Romînia Liberă, februarie 1962 (Anul 20, nr. 5380-5403)

1962-02-14 / nr. 5391

Proletari din toate țările, unifi-va­­ minți libert ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÍNA 4 pagini — 20 bani Miercuri 14 februarie 1962 PENTRU ÎNDEPLINIREA EXEMPLARĂ A PLANULUI PE 1962 ANGAJAMENTE ALE COLECTIVELOR MOBILIZATOARE DIN ÎNTREPRINDERI .«700300000OC 8 Rulmenţi de mare precizie BRAŞOV (de la corespondentul 8 I nostru). T- Pentru îndeplinirea şi g 8 depăşirea sarcinilor de plan pe r I 1962, colectivul uzinei „Rulmen- 8 g tul" din Braşov şi-a luat în ca­­g­e­drul întrecerii socialiste, o serie 8­0 de importante angajamente : j­g • Reducerea cu 10 la sută faţă g 8 de anul 1961 a abaterilor para- 8 jj metrice care determină precizia jj­­ rulmenţilor ; j­ 8 • Extinderea matriţării pring jj extruziune la unele inele de rul- g g menţi ; 8 8 • Introducerea alimentării au. jj 0 tomate la maşinile de rectificat g 8 role; 1 • Realizarea peste sarcinile de jj § plan a unei cantităţi de rulmenţi g 8 în valoare de 5 milioane lei; 8 jj • Obţinerea de economii supli- § g mentare la preţul de cost al pro­­g­o­duselor în valoare de 700.000 lei 8 8 8 ^cooooooocooooooooooooooooooooooooooooooooooooot» oooooooooooró La uzinele „Tudor Vladimirescu“ din Capitală Colectivul Uzinelor „Tudor Vladimirescu“ din Capitală, analizînd posibilităţile de creştere a producţiei şi productivităţii muncii, de a da produse cu caracteristici tehnico-economice îmbunătăţite şi-a luat noi­­angajamente în cadrul întrecerii socialiste, ce se desfăşoară în acest­­an. Printre acestea amintim : — îndeplinirea planului anual, la producţia globală în proporţie de 100,3 la sută, realizînd în proporţie de 100 la sută toate sortimentele — modernizarea autobuzelor şi troleibuzelor clasa T. V. 2 prin unificarea tabloului de bord, îmbunătăţirea sistemului de acţionare a uşilor etc — realizarea prototipului şi lotului experimental a unui nou au­tobuz­ — introducerea în fabricaţie de serie a unui nou tip de autoutili­tară cu simplă şi cu dublă tracţiune avînd ca îmbunătăţiri : aderenţă mărită la sol, ameliorarea suspensiei, confort şi spaţiul vizibilităţii mărit­e — extinderea sudurii automate şi semiautomate, realizîndu-se în plus 60.000 m.1. sudură peste sarcina prevăzută în planul tehnic. — creşterea cu 3 la sută a indicelui de utilizare a maşinilor faţă de anul trecut — economisirea a 200 tone metal prin reproiectarea unor suban­­samble şi aplicarea planurilor complexe de croire — realizarea a 1.150.000 lei economii la preţul de cost peste plan — calificarea în anul 1962 a unui număr de 240 muncitori şi ri­dicarea calificării la un număr de 550 muncitori de diferite meserii, precum și la un număr de 40 desenatori și tehnicieni și 60 ingineri. întrecerea celor mai buni din sectorul pielărie Ieri fabricile „Flacăra Roşie“ şi „Ki­­rov“ din Capitală au găzduit oaspeţi dragi. Şi-au dat întîlnire aici în ca­drul unei pasionante întreceri munci­tori fruntaşi din diferite întreprinderi de pielărie din ţară. Scopul ? Desem­narea titlului de „cel mai bun croitor în piele şi ştanţor de talpă", încă din primele ore întrecerea se arăta deosebit de vie. Participanţii dovedesc multă atenţie şi mai ales în­­demînare. Sunt doar cei mai buni mun­citori care s-au verificat în faza pe întreprindere a întrecerii, la care au fost antrenaţi 1100 croitori de piele şi ştanţori de talpă. Iată-i pe Con­stantin Răducanu de la fabrica de