Romînia Liberă, ianuarie 1964 (Anul 22, nr. 5976-6000)

1964-01-14 / nr. 5985

Proletari din toate ţările, uniţî-vă ! unim meri ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ CUM MIRIM PH CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE LAPTE La gospodăria agricolă de stat din Şandra, regiunea Banat, în ultimii ani, alături de cultura cerealelor, a luat fiinţă şi un puternic sector zoo­tehnic, în cadrul căruia, ferma va­cilor cu lapte a devenit una din ra­murile principale. La începutul anului 1958, aveam un număr de 147 de capete de tine­ret taurin, fără nici o vacă cu lapte. Anul 1963 l-am încheiat cu un nu­măr de 760 de taurine, din care 430 sunt vaci cu lapte ; în anul 1964, conform planului de producţie, efec­tivele vor creşte la 1060 de taurine, din care 600 vor fi vaci cu lapte. Se acordă o atenţie deosebită acestei ferme, deoarece, în condiţiile pedo­­climaterice de la noi şi ale aşezării geografice a gospodăriei, ea s-a do­vedit cea mai eficientă din punct de vedere economic. Datorită măsurilor luate de con­ducerea gospodăriei, paralel cu efec­tivele a crescut, de la an la an, şi producţia de lapte. în 1983, de exem­plu, s-a obţinut o producţie medie de 4350 litri de lapte pe cap de ani­mal, în calcul fiind luat efectivul mediu avut în tot cursul anului. A­­ceasta înseamnă că de la fiecare va­că îngrijită s-au muls 250 litri de lapte peste sarcinile de plan. Şi dacă, pentru comparare, vom arăta că în anul 1980 producţia medie de lapte a fost de 3070 litri, iar în 1961 de 4040 litri, se remarcă bine creş­terea producţiilor în cadrul fermei de vaci. Cum s-a ajuns la rezultatele a­­mintite? Să vorbim mai detaliat, între altele, despre baza furajeră. Trebuie să spun că dacă în 1958 suprafaţa ocupată cu furaje era de 246 hectare — reprezentând doar 7 la sută din arabil—în 1963 ea a cuprins 430 de hectare, adică 11,5 la sută. O deose­bită atenţie s-a acordat culturii po­rumbului pentru siloz, care s-a ex­tins în ultimii 6 ani de la 27 de hec­tare la 250 de hectare. Se ştie însă că producţia de lapte este condiţio­nată şi de calitatea furajelor. Iată de ce la noi se acordă o mare aten­ţie conservării lor. Cum procedăm cu silozul de exemplu ? Paiele rezul­tate de la cerealele de toamnă, balo­tate, se transportă la locul de de­pozitare ales în imediata apropiere a fermei de vaci. Se clădesc cîte două şire de paie paralele, cu o lun­gime de 50—60 metri şi o lăţime de 3—4 metri. Distanţa între sire este de 10—12 metri. Porumbul­ siloz re­coltat şi tocat se transportă între cele două șire de paie unde, pe mă­sură ce se descarcă, este tasat cu a­­jutorul a două tractoare. Se caută ca într-un timp relativ scurt de 3—5 zile să se depoziteze 100—120 de va­goane de porumb bine tocat. La sfîrșit, silozul se acoperă tot cu balo­turi de paie în așa fel încît să se asigure o bună etanșeitate. Folosind această metodă, gospodăria noastră a realizat economii importante. Sunt eliminate complet cheltuielile de a­­menajare a gropilor de siloz, va­loarea paielor nu se depreciază, iar pierderile de siloz sunt foarte mici. Iar transportul la grajd se face cu multă uşurinţă, deoarece încăr­catul se execută mai rapid decît a­­tunci cînd silozul este păstrat în gropi sau în bazine. în general, asi­gurăm pentru fiecare vacă circa 10- 12 tone de porumb siloz. întreţinerea vacilor cu lapte în perioada de iarnă