Romînia Liberă, ianuarie 1964 (Anul 22, nr. 5976-6000)
1964-01-14 / nr. 5985
Proletari din toate ţările, uniţî-vă ! unim meri ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ CUM MIRIM PH CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE LAPTE La gospodăria agricolă de stat din Şandra, regiunea Banat, în ultimii ani, alături de cultura cerealelor, a luat fiinţă şi un puternic sector zootehnic, în cadrul căruia, ferma vacilor cu lapte a devenit una din ramurile principale. La începutul anului 1958, aveam un număr de 147 de capete de tineret taurin, fără nici o vacă cu lapte. Anul 1963 l-am încheiat cu un număr de 760 de taurine, din care 430 sunt vaci cu lapte ; în anul 1964, conform planului de producţie, efectivele vor creşte la 1060 de taurine, din care 600 vor fi vaci cu lapte. Se acordă o atenţie deosebită acestei ferme, deoarece, în condiţiile pedoclimaterice de la noi şi ale aşezării geografice a gospodăriei, ea s-a dovedit cea mai eficientă din punct de vedere economic. Datorită măsurilor luate de conducerea gospodăriei, paralel cu efectivele a crescut, de la an la an, şi producţia de lapte. în 1983, de exemplu, s-a obţinut o producţie medie de 4350 litri de lapte pe cap de animal, în calcul fiind luat efectivul mediu avut în tot cursul anului. Aceasta înseamnă că de la fiecare vacă îngrijită s-au muls 250 litri de lapte peste sarcinile de plan. Şi dacă, pentru comparare, vom arăta că în anul 1980 producţia medie de lapte a fost de 3070 litri, iar în 1961 de 4040 litri, se remarcă bine creşterea producţiilor în cadrul fermei de vaci. Cum s-a ajuns la rezultatele amintite? Să vorbim mai detaliat, între altele, despre baza furajeră. Trebuie să spun că dacă în 1958 suprafaţa ocupată cu furaje era de 246 hectare — reprezentând doar 7 la sută din arabil—în 1963 ea a cuprins 430 de hectare, adică 11,5 la sută. O deosebită atenţie s-a acordat culturii porumbului pentru siloz, care s-a extins în ultimii 6 ani de la 27 de hectare la 250 de hectare. Se ştie însă că producţia de lapte este condiţionată şi de calitatea furajelor. Iată de ce la noi se acordă o mare atenţie conservării lor. Cum procedăm cu silozul de exemplu ? Paiele rezultate de la cerealele de toamnă, balotate, se transportă la locul de depozitare ales în imediata apropiere a fermei de vaci. Se clădesc cîte două şire de paie paralele, cu o lungime de 50—60 metri şi o lăţime de 3—4 metri. Distanţa între sire este de 10—12 metri. Porumbul siloz recoltat şi tocat se transportă între cele două șire de paie unde, pe măsură ce se descarcă, este tasat cu ajutorul a două tractoare. Se caută ca într-un timp relativ scurt de 3—5 zile să se depoziteze 100—120 de vagoane de porumb bine tocat. La sfîrșit, silozul se acoperă tot cu baloturi de paie în așa fel încît să se asigure o bună etanșeitate. Folosind această metodă, gospodăria noastră a realizat economii importante. Sunt eliminate complet cheltuielile de amenajare a gropilor de siloz, valoarea paielor nu se depreciază, iar pierderile de siloz sunt foarte mici. Iar transportul la grajd se face cu multă uşurinţă, deoarece încărcatul se execută mai rapid decît atunci cînd silozul este păstrat în gropi sau în bazine. în general, asigurăm pentru fiecare vacă circa 10- 12 tone de porumb siloz. întreţinerea vacilor cu lapte în perioada de iarnă se