratiste. Cuvintul partidului a ro­dit­ partidului a rodit... România libera Ca urmare a ciştigurilor realizate în gospodăria colectivă, numeroşi colectivişti din comuna Hălchiu, regiunea Stalin şi-au ridicat în ultimii ani case noi, încăpătoare. In clişeu: Noua locuinţă a colectivistului Gheorghe Boghez, compusă din şapte camere şi dependinţe. peto . agerprES CIFRE 51 FAPTE • In anul 1951, fondul de bază al gospodăriilor colective din regiunea Galaţi era de 7.111.811 lei, în 1955 de 33.481.569 lei, pentru ca la sfîrşitul anului 1958 să ajungă la 155.495.337 lei. « Valoarea zilei-muncă în gospo­dariile colective din raionul Calafat s-a ridicat anul trecut la suma de 40 lei. Numeroşi colectivişti — ca urmare a ciştigurilor realizate — şi-au construit case noi, au cumpă­rat mobilă, aparate de radio, etc. A­­proape 505 de colectivişti şi-au cum­părat cite o vacă de lapte pentru gospodăria personală. • Prin folosirea materialelor de construcţii locale şi a meseriaşilor din rîndul colectiviştilor, gospodării­le colective din regiunea Bucureşti au realizat anul trecut — la con­strucţiile ridicate — economii de a­proape 20 milioane lei. Anul acesta, în unităţile agricole socialist-coope­­ratiste din regiune s-au planificat 600 de construcţii, la care peste 80 la sută din materiale vor fi procurate din resurse locale.­­ In regiunea Hunedoara s-au con­stituit 030 întovărăşiri zootehnice, în care lucrează aproape 17.500 de ţărani. Aceste unităţi deţin o supra­faţă de 51.832 ha. teren, 19.554 oi şi 294 bovine. Valoarea fondului obştesc al întovărăşirilor zootehnice din regiune se ridică acum la 4.161.445 lei, sumă concretizată în animale, construcţii şi diverse unelte. „ O seamă de gospodării colective din apropierea oraşelor Suceava, Bo­toşani, Dorohoi, Fălticeni au obţinut anul trecut venituri bune din cultura legumelor şi zarzavaturilor. In planu­rile de producţie pe anul 1959, unită­ţile agricole socialist-cooperatiste cum sunt cele din satele Roma, Stăuceni, Vlăsineşti au prevăzut dublarea su­prafeţelor destinate acestor culturi. D­in multe sate din raionul Vaslui se desfăşoară o intensă activitate cul­turală de masă în direcţia întăririi şi lărgirii sectorului socialist al agricul­turii , se organizează conferinţe la cămine culturale, „foi ale tineretului" şi cursuri de îndrumare a femeilor. Brigada artistică de agitație a Casei raionale de cultură din Vaslui a pre­zentat într-o seamă de comune spec­tacole cu programul „Hai la noi în colectivă“. Marți 3 martie 1959 — ar. 4478 Unirea asigura belşugul Ca să ajung mai repede la gospo­dăria colectivă din Ţăndărei am tăiat-o de-a dreptul, pe drumul vicinal dintre tarlale. Sub razele acestei primăveri tim­purii semănăturile colectiviştilor şi-au schimbat culoarea gălbuie într-o spu­­zeală verde ce înviorează cîmpurile. La un cot de drum mă ajunge din urmă un om cu căruţa. Era Gheor­ghe Constanda, preşedintele colecti­vei din comuna Ţăndărei. — Hei tovarăşe, mergi la gospodă­rie ? spune el. Urcă, să te duc pînă la sediu. Ai mai fost mata, dacă ţin eu bine minte, pe la noi pe la Ţăndărei. — Am mai fost, numai că acum vreau să mă duc la gospodăria din satul Strachina. Omul zîmbi, îndemnîndu-și caii la trap. — Ei, acum Strachina sau Ţăndă­rei, se cheamă că tot una sintem­. — Cum aşa ? mă mir eu, prefăcîn­­du-mă a nu pricepe. — Uite aşa, cum îți spun. Ne-am unit gospodăriile într-una singură. Dumneavoastră pe la Bucureşti n-aţi auzit de treaba asta ? Auzisem — căci doar pentru aceasta venisem în Ţăndărei , să aflu avanta­jele pe care le aduce unificarea celor două gospodării. Dornică să cunosc amănunte m-am ferit însă să mărtu­risesc adevărul. L-am întrebat: — Şi cînd s-au întîmplat toate a­­cestea ? — Păi să fie o lună de-atunci. S-a