se face numai în : adăposturi închise, în grajduri din cărămidă cu o capacitate de 107 ca­pete fiecare. Care sînt caracteristi­cile acestor adăposturi? In ele, va­cile sunt aşezate pe două rînduri, a­­vînd la mijloc o alee de curăţire, iar de-a lungul pereţilor o alee de fu­rajare. Standul vacilor este de tip mijlociu, ridicat deasupra nivelului aleii de curăţenie. Fiecare grajd este prevăzut cu un sistem de ventilaţie şi cu un sistem de colectare a mus­tului. Toate adăposturile destinate vacilor cu lapte au adăpători auto­mate şi sunt electrificate ; animalele sunt aşezate în grajd pe grupe de producţie, un lot cuprinzînd 15—17 vaci mulgătoare. Aceasta, deoarece mulsul se face cu mijloace mecani­ce. Fiecare grupă cuprinde animale cu producţii asemănătoare, ceea ce dă posibilitatea unei furajări dife­renţiate. Şi acum cîteva cuvinte despre fu­rajarea propriu-zisă. Hrănirea ani­malelor în perioada de stabulaţie se face cu furaje însilozate, tulei de porumb, fînuri de borceag şi lucer­­nă, tăieţei de sfeclă şi concentrate. Furajele însilozate constituie baza raţiilor zilnice. Concentratele se dau în amestec cu săruri minerale şi se administrează după muls. în mod concret, se administrează o raţie medie la un animal în greutate de 600 kg şi cu o producţie zilnică de 10 litri de lapte, care să cuprindă 10,72 unităţi nutritive şi 898 unităţi albumină digestibilă. Raţia de con­centrare cuprinde de regulă 30 la sută şroturi, 55 la sută tărîţe şi 15 la sută mazăre. Ea se administrează diferenţiat, în funcţie de producţia de lapte, de perioada de lactaţie şi de starea de întreţinere a animalu­lui ; pentru fiecare litru de lapte se dau 200 gr de concentrare la o pro­ducţie anuală de pînă la 4000 litri şi 300 gr de concentrate la o producţie anuală de peste 4000 litri lapte. Menţionez că la începutul lactaţiei se administrează, pentru stimulare, în primele două luni, un plus de 1 kg de concentrate, în luna a treia şi a patra, această cantitate fiind re­dusă la 0,5 kg. Mulsul se face şi el diferenţiat. La vacile care intră în ultima lună de lactaţie, se face de două ori pe zi. La cele care se menţin la nivelul producţiei medii a gospodăriei, se face de 3 ori pe zi, iar la cele cu o producţie de peste 6000 litri anual, se face de patru ori pe zi. Sursele de împrospătare a cirezii de bază sunt şi la noi viţeii obţinuţi din prăsila proprie. Iată de ce şi procesul de reproducţie este consi­derat şi la noi un factor important în dezvoltarea sectorului zootehnic şi deci şi în obţinerea de producţii mari. Se foloseşte sistemul de re­producţie natural, dirijat şi se apli­că la 40—50 zile după ultimul viţel. Junincile sînt date la reproducţie cînd au o greutate corporală de 360—370 kg şi nu mai devreme de a împlini vîrsta de 18 luni. Pentru vi­ţeii nou născuţi este asigurat un grajd-creşă, unde li se acordă con­diţii optime de hrană şi curăţenie. Timp de 5 zile, sînt alăptaţi de la vacile mamă în mod natural, apoi 50—55 de zile se alăptează cu lapte integral, cu biberonul. Incepînd de la vîrsta de trei săptămîni, viţeii se obişnuiesc cu uruieli de tărîţe de orz, porumb şi mazăre, care li se dau la discreţie pînă la vîrsta de două luni. Pe măsura înaintării în vîrstă, primesc apoi şi celelalte fu­raje. La 6 luni se separă pe sexe. Se cuvine, în încheiere, să arăt că în cadrul fermei de vaci cu lapte muncesc oameni