face numai în : adăposturi închise, în grajduri din cărămidă cu o capacitate de 107 capete fiecare. Care sînt caracteristicile acestor adăposturi? In ele, vacile sunt aşezate pe două rînduri, avînd la mijloc o alee de curăţire, iar de-a lungul pereţilor o alee de furajare. Standul vacilor este de tip mijlociu, ridicat deasupra nivelului aleii de curăţenie. Fiecare grajd este prevăzut cu un sistem de ventilaţie şi cu un sistem de colectare a mustului. Toate adăposturile destinate vacilor cu lapte au adăpători automate şi sunt electrificate ; animalele sunt aşezate în grajd pe grupe de producţie, un lot cuprinzînd 15—17 vaci mulgătoare. Aceasta, deoarece mulsul se face cu mijloace mecanice. Fiecare grupă cuprinde animale cu producţii asemănătoare, ceea ce dă posibilitatea unei furajări diferenţiate. Şi acum cîteva cuvinte despre furajarea propriu-zisă. Hrănirea animalelor în perioada de stabulaţie se face cu furaje însilozate, tulei de porumb, fînuri de borceag şi lucernă, tăieţei de sfeclă şi concentrate. Furajele însilozate constituie baza raţiilor zilnice. Concentratele se dau în amestec cu săruri minerale şi se administrează după muls. în mod concret, se administrează o raţie medie la un animal în greutate de 600 kg şi cu o producţie zilnică de 10 litri de lapte, care să cuprindă 10,72 unităţi nutritive şi 898 unităţi albumină digestibilă. Raţia de concentrare cuprinde de regulă 30 la sută şroturi, 55 la sută tărîţe şi 15 la sută mazăre. Ea se administrează diferenţiat, în funcţie de producţia de lapte, de perioada de lactaţie şi de starea de întreţinere a animalului ; pentru fiecare litru de lapte se dau 200 gr de concentrare la o producţie anuală de pînă la 4000 litri şi 300 gr de concentrate la o producţie anuală de peste 4000 litri lapte. Menţionez că la începutul lactaţiei se administrează, pentru stimulare, în primele două luni, un plus de 1 kg de concentrate, în luna a treia şi a patra, această cantitate fiind redusă la 0,5 kg. Mulsul se face şi el diferenţiat. La vacile care intră în ultima lună de lactaţie, se face de două ori pe zi. La cele care se menţin la nivelul producţiei medii a gospodăriei, se face de 3 ori pe zi, iar la cele cu o producţie de peste 6000 litri anual, se face de patru ori pe zi. Sursele de împrospătare a cirezii de bază sunt şi la noi viţeii obţinuţi din prăsila proprie. Iată de ce şi procesul de reproducţie este considerat şi la noi un factor important în dezvoltarea sectorului zootehnic şi deci şi în obţinerea de producţii mari. Se foloseşte sistemul de reproducţie natural, dirijat şi se aplică la 40—50 zile după ultimul viţel. Junincile sînt date la reproducţie cînd au o greutate corporală de 360—370 kg şi nu mai devreme de a împlini vîrsta de 18 luni. Pentru viţeii nou născuţi este asigurat un grajd-creşă, unde li se acordă condiţii optime de hrană şi curăţenie. Timp de 5 zile, sînt alăptaţi de la vacile mamă în mod natural, apoi 50—55 de zile se alăptează cu lapte integral, cu biberonul. Incepînd de la vîrsta de trei săptămîni, viţeii se obişnuiesc cu uruieli de tărîţe de orz, porumb şi mazăre, care li se dau la discreţie pînă la vîrsta de două luni. Pe măsura înaintării în vîrstă, primesc apoi şi celelalte furaje. La 6 luni se separă pe sexe. Se cuvine, în încheiere, să arăt că în cadrul fermei de vaci cu lapte