nimerit să fie chiar în preajma zilei Unirii. Gîndul îl aveam însă mai de mult încă de la colectivizarea comunii noastre. Nu știi dumneata cîntecul ? „Unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea crește“. Noi gîndim că de-acum o să crească şi mai vîrtos puterea gospodăriei noastre mari. — Dar cum aţi ajuns la învoială ? — Am ajuns mai greu, dar am ajuns. Poate ştii că gospodăria din Ţăndărei a luat fiinţă mai tîrziu cu doi ani decît cea din satul Strachina. Colectiviştii de-acolo ne-au năşit — cum s-ar spune. La inaugurare ne-au adus în dar o vacă, o scroafă şi cîteva oi. Ne socoteau puii lor şi ne ajutau să creştem. Şi ce să vezi ? Puilor le-au crescut­ tuleie, apoi aripi şi-au început să-şi întreacă părinţii. Să nu crezi că mă laud. Uite, chiar în anul trecut, noi am dat la ziua­­muncă 15 lei. Faptele erau adevărate. Ştiam şi eu că cei din satul Ţăndărei îi întreceau în fiecare an la cîştiguri pe membrii colectivei din Strachina. Din pricina asta, sau din alta, se iscaseră şi artele neînţelegeri. Prietenia dintre „naş“ şi ,,fin" se cam răcise. Colectiviştii din Strachina începuseră să rărească vizi­tele lor la noua colectivă care le-o luase înainte. — Ia mai lăsaţi-i în pace, spuneau cei din Strachina. Noi avem bălţi, scoatem cinci vagoane de peşte din ea şi le-o luăm înainte. Au făcut iaz, au populat balta străchinenii, au scos aproape 100 de mii de lei numai în anul trecut, dar tot nu le-au luat-o înainte ţăndăreni­­lor. Aceştia aveau altfel de „bălţi“ : orezărie mare (100 de hectare), gră­­dinărie, culturi tehnice, fermă de vaci. Scoteau venituri bune din toate. Se „concurau“ ei, dar tot aveau nevoie unii de alţii. Asta-i legea vieţii între vecini. S-a întîmplat odată ca cei din Strachina să vrea să-şi cum­pere un autocamion (ţăndărenii aveau două), dar le mai lipsea un vagon de grîne. De la cine să împrumute dacă nu de la vecini. Au cerut şi colecti­viştii din Ţăndărei le-au dat cu dragă inimă... fiindcă şi ei aveau nevoie de nişte peşte. Şi „sector piscicol’ n-aveau decît cei din Strachina. Curînd oamenii şi-au dat seama că multe lucruri care lipseau unei gospo­dării existau cu prisosinţă în cealaltă. De pildă, braţe de muncă Ţăndărenii aveau berechet, cei din Strachina duceau lipsă. In perioadele de vîrf mai cereau şi ajutorul ţăndărenilor. La rîndul lor, ţăndărenii ar fi vrut să extindă cultura unor plante ca orezul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr şi legumele, pentru care aveau pămînt bun, dar nu puteau face aceasta decît în dauna culturilor mari — griul şi porumbul. Aveau pămînt puţin : 2 ha. de fiecare om. Străchinenii aveau în­ schimb destul: 5,25 ha. la fiecare membru. Diferenţele erau­ şi calitative. Străchinenii ar fi dorit să-şi extindă şi ei orezăria, ramură bănoasă, dar pămîntul lor nu era propice pentru aşa ceva. Colectivizarea regiunii Constanţa a creat celor două gospodării colective din comuna Ţăndărei noi condiţii de dezvoltare, înlesnind astfel reali­­zarea dorinţei lor de a-şi uni forţele. Aşa s-a ajuns la concluzia unirii celor două colective într-o gospodărie mare. — In noua noastră gospodărie avem acum şi iaz pentru peşte şi teren pen­­tru orezărie mai mare şi braţe de muncă destule, îmi spune preşedintele colectivei. Unirea asigură belşugul. ANA CRISTEA Puterea agrotehnicii şi a muncii mecanizate Rezultatele bune înregistrate de gospodăriile colective îşi găsesc ex­plicaţia, fireşte, în munca mecani­zată, pe tarlale întinse, pe care a fost posibilă aplicarea unei agr­o­­tehnici diferenţiate. Iată, de pildă, brigada de tractorişti pe care o conduc eu — de la S.M.T. Sînni­colaul Mare — deserveşte gospo­dăria colectivă „Drumul lui Lenin" din această localitate. In fiecare primăvară, cu concursul agrono­­mului de