pie­lărie şi încălţăminte Rîmnicu Vilcea, Dumitru Manea de la „Timpuri Noi“ din Braşov, Florian Vulpe de la „N. Bălcescu“ din Capitală, Andrei Grae­­szer de la „8 Mai" Mediaş şi alţii. Fi­gurile lor ne sînt cunoscute, fami­liare. I-am întîlnit şi anul trecut, tot aici, aplecaţi în faţa meselor de croit sau a ştanţelor la faza finală a ante­rioarei întreceri. Alături de aceşti muncitori mai vîrstnici, cu o bogată experienţă în meserie, figurează de astă dată şi nume noi. Constantin Bratu de la „Flacăra Roşie“, Micu Va­sile de la „Partizanul“ Bacău, Marin Ilie de la „Carmen“ din Bucureşti sunt cîţiva din tinerii muncitori care în cursul anului trecut au înregistrat o simţitoare ridicare a nivelului lor profesional. Punînd în centrul atenţiei preocu­parea pentru creşterea măiestriei profesionale şi efectuarea unor croiri economice şi de bună calitate, pielării răspund sarcinii de a se realiza eco­nomii în condiţiile unei calităţi tot mai ridicate a produselor. Care sunt deci rezultatele ce au fost obţinute în faza finală a întrecerii pentru titlul de „cel mai bun croitor în piele şi ştanţor de talpă“ ? La croit în piele locul I a fost cîştigat de Constantin Răducanu de la fabrica de piele şi încălţăminte din Rm. Vîlcea , locul II de Constantin Bratu de la „Flacăra Roşie“ —­Bucureşti iar locul III de Vasile Micu de la „Partizanul" — Bacău. La ştanţă locul I a fost cîş­tigat de Marin Ilie de la „Kirov" — Bucureşti, locul II de Andrei Graeszer de la „8 Mai“ — Mediaş şi locul III de Francisc Dobai de la „Ianos Her­bak" Cluj. CL. RADULESCU s­i In clişeu : Un as­pect din timpul Întrecerii. In prim plan, Constantin Bratu de la „Fla­căra Roșie". Foto: NICU VASILE a a In cadrul adunării care a avut loc ieri la fabrica de tricotaje „Bela Brainer“ din Capitală, co­lectivul întreprinderii s-a anga­jat, printre altele, să introducă în fabricaţie 90 modele noi de tri­cotaje de bumbac, să treacă la aplicarea unor procedee moderne de albire, să realizeze economii suplimentare la preţul de cost în valoare de 400.000 Iei, în clişeu , un aspect de la adunarea colec­tivului fabricii de tricotaje „Bela Brainer". Foto: MIHAI POPESCU La fabrica de mobilă din Tg. Mureş TG. MUREŞ.­­ Colectivul fa­­­­bricii de mobilă „23 August“ din­­ Tg. Mureş, s-a angajat să reali­zeze peste plan produse in valoa­­­­re de 2.100.000 lei, economii la­­ preţul de cost de 300.000 lei şi un­­ beneficiu suplimentar de 800.000­­ lei. Se vor reduce în acest scop,­­ consumurile specifice la cheres-­­ tea, plăci aglomerate din lemn şi­­ Ia furnir. Se vor proiecta 15 tipuri noi de­­ mobilă şi se vor introduce în­­ producţie plăcile fibro-lemnoase.­­ In vederea îmbunătăţirii calităţii i mobilei se va asimila tehnologia i lustruirii cu pastă și se va reor­­­­ganiza procesul tehnologic la­­ mobila de mare serie, în vederea re introducerii finisării cu nitro-lac. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a primit in audienţă pe ambasadorul U.R.S.S., I. K. Jegalin Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit în audien­ţă pe ambasadorul U.R.S.S., I. K. Jegalin, care i-a înmînat textul mesajului, conţinînd propunerea ca lucrările Comitetului celor 18 state să înceapă la nivel înalt, a­­dresat de N. S. Hruşciov preşe­dintelui Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, şi preşedintelui Consiliului de Miniştri, tovarăşu­lui Ion Gheorghe Maurer. Modernizarea staţiunii Sîngeorz-Băi In aceste zile, în