destoinici cum sînt brigadierul Gh. Bejan, mulgătorii Gh. Irimciuc, Iosif Boca, Maria La­bos şi alţii care fac cinste gospodă­riei. Ing. IOAN COVRIG directorul gospodăriei agricole de stat din Şandra, regiunea Banat Studenţii Universităţii din Bucureşti se­ pregătesc intens pentru prima sesiune de examene din anul acesta. Iată, în clişeul nos­tru, un grup de studenţi din anul II, grupa 206, a Facultăţii de matematică-mecanică, în timpul colocviului ţinut în laboratorul de electricitate al catedrei de fizică generală Foto 1 AGERPRES Anul XXII nr. 5985 4 pagini 20 bani Marți 14 ianuarie 1964 AZI VA INFORMAM DESPRE: LUCRĂRI DE MECANIZARE IN PORTURI GALAŢI (Agerpres). Porturile Galaţi şi Brăila au fost înzes­trate cu numeroase utilaje şi instalaţii de mare productivitate, care au dus la creşte­rea traficului de mărfuri. Numai în 1963, de exemplu, în portul Galaţi au fost instala­te 4 macarale-portal, s-au pus în funcţiune 6 macarale plutitoare de 5-10 t., două trans­portoare cu bandă, 4 greifere pentru maca­rale de 8 tone, 4 pon­toane de acostare pen­tru nave maritime şi fluviale. Au fost date în exploatare o navă fluvială de pasageri de tipul „Săgeata“, 4 şalupe şi un mare nu­măr de utilaje şi ma­şini pentru atelierele de reparaţii şi între­ţinere. Portul Brăila a fost şi el dotat, printre al­tele, cu două autosti­­vuitoare de cîte 5 tone, două macarale pluti­toare, o rampă pentru descărcarea materia­lelor grele, un mare număr de tractoare cu remorci pentru trans­portarea mărfurilor. în acest fel, gradul de mecanizare a ope­raţiunilor în cele două porturi dunărene a crescut mult. Anul a­­cesta numai la Galaţi vor fi puse în func­ţiune încă 11 macarale de cîte 5-10 tone, 3 autostivuitoare şi noi utilaje pentru trans­port şi întreţinere. Datorită condiţiilor noi ce s-au creat pen­tru activitatea por­tuară din acest an, la D.R.N.C. Galaţi s-a prevăzut un volum de manipulări mărfuri cu 16,93 la sută mai mare faţă de realizările a­­nului 1963. NOI TIPURI DE VAGOANE TIMIŞOARA (coresp. R. I.) — La Uzinele de vagoane din oraşul Arad, s-au conceput şi construit în cursul anului trecut 7 noi tipuri de va­goane de călători şi de marfă. Prin­tre acestea se numără şi un tip de vagon de călători de clasa 2-a, cu 10 compartimente ce însumează 80 de locuri. Noul tip de vagon de cla­sa 2-a este prevăzut cu tot confor­tul necesar unei călătorii plăcute: are bănci prevăzute cu cauciuc spongios, instalaţie de încălzire, ilu­minat şi ventilaţie automate, sus­pensie pe arcuri spiralate şi amor­­tizoare hidraulice etc. De asemenea, s-a construit şi un tip de vagon de clasa 1 în care, printre altele, că­lătorul are perne reglabile în func­ţie de talie şi lumină pentru fiecare loc. Acest vagon are 54 de locuri dispuse în 9 compartimente. SEMINŢE DE MARE PRODUCTIVITATE Institutul de cerce­tări hortiviticole a pro­dus pentru acest an 2 200 kg seminţe elită de legume şi 81 000 kg seminţe mici de legu­me din soiuri raion­ate, ceea ce reprezintă a­­proape 30 la sută din cantitatea totală folo­sită anual in ţara noastră. Specialiştii institutu­lui au mai produs se­minţe pentru 24 noi soiuri şi hibrizi creaţi de ei în ultimii ani şi care au dat recolte sporite de legume. Printre acestea se nu­mără soiurile de ardei, varză de vară şi de toamnă de la staţiu­nea experimentală Ţi­găneşti, ceapă de ar­pagic şi salată timpu­rie de Banat, hibrizi