sector, stabilim planul de lucrări agrotehnice in funcţie de planta ce urmează a se semăna, de cultura premergătoare şi de tipul de sol al tarlalei respective. Mun­cind astfel in 1958, pe o tarla de 80 ha. colectiviştii au recoltat 2000 kg. grîu la hectar, iar pe cele 50 ha. semănate cu orez, producţia medie a fost de 3400 kg. la hectar. Vasile Voichiţă Şef de brigadă la S.M.T. Sînnicolaul Mare, Erou al Muncii Socialiste Producţiile bune plus veniturile de cîteva milioane de lei obţinute de gospodărie de la fermele de ani­male, ramurile anexă, etc. au de­­terminat în toamna anului trecut ultimele 518 familii de ţărani înto­vărăşiţi din Sînnicolaul Mare să se înscrie în colectivă, astfel că a­­cum muncesc aici 1450 familii care deţin ca proprietate obştească peste 5.000 hectare teren. Paralel cu lucrările de calitate efectuate şi grija pentru executa­­rea lor la timp, noi mecanizatorii de la S.M.T. n-am uitat nici o clipă de sarcina ce ne revine de a iefteni permanent costul hantrilor Prin faptul că am stabilit intot­deauna locul de staţionare a bri­găzii apropiat de tarlaua ce o lu­cram, precum şi datorită bunei în­treţineri a maşinilor, am reuşit si reducem preţul de cost al unu hantru de la 109 lei — cit a fos planificat­ă la 93 lei, înregistrîm o economie totală pe staţiune de 926.633 Iei, depăşindu-ne in acelaş timp considerabil şi sarcina di plan. Brigada pe care o conduc, de exemplu, în loc de 5.500 hantri ce prevedeau sarcinile anuale, a ei­turat lucrări de 7.291 hantri. In acest an, colectiviştii din A­nicolaul Mare şi au propus strîngă 2.000­ kg. grîu, 3.000 porumb boabe 1.450 kg. flea soarelui, 20.000 kg. sfeclă de hăr şi 3.800 kg orez de pe fiec hectar însămînţat. Noi mecanizi­cii de la S.M.T. considerăm că gospodăria pe care o deservim­­ stă toate condiţiile pentru a dea prevederile de mai sus. Şi ne a strădui să-l ajutăm pe colectiv cu toate forţele noastre pentru să-nfăptuiască planul de produs propus, care le va asigura în b­­un venit bănesc de 9.700.000. Scurte ştiri din prima regiune colectivizată Un număr de 105 gospodării colective din regiunea Constanţa au realizat în cursul anu­lui trecut venituri de peste un milion de lei. Cea mai bogată este gospodăria colectivă din Făcăeni, care a obţinut venituri băneşti de peste 4 milioane lei, urmată de gospodăriile Săveni, Ostrov, Oltina, Niculi­­ţel şi Pecineaga cu veni­turi de peste 3 milioane lei. ★ In anii care au trecut de la înfiinţarea prime­lor gospodării colective, 12.000 colectivişti din regiune şi-au construit case noi, 11.000 şi-au renovat locuinţele, 15.000 le-au electrificat, 8629 şi-au cumpărat aparate de radio şi alţi 16.000 şi-au instalat difuzoare. ■k Anul trecut, în gospo­dăriile colective din re­giune s-a obţinut o producţie globală de 163.828 tone grîu, 148.370 tone porumb, 455.351 kg. carne şi grăsimi, 5.197.325 t. lapte de vacă, peste 7.800.000 1. lapte de oaie, aproape 2 milioane de ouă, 82.858 kg. miere şi peste 3.130.000 kg. peşte. In felul acesta gospodăriile colective din regiune au contri­buit la formarea fondu­lui centralizat al statu­lui cu 40.892 tone grîu şi secară, 31.321 tone porumb, 19.568 lel. lapte de vacă, 514.852 kg. brînză, etc. ★ Valoarea fondului de bază la 100 ha. tr­en agricol în gospodarele colective din regim­­ a crescut de la 14.374­ lei, ci­ era in 1952, la 44.992 lei în prezent. Această creştere s-a făcut mai ales pe seama reţinerilor din veniturile băneşti, reţineri care s-au ridicat anul trecut în medie la 11.901 lei la 100 ha. teren agricol. Valoarea fondului de bază în totalitatea gos­podăriilor colective din regiune se ridica la sfîrşitul anului trecut la suma de 255.108.799 lei, din care peste 40.300.000 reprezintă reţineri din veniturile băneşti.

Next