staţiunea Sîn­georz-Băi, se efectuează, importante lucrări pentru schimbarea radicală a aspectului acestei staţiuni vestite prin proprietăţile curative ale ape­lor sale minerale. Au fost efectuate numeroase lu­crări de urbanistică, cum sunt: pa­­varea străzilor, construirea de tro­tuare, schimbarea direcţiei unor căi de acces cu scopul de a nu dăuna unor izvoare. Pentru aprovizionarea staţiunii cu apă potabilă, sunt în curs lucrări de aducţiune. Apa este adusă din Someş, de la punctul Gura Cormăi. De curind, a fost terminată o piaţă modernă, iar în prezent, sunt în construcţie o baie publică şi un bloc hotelier cu 500 de locuri. îmbunătăţirea alimentării cu apă şi a canalizării unor oraşe Consiliul de Miniştri a aprobat măsuri pentru îmbunătăţirea alimen­­tării cu apă şi a canalizării a încă 13 oraşe şi centre muncitoreşti în care s-a dezvoltat considerabil in­­dustria, au apărut noi cartiere şi a crescut simţitor populaţia. In unele din aceste oraşe lucrările au şi început. La Reghin se exe­cută în prezent lucrări la staţia de captare şi pompare. Construcţia a două rezervoare de apă de mare capacitate şi o parte din conductă şi reţeaua de distribuţie a apei s-a terminat. Importante lucrări de canalizare încep şi la Galaţi, în cartierul Ţi­­glina unde se construiesc numeroa­se blocuri de locuinţe şi clădiri social-culturale pentru cei care vor lucra la marele combinat siderurgic. Şi în vechiul oraş al pescarilor de la gurile Dunării, Sulina, va fi ex­tinsă reţeaua de distribuţie a apei şi se vor face amenajări la instala­ţiile staţiei de captare etc. îmbunătăţirea canalizării oraşului Bîrlad, unde în 1961 s-a construit, printre altele, un canal colector, va continua şi în acest an. Principalele artere ale oraşului se racordează la noul canal. Pe măsura sistematizării oraşului şi construirii de noi blocuri, asemenea amenajări se continuă şi pe alte străzi. Lucrări de acest gen urmează să se facă şi la Lupeni, Tg. Jiu, Sibiu, Tulcea, Turda, Giurgiu, Ca­ransebeş, Buzău. (Agerpres) Şiragul de clădiri zvelte pe care-l înfăţişează clişeul nostru, e ansamblul de locuinţe de pe B-dul Dinicu Golescu din Capitală. Foto: MIHAI POPESCU Documentaţii mult aşteptate Unităţile agricole din regiunea Do­­brogea se preocupă să aducă la îndeplinire prevederile Directive­lor Congresului al III-lea al P.M.R. şi recomandările Consfătuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti, prin reali­zarea unor cit mai mari cantităţi de produse agricole vegetale şi ani­male. De aceea ele şi-au înscris în planurile de activitate din acest an numeroase obiective menite să asi­gure fo­arte condiţiile necesar­e unei dezvoltări şi mai mari a ramurilor agricole şi desfăşurării procesului de producţie la un nivel superior. Un loc important în aceste planuri de producţie îl ocupă construcţiile şi lucrările gospodăreşti destinate di­feritelor sectoare de activitate şi mai ales sectorului zootehnic. Un sprijin important pentru exe­cutarea în cel mai scurt timp a acestor construcţii, de care depinde în mare măsură realizarea produc­ţiilor stabilite, trebuie să-l acorde unităţilor respective şi sfatului popu­lar regional. Ministerul Agriculturii Acest sprijin se manifestă sau mai bine zis ar trebui să se manifeste în mod foarte concret, prin elaborarea la timp a documentaţiilor şi prin so­luţionarea operativă a unor proble­me ce nu pot fi rezolvate decit la ni­velul ministerului. Iată însă unele situaţii