muncesc oameni destoinici cum sînt brigadierul Gh. Bejan, mulgătorii Gh. Irimciuc, Iosif Boca, Maria Labos şi alţii care fac cinste gospodăriei. Ing. IOAN COVRIG directorul gospodăriei agricole de stat din Şandra, regiunea Banat Studenţii Universităţii din Bucureşti se pregătesc intens pentru prima sesiune de examene din anul acesta. Iată, în clişeul nostru, un grup de studenţi din anul II, grupa 206, a Facultăţii de matematică-mecanică, în timpul colocviului ţinut în laboratorul de electricitate al catedrei de fizică generală Foto 1 AGERPRES Anul XXII nr. 5985 4 pagini 20 bani Marți 14 ianuarie 1964 AZI VA INFORMAM DESPRE: LUCRĂRI DE MECANIZARE IN PORTURI GALAŢI (Agerpres). Porturile Galaţi şi Brăila au fost înzestrate cu numeroase utilaje şi instalaţii de mare productivitate, care au dus la creşterea traficului de mărfuri. Numai în 1963, de exemplu, în portul Galaţi au fost instalate 4 macarale-portal, s-au pus în funcţiune 6 macarale plutitoare de 5-10 t., două transportoare cu bandă, 4 greifere pentru macarale de 8 tone, 4 pontoane de acostare pentru nave maritime şi fluviale. Au fost date în exploatare o navă fluvială de pasageri de tipul „Săgeata“, 4 şalupe şi un mare număr de utilaje şi maşini pentru atelierele de reparaţii şi întreţinere. Portul Brăila a fost şi el dotat, printre altele, cu două autostivuitoare de cîte 5 tone, două macarale plutitoare, o rampă pentru descărcarea materialelor grele, un mare număr de tractoare cu remorci pentru transportarea mărfurilor. în acest fel, gradul de mecanizare a operaţiunilor în cele două porturi dunărene a crescut mult. Anul acesta numai la Galaţi vor fi puse în funcţiune încă 11 macarale de cîte 5-10 tone, 3 autostivuitoare şi noi utilaje pentru transport şi întreţinere. Datorită condiţiilor noi ce s-au creat pentru activitatea portuară din acest an, la D.R.N.C. Galaţi s-a prevăzut un volum de manipulări mărfuri cu 16,93 la sută mai mare faţă de realizările anului 1963. NOI TIPURI DE VAGOANE TIMIŞOARA (coresp. R. I.) — La Uzinele de vagoane din oraşul Arad, s-au conceput şi construit în cursul anului trecut 7 noi tipuri de vagoane de călători şi de marfă. Printre acestea se numără şi un tip de vagon de călători de clasa 2-a, cu 10 compartimente ce însumează 80 de locuri. Noul tip de vagon de clasa 2-a este prevăzut cu tot confortul necesar unei călătorii plăcute: are bănci prevăzute cu cauciuc spongios, instalaţie de încălzire, iluminat şi ventilaţie automate, suspensie pe arcuri spiralate şi amortizoare hidraulice etc. De asemenea, s-a construit şi un tip de vagon de clasa 1 în care, printre altele, călătorul are perne reglabile în funcţie de talie şi lumină pentru fiecare loc. Acest vagon are 54 de locuri dispuse în 9 compartimente. SEMINŢE DE MARE PRODUCTIVITATE Institutul de cercetări hortiviticole a produs pentru acest an 2 200 kg seminţe elită de legume şi 81 000 kg seminţe mici de legume din soiuri raionate, ceea ce reprezintă aproape 30 la sută din cantitatea totală folosită anual in ţara noastră. Specialiştii institutului au mai produs seminţe pentru 24 noi soiuri şi hibrizi creaţi de ei în ultimii ani şi care au dat recolte sporite de legume. Printre acestea se numără soiurile de ardei, varză de vară şi de toamnă de la staţiunea experimentală Ţigăneşti, ceapă de arpagic şi salată timpurie de