Romînia Liberă, noiembrie 1964 (Anul 22, nr. 6235-6259)
1964-11-08 / nr. 6241
mirii men ORGANUL SFATURILOR POPULARE INPUBLICA POPULARĂ ROMIHA Anul XXII nr. 6241 6 pagini — 30 bani Duminică 8 noiembrie 1064 La fiecare maşină INDICI ÎNALŢI DE UTILIZARE o aflam, zilele trecute, în secţia sape cu role a cunoscutei uzine „1 Mai“ din Ploieşti. Mai mulţi oaspeţi, aflaţi şi ei aici, urmăreau cu atenţie procesul de elaborare a unei piese. La comanda sigură, precisă a muncitorului, maşina răspundea perfect. Numeroasele întrebări, izvorîte din dorinţa de cunoaştere a oaspeţilor, îşi găseau pe loc lămuririle necesare. I-am reîntîlnit, după un timp, pe toţi aceşti invitaţi la cabinetul tehnic al uzinei, continuînd cu aprindere colocviul început în faţa maşinilor. Asistam la un schimb de experienţă. Fixîndu-şi ca loc de întîlnire uzina ploieşteană, specialişti din diferite uzine metalurgice din ţară au pus în discuţie o problemă de mare actualitate : utilizarea maşinilor cu comandă după program. Mai precis, ce trebuie făcut pentru ca aceste utilaje care, după cum se ştie, reprezintă nivelul cel mai înalt al tehnicii în domeniul prelucrării metalelor, să lucreze la randamentul ce-l pot da, cu productivitatea prevăzută în proiect. Cerinţa unei astfel de preocupări, mereu actuală, izvorăşte din faptul că utilizarea tot mai bună a maşinilor este o rezervă însemnată a creşterii productivităţii muncii — sarcină majoră pe care partidul o pune în faţa tuturor oamenilor muncii. Ca şi în anii anteriori, în întreaga ţară, se înfăptuieşte un vast plan de investiţii. Se construiesc fabrici noi, dotate cu utilaje moderne, se dezvoltă şi se reutilează cele existenţe, toate avînd drept atribut o înaltă tehnicitate şi productivitate. O însemnată rezervă este în această direcţie reducerea perioadei de rodaj la întreprinderile, secţiile, instalaţiile şi maşinile noi intrate în funcţiune şi atingerea, în termenul cel mai scurt, a parametrilor prevăzuţi în proiect. Măsurile ce se iau în acest domeniu nu rămîn fără rezultat. Fabricile de mobilă din Arad şi Rădăuţi au atins înainte de termen parametrii proiectaţi, reuşind să producă pe această cale în plus însemnate cantităţi de produse. De multe ori, importante rezerve pentru creşterea productivităţii muncii pot fi puse în valoare fără investiţii şi cheltuieli costisitoare. Calea de urmat în acest caz este folosirea cit mai eficientă a suprafeţelor de producţie şi a utilajelor în funcţiune. La secţia cazangerie a uzinei „23 August“, prin reorganizarea fluxului de fabricaţie şi prin extinderea sudurii automate, în semestrul I a.c., s-a obţinut o creştere de 10 la sută a indicelui de utilizare a suprafeţelor de producţie. La întreprinderea „Dîmboviţa“, perfecţionarea fluxului tehnologic şi introducerea uscătoarelor-tunel au dus la eliberarea unui spaţiu de circa 1000 mp, în care au fost amplasate două linii noi de confecţionare a încălţămintei. Dar mai sunt conducători de întreprinderi care, în loc să analizeze rezervele existente, să preconizeze măsuri pentru valorificarea lor, condiţionează realizarea sarcinii de creştere a productivităţii muncii de introducerea unor noi utilaje. Efortul pe care statul îl face pentru înzestrarea întreprinderilor cu tehnică nouă se cere însă întărit de o permanentă şi susţinută , grijă pentru folosirea raţională în primul rînd a utilajelor cu care acestea sunt dotate. Dacă la fabrica „Dorobanţul“ din Ploieşti s-ar fi atins indicii de utilizare obţinuţi la fabrica „Partizanul roşu“ din Braşov (care produce un sortiment similar cu întreprinderea amintită), s-ar fi putut obţine o producţie