care demonstrează că acest sprijin întîrzie să se facă simţit în regiunea Dobrogea. Trustul regional Gostat are de realizat în acest an un volum de construcţii de 37 milioane lei, totali­­zînd 137 obiective. Toate aceste lu­crări vor fi executate de T.R.C.L. Dobrogea. La ora actuală însă, con­structorii nu d­is­pun de documenta­ţiile necesare decit pentru 30 de obiective cu valoare mică şi care constituie de fapt continuări de anul trecut. De ce ? Pentru că, la rîndul său, Trustul regional Gostat nu a primit încă din partea Ministerului Agriculturii planul de construcţii aprobat, deşi acesta a fost depus de mult timp. întârzierea rezolvării problemei documentaţiilor în cazul Trustului regional Gostat nu este o excepţie. Greutăţi se întimpină şi la con­strucţia primei laborator de la Murfatlar, al cărei beneficiar este Staţiunea experimentală zonală Do­brogea. Aici, lucrarea a început în toamna anului trecut, pe baza unor proiecte parţiale, urmînd ca pînă la sfîrşitul lui 1961, Ministerul Agri­în legătură şi cu construcţiile agricole I­I din regiunea Dobrogea » ş­­­i culturii să pună la dispoziţie în­treaga documentaţie. Proiectul lip­seşte însă şi acum. Tot de ase­menea greutăţi se lovesc organele locale şi la înfiinţarea — conform planului ,­a unor complexe de creştere a păsărilor in gospodăriile colective. Pentru cele 20 de hale ce vor trebui construite, gospodăriile dispun de creditele necesare, dispun şi de repartiţiile de materiale. Lip­sesc însă proiectele tip, a căror în­tocmire revine tot Ministerului Agri­culturii, care de altfel a dat indi­caţia înfiinţării acestor complexe încă din luna octombrie a anului trecut. O altă problemă a cărei rezol­vare depinde în mod deosebit de sprijinul Ministerului Agriculturii este aceea a lucrărilor de alimentare cu apă în gospodăriile colective. Se ştie că, datorită condiţiilor naturale, în cele mai multe gospodării din regiunea Dobrogea, alimentarea cu apă, mai cu seamă în fermele de a­­nimale, constituie încă o mare gre­utate. Colectiviştii din Cuiugiuc şi din alte unităţi aduc apă pentru ani­male de la mari depărtări. Pentru a remedia această stare de lucruri co­mitetul executiv al sfatului popular regional a propus o serie de soluţii astfel ca în acest an să poată fi exe­cutate alimentări cu apă din 80 de gospodării colective. Lucrurile nu merg însă cum ar trebui şi iată de ce: cu întocmirea documentaţiei acestor lucrări se ocupă acum trei unităţi — I.S.PA.­Bucureşti, O.R.I.F. şi D.S.A.P.C.-Constanţa, iar cu exe­cutarea alte patru: I.U.T. şi I.F.T. Bucureşti, T.R.C.L. şi O.R.I.F. Dobrogea. Cu toată abunden­ţa de proiectanţi şi de executanţi, mai lipseşte totuşi ceva : o întreprin­dere căreia să-i revină în mod direct atribuţia de a coordona şi de a ur­mări executarea tuturor acestor lu­crări. Propunerea comitetului execu­tiv al sfatului popular regional ca aceasta să o facă Oficiul regional de îmbunătăţiri funciare a rămas pînă acum nesoluţionată Iată deci un timp larg de acti­vitate pentru organele Ministerului Agriculturii, a cărui, conducere e chemată să acorde o mai mare aten­ţie felului în care departamentele sale se ocupă de asigurarea docu­mentaţiei necesare unităţilor în sub­ordine şi să sprijine cu mai multă perseverență sfatul popular regional Dobrogea în rezolvarea acestor im­portante probleme legate de dez­voltarea agriculturii regiunii. Ing. SONIA MARCARIAN corespondentul „Rominiei libere'' AZI VA