de vinete şi ardei gras. Specialiştii au trimis totodată centrelor de încercare alte 16 so­iuri şi hibrizi de tomate, ardei, vinete, usturoi, varză pentru a fi verificate în dife­rite zone de cultură, urmînd ca cele mai productive să fie în­mulţite şi extinse în producţie. OŢELURI CU CARACTERISTICI SUPERIOARE Metalurgiştii de la combinatele siderurgice de la Hunedoara şi Re­şiţa, de la uzinele „Industria sîrmei“ din Cîmpia Turzii, uzinele „23 Au­gust" din Capitală, „Progresul"­­Brăila şi alte uzine au dobîndit o bogată experienţă în producerea oţelurilor de calitate. In prezent se elaborează cu 60 la sută mai multe mărci de oţeluri cu caracteristici superioare, faţă de 1959, creşteri mai accentuate înregistrîndu-se la oţelurile aliate pentru rulmenţi şi pentru industria petrolieră. O contribuţie de seamă la îmbu­nătăţirea calităţii şi introducerii în fabricaţie a unor mărci de oţel, cu proprietăţi superioare, au adus-o lucrătorii Institutului de cercetări metalurgice (I.C.E.M.). Ei au reuşit ca în ultimii ani să rezolve proble­me de mare însemnătate practică. Au fost definitivate astfel proce­deele tehnologice la numeroase noi mărci de oţeluri destinate unor pie­se pentru instalaţiile de foraj, pen­tru mijloace de transport şi altele, în acelaşi timp au fost îmbunătă­ţite standardele de oţeluri aliate şi cu carbon de calitate. PORUMBEI... CAMPIONI TIMIŞOARA (coresp. R. I.). — Re­cent în oraşul Timişoara s-au îna­poiat, venind de la Budapesta, cei 150 de porumbei care au participat, în decembrie 1963, la o expoziţie in­ternaţională. Interesant este faptul că 3 dintre aceşti porumbei au­ ob­ţinut la Budapesta titlul de „Cam­pion european“, 6 dintre ei titlul de „campion“ şi 12 calificativul „ex­cepţional“. La concursul care a avut loc cu­ aicest prilej, Timişoara a câş­­tigat locul 1, Münchenul locul 2 şi oraşul Novisad locul 3. la cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei ANGAJAMENTE INSUFLEŢITOARE în Întrecerea socialistă Creşterea indicilor de utilizare a agregatelor Maistrul Ion Petcu şi-a adunat bă­ieţii din brigadă. Ca şi în alte ocazii asemănătoare şi-a scos carneţelul din buzunar, cercetîndu-l cu atenţie. Gest cunoscut de la minoriştii din brigada III de la şase ţoii. Aşteptau cuvîntul maistru­lui. Toţi ştiau că Ion Petcu obiş■ nuieşte ca, înainte de a face o propu­nere, să-şi verifice calculele efectua­te dinainte în car­neţel. De data a­ceasta, era vorba de cifre deosebite: angajamentul bri­găzii în cinstea celei de-a 20-a a­­niversări a elibe­rării patriei. In adunarea ca­re a avut loc în secţie, Ion Petcu a fost printre pri­mii care a luat cu­vîntul. Arătînd că cifrele de plan ale acestui an pot fi CENTRALIZINDU-SE ACESTE ANGAJAMENTE, SE EXPRIMA PRIN DEPĂŞIREA SARCINILOR DE PLAN ANUALE CU : — 7.690.000 Iei la producţia globală ; — 9.840.000 lei la producţia-marfă ; — să producă peste plan 2.000 tone ţevi Unite ; — să sporească productivitatea muncii cu 2 la sută faţă de plan; — să realizeze economii peste plan la preţul de cost în valoare de 1 milion lei ; — să realizeze beneficii peste plan de 1 milion lei. PINA LA 23 AUGUST SĂ REALIZEZE URMĂTOARELE : — depăşirea valorii producţiei globale cu 5 milioane lei­; — depăşirea producţiei-marfă cu 6.400.000 lei; — economii peste plan, prin reducerea preţului de cost, în va­loare de 650.000 lei; — beneficii peste plan de 