suplimentară de peste 70 000 mp de ţesături pe an. Atenţia care se acordă „zestrei“ uzinei, în continuă reînnoire, nu se materializează numai prin interesul pentru întreţinerea şi îngrijirea ei corespunzătoare de fiecare zi. Cu aceeaşi pasiune cu care urmăresc asimilarea în fabricaţie a unor noi tipuri de maşini, proiectanţi, mecanici şi muncitori cu experienţă se ocupă ca prin modificări constructive, prin echiparea cu diferite dispozitive, o serie de utilaje vechi să poată fi folosite cu randament sporit. Ca urmare a modernizărilor aduse la laminoarele de la Hunedoara, se laminează acum de peste 4 ori şi jumătate mai mult oţel decit s-a prelucrat la aceste agregate în 1948, înregistrîndu-se un indice tot mai mare de utilizare. Pe această bază, în acest an, s-a obţinut în medie pe fiecare oră efectivă de lucru cu 1,65 tone de laminate mai mult decit era planificat. Acţiunea de modernizare a maşinilor-unelte se dezvoltă tot mai mult, la ea participînd cadre tehnice dintre cele mai pricepute- In primul semestru al acestui an, în întreprinderile Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, au fost modernizate circa 750 de maşini. Este un indiciu în plus că modernizarea este o pîrghie importantă şi la îndemîna fiecărui colectiv pentru mobilizarea rezervelor de creştere a productivităţii muncii. Se pare însă că unele întreprinderi ca „Tehnometal“ Timişoara, Uzina de utilaj chimic din Ploieşti, nu au înţeles pe deplin acest lucru, acţiunile de modernizări prevăzute fiind lăsate pe plan secundar şi chiar nerealizîndu-se. Cunoscînd efectul unor astfel de lucrări, este bine ca acţiunea de modernizare să fie orientată spre direcţiile principale, la maşinile şi utilajele de care depinde sporirea accentuată a productivităţii muncii şi întreprinse pe baza unor calcule tehnico-economice judicioase, care să evite efectuarea de lucrări neeconomicoase, neeficiente. Buna utilizare a maşinilor depinde în mare măsură şi de nivelul de pregătire al cadrelor. Azi, mai mult ca oricînd, o importanţă deosebită o are ridicarea continuă a calificării cadrelor, în concordanţă deplină cu nevoile producţiei, cu necesităţile tehnicii noi care este prezentă în întreprinderi prin utilajele moderne, prin procedeele tehnologice avansate. Cu multă grijă şi prevedere se cere să se asigure pregătirea, cadrelor care urmează să lucreze în unităţile aflate în construcţie, astfel incit acestea să se dovedească din primul moment capabile să stăpânească tehnica nouă ce intră în dotarea unităţilor. Ne apropiem de încheierea anului 1964. Experienţa cîştigată în realizarea planului de creştere a productivităţii muncii pe anul în curs este un punct de plecare pentru mobilizarea a noi rezerve, pentru crearea bunelor condiţii îndeplinirii prevederilor pe anul viitor. Rezerve importante pentru întreaga economie =000= Serpentinele de la Mestecăniş de pe Valea Fainei Foto : ŞTEFAN PETRESCU Proletari din toate ţările, tmniţi-vă! IN CUPRINSUL ZIARULUI: — M. BERAM : 125 de ani de la înfiinţarea primei biblioteci publice din ţară. (Pag. a 2-a) — MARIANA PIRVULESCU : Cronica teatrală — Teatrul Naţional „I. L. Caragiale“ : „Domnişoara Nastasia“ de G. M. Zamfirescu. (Pag. a 2-a) — EUSEBIU CAMILAR : Suceava rediviva. (Pag. a 3-a) — LUCIAN ZATTI : Şantier severinean. (Pag. a 3-a) — I. STOIA : Prevenirea şi combaterea reumatismului. (Pag. a 4-a) — PIA RADULESCU : Corespondenţă de familie. (Pag. a 4-a) — Parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii din Moscova. (Pag. a 6-a) SOSIREA DELEGAŢIEI R.P. ROMINE CARE A VIZITAT ALGERIA Simbătă s-a înapoiat în Capitală delegaţia R. P. Romíne condusă de tovarăşul Gheorghe Apostol, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Romíne, care, la invitaţia Frontului de Eliberare Naţională şi a guvernului Republicii Algeriene Democratice şi Populare, a luat parte la sărbătorirea celei de-a X-a aniversări a începerii revoluţiei algeriene — Ziua naţională. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Virgil Cazacu, membru supleant al C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional Iaşi al P.M.R., deputat în Marea Adunare Naţională, şi Ion Georgescu, ambasadorul R. P. Române la Alger. La sosire, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpinaţi de tovarăşii Chivu Stoica, Alexandru Bîrlădeanu, Ştefan Voitec, Gheorghe Gaston Marin, Constantin Tuzu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, de membri ai C.C. al P.M.R. şi ai guvernului şi de alte persoane oficiale. (Agerpres). AZI VA INFORMĂM DESPRE: AL 40 000-LEA ASPIRATOR „RECORD" De curînd, la fabrica „Electromotor“ din Timișoara, a fost montat al 40.000-lea aspirator de praf „Record“ din acest an, produs românesc apreciat de cumpărători. Luna octombrie a acestui an a fost o lună „de vîrf“ ; în sectorul de aspiratoare a fost dată în funcţiune o nouă bandă rulantă, prin intermediul căreia operaţiile de montaj se realizează în flux. De asemenea, s-a înfiinţat un stand de probă, unde se verifică parametrii aparatului. Rezultatul : în luna octombrie au fost produse 5.000 de aspiratoare de praf, îmbunătăţirile tehnologice au dus implicit la calitatea şi mai bună a produselor. Astfel, în ceea ce priveşte partea constructivă, s-a îmbunătăţit instalaţia electrică şi au fost înlăturate sursele de zgomot produse la exploatarea aparatului. De asemenea, se remarcă și o finisare mai bună. NOU TRASEU DE AUTOBUZE ÎN BUCUREŞTI * modificări in circulaţia unor tramvaie şi autobuze începînd de azi ia fiinţă noul traseu de autobuze nr. 43, cuprins între Piaţa Galaţi (fostă Gemeni) şi uzinele „Electronica“. Traseul va fi următorul : Piaţa Galaţi, străzile Taras Sevcenco, Doamnei, Precupeţii Vechi, Făinari, Lunguşoarei, Maşina de Pîine, Suran, Spandarian, Doamna Ghica, Azuga, Gherase, Eliade între Vii, Popa Nicolae, Ziduri între Vii, Cozia, Baicului (uzinele „Electronica“), Bd. Gării Obor, strada Ziduri între Vii, retur. Tot începînd de azi, traseul de autobuze nr. 53 se scurtează, maşinile urmînd a circula între cartierul Colentina (capătul tramvaiului 1) şi şoseaua Fundeni — satul Fundeni. Pînă luni la ora 16:30, circulaţia tramvaielor şi autobuzelor pe Splaiul Independenţei in porţiunea cuprinsă între Calea Victoriei şi Podul Mihai Vodă se modifică din cauza lucrărilor edilitare ce se execută în această zonă. Tramvaiele liniei 7 vor circula între Piaţa Unirii şi Antrepozite prin bulevardul Coşbuc ; tramvaiele liniei 8 vor circula între Antrepozite şi Piaţa Puişor prin strada Uranus şi Calea 13 Septembrie , tramvaiele liniei 12 vor circula între Calea Şerban Vodă şi podul Izvor prin şoseaua Viilor şi strada Uranus. O parte dintre tramvaiele liniei 13 şi 14 vor întoarce la podul Mihai Vodă, venind dinspre cartierul Militari şi respectiv podul Ciurel. Celelalte vor întoarce la Piaţa Unirii, venind dinspre şoseaua Iancului şi respectiv fabrica „Granitul“. De asemenea, tramvaiele liniei 25 vor circula o parte între Piaţa Muncii şi Piaţa Unirii întorcînd la parcul George Coşbuc, iar restul între Fabrica de băi şi radiatoare şi podul Mihai Vodă. Autobuzele liniei 38 din direcţia şoselei Crîngaşi vor circula de la Calea Victoriei pe traseul liniei de autobuze nr 32 pînă la strada Ştirbei Vodă, de unde îşi continuă