INFORMĂM DESPRE­ O NOUA LINIE AERIANĂ In prima jumătate a lunii martie Intre Bucureşti şi Suceava se va des­chide o nouă linie aeriană. Pentru a­­ceasta la Suceava s-a construit o aero­gara. E în curs de amenajare şi agen­ţia de bilete din centrul oraşului. PRIMA CETĂŢUIE DACICA DIN ŢARA BIRSEI S-a descoperit în comuna Teliu, pri­ma cetăţuie dacică din Ţara Birsei. Săpăturile arheologice au scos la iveală vase de lut ars şi alte obiecte care datează din secolul I al erei noastre. Sistemul de fortificaţie al ce­­tăţuii era format din 3 şanţuri de apă­rare. Specialiştii presupun că cetăţuia dacilor de la Teliu a avut o existenţă de scurtă durată, ea fiind incendiată în timpul cotropirii de către romani a teritoriului dacic, din care făcea parte şi Ţara Birsei. CASA DE CREAŢIE A ARTIŞTILOR PLASTICI IEŞENI IAŞI (de la corespondentul nostru). — Oraşul Iaşi s-a îmbogăţit cu un nou obiectiv cultural. Zilele acestea pe strada Armeană a fost terminată şi dată în folosinţă o impunătoare clădire destinată activităţii de creaţie a artiştilor plastici. Noua construcţie adăposteşte 12 studiouri spaţioase pre­văzute cu un sistem ingenios de ilu­minat şi care oferă pictorilor, sculpto­rilor şi graficienilor condiţii excepţio­nale de lucru. Frumuseţea noii case de creaţie a artiştilor plastici este completată cu o mare terasă. PUNCTE DE CONTROL PENTRU CALITATE IN UNITĂŢILE COMERCIALE In scopul asigurării unui control mai amănunţit asupra mărfurilor, Mi­nisterul Comerţului a luat măsura în­fiinţării unor puncte de control pen­tru calitate în unităţile comerciale cu amănuntul. Prin intermediul acestor puncte, se va împiedica pătrunderea în reţeaua comercială a mărfurilor neco­respunzătoare calitativ şi, totodată, se vor putea cunoaşte aprecierile cumpă­rătorilor asupra calităţii mărfurilor. Punctele de control pentru calitate se vor înfiinţa în unităţile comerciale reprezentative din principalele oraşe din ţară. Ele vor fi formate din 3—4 lucrători bine pregătiti, selecţionaţi din personalul unităţilor respective. In baza constatărilor efectuate la punctele de control, se vor lua măsuri menite să ducă la livrarea şi punerea în vînzare a unor mărfuri de cit mai bună calitate. CONSTRUCŢII MEDICO-SANITARE BRAŞOV. — In oraşul Braşov se află în curs de execuţie mai multe obiective medico-sanitare. La spitalul nr. 1, de pildă, se lucrează intens la amenajarea unui laborator dotat cu cea mai modernă aparatură. Acesta va fi înzestrat cu instalaţii speciale care vor permite utilizarea izotopilor radioactivi. In cadrul aceluiaşi spital se amena­jează de asemenea un nou laborator clinic. Printre construcţiile medico-sanitare noi din Braşov se numără şi secţia de balneofizioterapie a aceluiaşi spital. DE PESTE HOTAR! 48 IERI PARISUL a trăit evenimente emoţionante : un milion de persoane din capitala Franţei au a­dus un ultim omagiu celor opt fii şi fiice căzuţi în urma reprimării de către poliţie a manifestaţiei antifasciste de săptămîna trecută. (Amănunte în pagina a IV-a). 48 LONDRA. — La şedinţa sa din 6 februarie, Consiliul general al Comitetului englez pentru apărarea păcii a condamnat hotărîrile guver­nului englez de a efectua experienţe nucleare subterane în Nevada şi de a pune la dispoziţia S.U.A. insula Christmas pentru a efectua experien­ţe nucleare în atmosferă. Aceste ho­tărîri ale guvernului englez, se spune în rezoluţie, împreună­ cu livrarea de arme Germaniei occidentale şi refu­zul de a duce tratative cu privire la Berlin intensifică primejdia de război. 