650.000 lei. Pentru asigurarea îndeplinirii acestor angajamente colectivul uzinei „Republica" a stabilit un plan de măsuri tehnico-organizato­­rice care prevede, printre altele, îmbunătăţirea condiţiilor de ardere la cuptoare şi o serie de perfecţionări ale proceselor tehnologice menite să ducă la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii ţevilor, la reducerea consumului de combustibil şi materii prime, calitate superioară a ţevilor lami­nate. Au urmat la cuvînt alţi lami­­norişti. Fiecare îşi manifesta hotărî­­rea de a îndeplini în mod exemplar planul la toţi in­dicatorii. L­amino­­ristul Tudor Do­­bre a arătat că va căuta să-şi organi­zeze mai bine lo­cul de muncă pen­tru a realiza cu succes partea ce-i revine din an­gajamentul luat de brigada din care face parte, să obţină un spor de producţie cu peste 1 la sută faţă de plan. In întreaga uzi­nă au avut loc a­­­semenea adunări însufleţite, în care muncitorii, ingi­nerii şi tehnicienii şi-au luat noi şi mobilizatoare an­gajamente în în­trecerea socialistă pe acest an, îndeplinite cu succes, el s-a angajat totodată în numele întregii brigăzi, să depăşească sarcinile producţiei globale cu 1,1 la sută şi să obţină o Dezvoltarea activităţ­ii de alimentaţie publică • Un nou complex la Eforie-Nord • O tabără cu 2 000 de locuri între Mamaia şi Con­stanţa • Un club — bar cazino şi un restaurant în construcţie la Mamaia • Noi hote­luri moderne la Bucureşti şi Braşov • Construcţii şi amenajări la Sinaia, Poiana Bra­şov, Rîşnov Exigenţa mereu crescîndă a consumatorilor, dezvoltarea activi­tăţii turistice interne, cit şi sporirea numărului de turişti care ne vizitea­ză ţara, solicită lucrătorilor din sectorul hotelier şi de alimentaţie publică o preocupare continuă pentru lărgirea bazei tehnico-ma­­teriale a acestui sector, pentru ridi­carea nivelului de deservire în uni­tăţile aferente. în legătură cu cele înfăptuite şi cu lucrările planifica­te pentru acest an, redactorul nos­tru Mircea Scripcă a solicitat o se­rie de amănunte tovarăşului IOAN VINTILA, directorul general al Di­recţiei generale a hotelurilor şi res­taurantelor din Ministerul Comer­ţului Interior. — V-aş propune să ne vorbiţi mai întîi despre noutăţile ce ni le va rezerva in acest an li­toralul. — Voi începe cu Mamaia unda an de an se realizează lucruri noi. în afara noilor hoteluri şi restaurante în ultimul an s-a mărit capacita­tea de deservire a restaurantului „Albatros“, s-a dat în folosinţă un club nautic — prevăzut cu un bar de zi — pe malul lacului Siut­­ghiol, s-a amenajat o instalaţie de întreţinere pentru autoturisme şi motociclete, s-a construit un teatru de vară s cu peste 1100 de locuri. Pentru amatorii de sport, s-au a­­menajat terenuri sportive și portice de gimnastică pe plajă. Anul acesta, capacitatea restau­rantelor „Peria“ și „Select“ se va mări cu circa 600 de locuri, iar cea a restaurantului „Pelican“ cu încă o sală de consumaţie. Va fi dată în folk?