Banat, hibrizi de vinete şi ardei gras. Specialiştii au trimis totodată centrelor de încercare alte 16 soiuri şi hibrizi de tomate, ardei, vinete, usturoi, varză pentru a fi verificate în diferite zone de cultură, urmînd ca cele mai productive să fie înmulţite şi extinse în producţie. OŢELURI CU CARACTERISTICI SUPERIOARE Metalurgiştii de la combinatele siderurgice de la Hunedoara şi Reşiţa, de la uzinele „Industria sîrmei“ din Cîmpia Turzii, uzinele „23 August" din Capitală, „Progresul"Brăila şi alte uzine au dobîndit o bogată experienţă în producerea oţelurilor de calitate. In prezent se elaborează cu 60 la sută mai multe mărci de oţeluri cu caracteristici superioare, faţă de 1959, creşteri mai accentuate înregistrîndu-se la oţelurile aliate pentru rulmenţi şi pentru industria petrolieră. O contribuţie de seamă la îmbunătăţirea calităţii şi introducerii în fabricaţie a unor mărci de oţel, cu proprietăţi superioare, au adus-o lucrătorii Institutului de cercetări metalurgice (I.C.E.M.). Ei au reuşit ca în ultimii ani să rezolve probleme de mare însemnătate practică. Au fost definitivate astfel procedeele tehnologice la numeroase noi mărci de oţeluri destinate unor piese pentru instalaţiile de foraj, pentru mijloace de transport şi altele, în acelaşi timp au fost îmbunătăţite standardele de oţeluri aliate şi cu carbon de calitate. PORUMBEI... CAMPIONI TIMIŞOARA (coresp. R. I.). — Recent în oraşul Timişoara s-au înapoiat, venind de la Budapesta, cei 150 de porumbei care au participat, în decembrie 1963, la o expoziţie internaţională. Interesant este faptul că 3 dintre aceşti porumbei au obţinut la Budapesta titlul de „Campion european“, 6 dintre ei titlul de „campion“ şi 12 calificativul „excepţional“. La concursul care a avut loc cu aicest prilej, Timişoara a câştigat locul 1, Münchenul locul 2 şi oraşul Novisad locul 3. la cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei ANGAJAMENTE INSUFLEŢITOARE în Întrecerea socialistă Creşterea indicilor de utilizare a agregatelor Maistrul Ion Petcu şi-a adunat băieţii din brigadă. Ca şi în alte ocazii asemănătoare şi-a scos carneţelul din buzunar, cercetîndu-l cu atenţie. Gest cunoscut de la minoriştii din brigada III de la şase ţoii. Aşteptau cuvîntul maistrului. Toţi ştiau că Ion Petcu obiş■ nuieşte ca, înainte de a face o propunere, să-şi verifice calculele efectuate dinainte în carneţel. De data aceasta, era vorba de cifre deosebite: angajamentul brigăzii în cinstea celei de-a 20-a aniversări a eliberării patriei. In adunarea care a avut loc în secţie, Ion Petcu a fost printre primii care a luat cuvîntul. Arătînd că cifrele de plan ale acestui an pot fi CENTRALIZINDU-SE ACESTE ANGAJAMENTE, SE EXPRIMA PRIN DEPĂŞIREA SARCINILOR DE PLAN ANUALE CU : — 7.690.000 Iei la producţia globală ; — 9.840.000 lei la producţia-marfă ; — să producă peste plan 2.000 tone ţevi Unite ; — să sporească productivitatea muncii cu 2 la sută faţă de plan; — să realizeze economii peste plan la preţul de cost în valoare de 1 milion lei ; — să realizeze beneficii peste plan de 1 milion lei. PINA LA 23 AUGUST SĂ REALIZEZE URMĂTOARELE : — depăşirea valorii producţiei globale cu 5 milioane lei; — depăşirea producţiei-marfă cu 6.400.000 lei; — economii peste plan, prin reducerea preţului de cost, în valoare de 650.000 lei; — beneficii peste plan