48 BELGRAD. — In cadrul ciclului „Tinerii care cuceresc lumea", vio­lonistul Stefan Ruha, acompaniat de orchestra simfonică a Radioteleviziu­­nii din Belgrad, a prezentat in sala „Kolarcev Univerzitet'' din Belgrad primul său ,concert în cadrul turneului pe care-l întreprinde in R.P.F. Iu­goslavia împreună cu pianistul F. Weiss. Concertul s-a bucurat de Un fru­mos succes. L Locuinţe pentru inginerii agronomi şi zootehnicieni 241 de gospodării agricole colective din regiunea Bucureşti au prevăzut în planurile lor pe acest an construirea de locuinţe formate din câte două a­­partamente, pentru a asigura ingineri­lor agronomi şi zootehnicieni con­diţii mereu mai bune de viaţă şi de muncă. Proiectele noilor construc­ţii au fost întocmite şi s-au procurat o parte din materialele necesare. Totodată în multe gospodării colec­tive s-au organizat loturi pentru ex­­­perienţe, se amenajează case-laborator, iar cele existente se înzestrează cu noi aparate. Aceasta creează cadrelor cu pregătire superioară care-i ajută pe co­lectivişti în sporirea producţiei agri­cole condiţii bune pentru efectuarea de cercetări ştiinţifice. (Agerpres) Magazi­ne tip la universale sate In raionul Năsăud, au fost con­struite şi date de curind în funcţiu­ne 5 magazine universale tip. In satele de munte, altădată cuib al mizeriei, lipsite de mijloace de aprovizionare, astăzi există moderne localuri comerciale. Magazinele deschise de curind află în satele­ Salva, Coşbuc, Ho­rești, Găureau și în cea mai înde­părtată localitate a raionului la Lunca Ilvei. . Prin cooperativele săteşti An de an, reţeaua de desfacere a cooperaţiei de consuma s-a îmbogăţit cu noi unităţi, a devenit mai bine a­­provizionată cu mărfuri alimentare şi industriale, specifice populaţiei săteşti. Aceeaşi situaţie se manifestă şi pentru aprovizionarea unităţilor de alimentaţie publică cooperatiste, unităţi care ser­­vesc un număr important de consuma­tori de la sate. Majoritatea unităţilor cooperaţiei de consum sunt bine aprovizionate. Cu spi­rit gospodăresc, este condus, de pildă, restaurantul cooperativei de consum din comuna Vînju Mare, regiunea Oltenia. Aici, găseşti în permanenţă felurite pre­parate calde şi reci, iar pentru zilele de tîrg se pregătesc dinainte numeroa­se produse. La această cooperativă, este în curs de organizare o carman­gerie, de la care se vor aproviziona şi alte bufete din cuprinsul raionului. O preocupare susţinută pentru o bună şi ritmică aprovizionare găsim de aseme­nea la magazinul alimentar şi la libră­ria din comuna Devesel, din aceeaşi regiune, la unităţile cooperatiste din comunele Budeşti, Ţigăneşti, Călugă­­reni, din regiunea Bucureşti, ca şi la multe alte unităţi din diverse regiuni ale ţării. Dacă la unele unităţi cooperatiste se mai manifestă deficienţe în ceea ce priveşte aprovizionarea, acestea se da­­toresc unor cauze legate de o insufi­cientă preocupare pe diferitele verigi ale sectorului de aprovizionare şi des­facere. Astfel, unii gestionari de uni­tăţi dau dovadă de neglijenţă la întoc­mirea notelor de comandă, la înainta­rea la timp a acestora întreprinderilor comerciale raionale, întocmind note de comandă limitate, gestionarul magazi­nului alimentar al cooperativei din co­muna Vîrciorova a privat un timp pe locuitorii comunei de putinţa cumpă­rării brînzei topite şi­ a conservelor. Pe bună dreptate, organele