*ireţi o construcţie modernă pentru un club-bar cazino Ii se va amenaja un restaurant cu specific românesc. în scopul satisfacerii în mai bune condiţiuni a cerinţelor vizitatorilor, la vechiul cazino din Mamaia se vor amenaja peste 100 de cabine de pla­­ cu Ioan Vintil, directorul general al Direcţiei generale a hotelurilor şi restaurantelor din Ministerul Comerţului Interior­­ă. O surpriză plăcută o va consti­tui unitatea de alimentaţie publi­că de pe insula Ovidiu, amenajată în stil rustic. Tot aici se vor ame­naja debarcadere, locuri de pescuit. Pe aceeaşi insulă, se va amenaja un muzeu­ memorial Ovidiu, în cadrul căruia — cu concursul muzeului ar­heologic din Constanţa — se vor prezenta unele exponate şi piese muzeale legate de viaţa lui Ovidiu. — Dar în alte localităţi de pe li­toral? — între Mamaia şi Constanţa se va construi o tabără cu 2 000 de locuri chiar pe malul mării, cu ac­ces la plajele de pe faleză. La Eforie-Nord, se va da în fo­losinţă un complex cu 2 000 de lo­curi. Acest complex va fi prevăzut şi cu băi reci de nămol. Tot în a­­ceastă­ staţiune, restaurantul „Vraja mării" va fi reprofilat . Să ne deplasăm acum puţin şi la munte. Am auzit că la Braşov s-a deschis... —...Noul complex de alimentaţie publică „Cerbul carpatin“ din Pia­ţa 23 August Asta aţi vrut să în­trebaţi? La realizarea acestui com­­plex şi-au dat concursul atît arhi­tectul Dan Dîrzu, din direcţia noas­tră generală, care a executat proiec­tul, cît şi pricepuţi meşteri braşo­veni. S-a căutat să se menţină ar­hitectura iniţială prin placarea par­ţială a bolţilor cu­ cărămidă rostui­tă. La parter, unde funcţionează un restaurant cramă întreaga sală e o boltă cu vitrouri de epocă, pardo­seli de marmură şi cu un fundal decorativ cu­ tema „Bachus şi vi­nul“. Sus, la etaj — unde funcţio­nează un restaurant-braserie şi o cofetărie — întîlnim acelaşi decor sugestiv; de asemenea, la subsolul clădirii — ce găzduieşte o vinărie şi o sală de­ degustare special amena­jată — găsim mobilier de epocă, ur bar format din butoaie etc. între­gul complex este dotat cu utilaje moderne şi este deservit de perso­nalul selecţionat de către T.A.P „Carpaţi“. — Dar la Sinaia ? — încă n-am terminat cu împre­jurimile Braşovului, spune zîmbind tov. I. Vintilă. La Poiana Braşov se construieşte un restaurant în com­plexul Ruia, cu o capacitate de 140 de locuri, ce va fi dat în folosinţă la vară. O cabană din Poiana Bra­şov şi alta de pe Cristianul Mare vor fi dotate cu mobilier nou. La Rîşnov, în valea Cetăţii , pe dru­mul care urcă spre Poiana Braşov ■— va începe construirea unui com­(continuare la pag. 2-a} O producţie sporită de conserve Dezbătînd cifrele de plan pe anul 1964, în cinstea celei de-a 20-a ani­versări a eliberării patriei, co­lectivul fabricii de conserve din Te­cuci, regiunea Galaţi, şi-a luat urmă­toarele angajamente anuale în întrecerea socialistă : — SA DEPAŞEASCA PLA­NUL PRODUCȚIEI GLOBA­LE CU 1 800 000 LEI, IAR PLANUL PRODUCȚIEI MAR­FA CU 1 400 000 LEI ; — SA PRODUCĂ PESTE PLAN 200 TONE DE CON­SERVE DE LEGUME STERI­LIZATE ȘI 100 TONE DE CONSERVE DE FRUCTE ; — SA REDUCĂ PREȚUL DE COST PLANIFICAT CU 150 000 LEI; — SA REALIZEZE BENE­FICII PESTE PLAN ÎN VA­LOARE DE 500 000 LEI ; — SA SPOREASCĂ PRO­DUCTIVITATEA MUNCII PLANIFICATĂ CU 0,5 LA SUTA. In vederea realizării angajamen­telor, colectivul fabricii a întocmit un plan de măsuri tehnico-organiza­­torice care prevede printre altele mărirea spaţiilor de producţie la secţia de conserve de legume sterili­zate, creîndu-se posibilitatea ream­­plasării utilajelor tehnologice, în­tr-un flux îmbunătăţit, mecanizarea în continuare a diferitelor operaţiu­ni de încărcare, descărcare şi tran­sport. (Agerpres). A Citiţi în pag. a IlI-a Alte colective îşi dau angajamente în între­cerea socialistă

Next