de 650.000 lei. Pentru asigurarea îndeplinirii acestor angajamente colectivul uzinei „Republica" a stabilit un plan de măsuri tehnico-organizatorice care prevede, printre altele, îmbunătăţirea condiţiilor de ardere la cuptoare şi o serie de perfecţionări ale proceselor tehnologice menite să ducă la creşterea productivităţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii ţevilor, la reducerea consumului de combustibil şi materii prime, calitate superioară a ţevilor laminate. Au urmat la cuvînt alţi laminorişti. Fiecare îşi manifesta hotărîrea de a îndeplini în mod exemplar planul la toţi indicatorii. Laminoristul Tudor Dobre a arătat că va căuta să-şi organizeze mai bine locul de muncă pentru a realiza cu succes partea ce-i revine din angajamentul luat de brigada din care face parte, să obţină un spor de producţie cu peste 1 la sută faţă de plan. In întreaga uzină au avut loc asemenea adunări însufleţite, în care muncitorii, inginerii şi tehnicienii şi-au luat noi şi mobilizatoare angajamente în întrecerea socialistă pe acest an, îndeplinite cu succes, el s-a angajat totodată în numele întregii brigăzi, să depăşească sarcinile producţiei globale cu 1,1 la sută şi să obţină o Dezvoltarea activităţii de alimentaţie publică • Un nou complex la Eforie-Nord • O tabără cu 2 000 de locuri între Mamaia şi Constanţa • Un club — bar cazino şi un restaurant în construcţie la Mamaia • Noi hoteluri moderne la Bucureşti şi Braşov • Construcţii şi amenajări la Sinaia, Poiana Braşov, Rîşnov Exigenţa mereu crescîndă a consumatorilor, dezvoltarea activităţii turistice interne, cit şi sporirea numărului de turişti care ne vizitează ţara, solicită lucrătorilor din sectorul hotelier şi de alimentaţie publică o preocupare continuă pentru lărgirea bazei tehnico-materiale a acestui sector, pentru ridicarea nivelului de deservire în unităţile aferente. în legătură cu cele înfăptuite şi cu lucrările planificate pentru acest an, redactorul nostru Mircea Scripcă a solicitat o serie de amănunte tovarăşului IOAN VINTILA, directorul general al Direcţiei generale a hotelurilor şi restaurantelor din Ministerul Comerţului Interior. — V-aş propune să ne vorbiţi mai întîi despre noutăţile ce ni le va rezerva in acest an litoralul. — Voi începe cu Mamaia unda an de an se realizează lucruri noi. în afara noilor hoteluri şi restaurante în ultimul an s-a mărit capacitatea de deservire a restaurantului „Albatros“, s-a dat în folosinţă un club nautic — prevăzut cu un bar de zi — pe malul lacului Siutghiol, s-a amenajat o instalaţie de întreţinere pentru autoturisme şi motociclete, s-a construit un teatru de vară s cu peste 1100 de locuri. Pentru amatorii de sport, s-au amenajat terenuri sportive și portice de gimnastică pe plajă. Anul acesta, capacitatea restaurantelor „Peria“ și „Select“ se va mări cu circa 600 de locuri, iar cea a restaurantului „Pelican“ cu încă o sală de consumaţie. Va fi dată în folk?