Inspecţiei co­merciale de stat au sancţionat pe Ni­­colae Dobrinaş, preşedintele coopera­tivei din Tg. Secuiesc, care timp de două luni nu s-a îngrijit de aprovizio­narea cu sare măruntă şi bolovani a magazinului mixt din Sita Buzăului. De neglijenţe grave în munca sa a dat do­vadă şi Constantin Bîrsan, preşedintele cooperativei din comuna Zărneşti, re­giunea Braşov. Uneori însă aprovizionarea coopera­tivelor este neglijată de întreprinderile comerciale raionale. Pînza nealbită, a­­ţica şi finetul s-au găsit foarte rar şi — în unele unităţi din raionul Roşiori de Vede — de loc, din cauza neglijen­ţei serviciului comercial al I.C.R.-Ro­­şiorii de Vede. Un asemenea „stil“ de muncă trebuie să facă obiectul unei serioase analize din partea Uniunii re­gionale a cooperativelor de consum Bucureşti. Aceasta, mai cu seamă că in cuprinsul regiunii s-au semnalat u­­nele deficienţe şi în ce priveşte repar­tiţia mărfurilor. Astfel, în timp ce pen­tru U.R.C.C. Roşiori de Vede s-au re­partizat cantităţi de carne, slănină etc. peste necesar, pentru U.R.C.C. Tr. Mă­gurele s-a dat o repartiţie insuficientă. Tot astfel, în timp ce în oraşul Turnu- Măgurele şi în alte centre populate din regiunea Bucureşti, exista o cerere spo­rită de pantofi tip „Romarta“, de store de calitate superioară, aceste mărfuri — în loc să fie distribuite acolo unde erau căutate — stăteau în stoc și aveau o vînzare lentă în comunele Peretu, Ileana, Dracea și în altele. Asigurarea fondului de mărfuri ne­cesar pentru sate trebuie să constituie o preocupare permanentă, începînd de la gestionarii de unităţi şi pînă la con­ducerile uniunilor regionale ale coope­rativelor de consum. Centrocoop are datoria să controleze îndeaproape mo­dul în care se efectuează repartiţia mărfurilor în cuprinsul regiunilor. Pentru o mai bună aprovizionare a satelor, este necesar ca şi întreprinde­rile comerţului, cu ridicata din Minis­terul Comerţului să depună mai mult interes în obţinerea mărfurilor de la furnizori, în aprovizionarea ritmică a depozitelor cooperatiste raionale cu o serie de mărfuri cerute la sate, ca: stofe groase, veste ţărăneşti, broboade, basmale pluşate, fulare bărbăteşti, tri­cotaje şi încălţăminte pentru copii, to­poare, pile pentru joagăre, felinare de vînt, sticle de lampă, balamale, broaşte pentru cufere şi altele; întmcît în unele comune au fost ca­zuri cînd cantităţile de petrol s-au do­vedit insuficiente (Baza 9 Competrol Turnu-Severin, Baza 2 Competrol Bucu­reşti etc)., se impune ca direcţia de resort din Ministerul Industriei Petro­lului şi Chimiei să asigure un control mai riguros asupra unităţilor care au sarcina să aprovizioneze cu petrol uni­tăţile cooperatiste. Tot astfel, între­prinderile regionale de transporturi auto trebuie să dea dovadă de mai multă promptitudine în efectuarea transporturilor de mărfuri de la depo­zitele întreprinderilor comerţului cu ri­dicata la depozitele cooperatiste raio­nale ; în acelaşi timp, e nevoie de mai mult sprijin din partea sfaturilor popu­lare comunale, prin punerea la dispo­ziţie a căruţelor necesare pentru trans­portarea la timp a mărfurilor de la de­pozitele raionale la comune. Analizîndu-se condiţiile de aprovizio­nare şi posibilităţile existente în fiecare regiune în parte, luîndu-se măsurile co­respunzătoare pentru înlăturarea defi­cienţelor semnalate, se va putea asi­gura o mai bună şi mai operativă a­­provizionare cu mărfuri a satelor. MIRCEA SCRIPCA

Next