*ireţi o construcţie modernă pentru un club-bar cazino Ii se va amenaja un restaurant cu specific românesc. în scopul satisfacerii în mai bune condiţiuni a cerinţelor vizitatorilor, la vechiul cazino din Mamaia se vor amenaja peste 100 de cabine de pla cu Ioan Vintil, directorul general al Direcţiei generale a hotelurilor şi restaurantelor din Ministerul Comerţului Interioră. O surpriză plăcută o va constitui unitatea de alimentaţie publică de pe insula Ovidiu, amenajată în stil rustic. Tot aici se vor amenaja debarcadere, locuri de pescuit. Pe aceeaşi insulă, se va amenaja un muzeu memorial Ovidiu, în cadrul căruia — cu concursul muzeului arheologic din Constanţa — se vor prezenta unele exponate şi piese muzeale legate de viaţa lui Ovidiu. — Dar în alte localităţi de pe litoral? — între Mamaia şi Constanţa se va construi o tabără cu 2 000 de locuri chiar pe malul mării, cu acces la plajele de pe faleză. La Eforie-Nord, se va da în folosinţă un complex cu 2 000 de locuri. Acest complex va fi prevăzut şi cu băi reci de nămol. Tot în această staţiune, restaurantul „Vraja mării" va fi reprofilat . Să ne deplasăm acum puţin şi la munte. Am auzit că la Braşov s-a deschis... —...Noul complex de alimentaţie publică „Cerbul carpatin“ din Piaţa 23 August Asta aţi vrut să întrebaţi? La realizarea acestui complex şi-au dat concursul atît arhitectul Dan Dîrzu, din direcţia noastră generală, care a executat proiectul, cît şi pricepuţi meşteri braşoveni. S-a căutat să se menţină arhitectura iniţială prin placarea parţială a bolţilor cu cărămidă rostuită. La parter, unde funcţionează un restaurant cramă întreaga sală e o boltă cu vitrouri de epocă, pardoseli de marmură şi cu un fundal decorativ cu tema „Bachus şi vinul“. Sus, la etaj — unde funcţionează un restaurant-braserie şi o cofetărie — întîlnim acelaşi decor sugestiv; de asemenea, la subsolul clădirii — ce găzduieşte o vinărie şi o sală de degustare special amenajată — găsim mobilier de epocă, ur bar format din butoaie etc. întregul complex este dotat cu utilaje moderne şi este deservit de personalul selecţionat de către T.A.P „Carpaţi“. — Dar la Sinaia ? — încă n-am terminat cu împrejurimile Braşovului, spune zîmbind tov. I. Vintilă. La Poiana Braşov se construieşte un restaurant în complexul Ruia, cu o capacitate de 140 de locuri, ce va fi dat în folosinţă la vară. O cabană din Poiana Braşov şi alta de pe Cristianul Mare vor fi dotate cu mobilier nou. La Rîşnov, în valea Cetăţii , pe drumul care urcă spre Poiana Braşov ■— va începe construirea unui com(continuare la pag. 2-a} O producţie sporită de conserve Dezbătînd cifrele de plan pe anul 1964, în cinstea celei de-a 20-a aniversări a eliberării patriei, colectivul fabricii de conserve din Tecuci, regiunea Galaţi, şi-a luat următoarele angajamente anuale în întrecerea socialistă : — SA DEPAŞEASCA PLANUL PRODUCȚIEI GLOBALE CU 1 800 000 LEI, IAR PLANUL PRODUCȚIEI MARFA CU 1 400 000 LEI ; — SA PRODUCĂ PESTE PLAN 200 TONE DE CONSERVE DE LEGUME STERILIZATE ȘI 100 TONE DE CONSERVE DE FRUCTE ; — SA REDUCĂ PREȚUL DE COST PLANIFICAT CU 150 000 LEI; — SA REALIZEZE BENEFICII PESTE PLAN ÎN VALOARE DE 500 000 LEI ; — SA SPOREASCĂ PRODUCTIVITATEA MUNCII PLANIFICATĂ CU 0,5 LA SUTA. In vederea realizării angajamentelor, colectivul fabricii a întocmit un plan de măsuri tehnico-organizatorice care prevede printre altele mărirea spaţiilor de producţie la secţia de conserve de legume sterilizate, creîndu-se posibilitatea reamplasării utilajelor tehnologice, într-un flux îmbunătăţit, mecanizarea în continuare a diferitelor operaţiuni de încărcare, descărcare şi transport. (Agerpres). A Citiţi în pag. a IlI-a Alte colective îşi dau angajamente în întrecerea socialistă