traseul prin strada Popa Tatu. Cele venind din direcţia străzii Dristor vor circula de la Podul Izvor prin străzile Izvor, Sfinţii Apostoli, Vînători, reluîndu-şi de la Teatrul de Operetă traseul obişnuit. Cu prilejul proclamării independenţei Maltei, preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Ion Gheorghe Maurer, a trimis primului ministru al Maltei, George Borg Oliver, o telegramă de felicitare. In răspunsul său, mulţumind pentru acest mesaj, premierul maltez îşi exprimă încrederea în dezvoltarea relațiilor prietenești dintre cele două țări. Foto : MIHAI POPESCU Pe lingă marile cantităţi de metal produse peste plan, ca urmare a creşterii indicilor de utilizare a cuptoarelor, oţelarii hunedoreni au realizat anul acesta peste 15 milioane lei economii. In clişeu: La unul din cuptoarele de mare capacitate de la Oţelăria Martin nr 2 se pregătește încărcarea materialelor pentru o nouă șarjă Cu sprijinul cercetătorilor în vederea trecerii la faza industrială de aplicare a procesului de recuperare, la schela Moreni se efectuează injecţii de apă la peste zece sonde. In colaborare cu cercetătorii Institutului de foraj-extracţie din Cîmpina, s-au efectuat la sonde măsurători de termometrii diferenţiale pentru detectarea stratului cu cea mai mare receptivitate. In acelaşi timp au fost urmărite sondele de reacţie prin etalonarea debitelor de ţiţei şi măsurarea salinităţii apei sărate. Pe baza rezultatelor bune obţinute in primul panou de injecţie din schelă, s-a trecut la extinderea recuperării secundare la două grupuri de sonde. In acelaşi scop, în schela Moreni s-a înfiinţat o secţie de recuperare secundară încadrată cu specialişti şi dotată cu un laborator pentru analize. Toamna în sat oaptea se destramă încet. Nevăzut încă, soarele a înroşit vîrfurile plopilor. Sîntem la Voiceşti, în apropierea Drăgăşanilor. începe o nouă zi de muncă, zi de toamnă. Un scîrţîit, cîţiva paşi grăbiţi. Primul sosit e o femeie. Apoi alta, lată şi un bărbat. Leagănă în mină un coş de nuiele. îşi dau bineţe. — Cam răcoare în dimineaţa asta. — O să fie bine seara. Mergem mai departe. La cîţiva paşi, sediul gospodăriei colective. Construcţii frumoase, rinduială de buni gospodari, împrejmuire de grilaj din fier impletit, alei pietruite, ronduri cu flori. Predomină tufărica şi busuiocul. Iată-l pe primul gospodar al colectivei, Vasile Gioadă, preşedintele. Arată neaşteptat de tînăr. Pare de 28-30 de ani şi aflăm că a bătut 40. Abia a sosit de la cîmp. Acolo l-a găsit răsăritul soarelui. — Gazetari ? Il liniştim repede , nu vrem să-i luăm un interviu, nici să-i cerem un articol. Dimpotrivă, să-şi vadă de treabă. Şi îşi vede. Trece pentru citeva clipe in biroul contabilului şef. Discută despre vagoane, bani, contracte. Confruntă după carnetul lui producţiile înregistrate : 145 de vagoane de gorumb, cartofi , 16 vagoane și jumătate. Banii intraţi în casă pînă la zi, citeva milioane. *n biroul de alături, o voce groasă, puţin iritată, strigă la telefon : — Alo ! Agevacoopul ! Maşinile, tovarăşe, ce faceţi cu maşinile ? Nu, cinci aţi zis, cinci să ne trimiteţi... Stăm cu recolta culeasă... Ieşim in curte. Patului şi celelalte adăposturi improvizate sunt pline de ştiuleţi. Camioane vin de la cîmp încărcate şi ele, în timp ce altele duc cantităţile contractate la baza de recepţie. Inginerul gospodăriei, Constantin Căpitan, ne spune : — Producţia din anul acesta a întrecut aşteptările : circa 5 000 kg la hectar. E vorba de lotul demonstrativ ? —* ne interesăm. — La noi întreaga suprafaţă a devenit lot demonstrativ. Lucrările aplicate le-am extins pe toate tarlalele cultivate cu porumb : arătură adîncă din toamnă, îngrășăminte, densitate 33 000 de plante la hectar, combaterea răţişoarei, patru praşile cu maşinile, două manuale. In sfîrşit, ce să vă mai spunem. Au fost parcele de pe care am scos şi mai mult. Magazionerul Vasile Andronie tună ANA CRISTEA (Continuare în pag. 4-a) ■OCX............ ■ ■ SE CONSTRUIEŞTE O MARE UZINĂ DE MEDICAMENTE Producţia de medicamente româneşti este acum de peste 26 de ori mai mare faţă de anul 1949. In prezent se construieşte la Bucureşti o mare uzină de medicamente care, alături de cele existente, va asigura o nouă creştere a producţiei de medicamente în ţara noastră. Datorită continuei dezvoltări a industriei de medicamente, între anii 1952—1960 au avut loc şase reduceri de preţuri în acest domeniu. La aceasta trebuie adăugat că statul suportă costul a 50 la sută din totalul consumului de medicamente pentru tratamente. (Agerpres). CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 9, 10 şi 1X noiembrie, se anunţă următorul timp probabil : Vreme rece. Cer temporar noros. Precipitaţii slabe sub formă de ploaie şi lapoviţă. In munţi şi în nordul ţării ninsori. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura în scădere. Minimele vor fi cuprinse între minus 5 și plus 5 grade, iar maximele între 1 și 11 grade. Ceaţă locală seara şi dimineaţa. Recepţia de la AmbasadaI.R.S.S. cu prilejul celei de-a 47-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice în R.P. Romînă, I.K. Jegalin, a oferit simbătă seara o recepţie în saloanele ambasadei cu prilejul celei de-a 47-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie. La recepţie au luat parte tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, GheorgheApostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gheorghe Gaston Marin, Gogu Rădulescu, membri ai C.C. al P.M.R., cu ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători ai instituţiilor centrale şi organizaţiilor obşteşti, academicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali, ziarişti români şi străini. A fost prezentă delegaţia Asociaţiei de prietenie ■ sovieto-romînă condusă de I. B. Stukalin. • Au participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Romînă şi alţi membri ai corpului diplomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, prietenască. (Agerpres). " " Sortimente noi de bunuri de larg consum BACĂU (coresp. R.I.). — Peste 60 la sută din producţia realizată de întreprinderile industriei locale din regiunea Bacău o constituie bunurile de larg consum. In prezent, în cadrul acestor întreprinderi se produc 300 de ,asemenea articole. Numai de la începutul acestui an au fost introduse in fabricaţie 90 de sortimente noi. In vederea lărgirii continue a gamei sortimentelor, la întreprinderea „23 August“ din Bacău a luat fiinţă de curînd o secţie de prototipuri în ramura metal-chimie. Pînă acum aici au fost concepute şi asimilate 29 de noi sortimente de bunuri de larg consum. Tot la această întreprindere a luat fiinţă o nouă secţie de prelucrare a materialelor plastice. In urma unui studiu efectuat în vederea lărgirii sortimentelor în ramura lemn-mobilă au fost contractate cu organele comerţului 35 noi sortimente de mobilă şi articole de uz caznic SATU MARE (coresp. R. I.). La fabrica de confecţii „Mondiala“ din localitate s-a introdus în fabricaţie de serie cel de-al 426-lea model din acest an — palton din stofă groasă pentru fetiţe. In total, pentru sezonul rece au intrat zilele acestea în fabricaţie peste 50 de modele noi, dintre care amintim : taiorul cu fustă, îmblănit cu blană artificială, un sacou pentru adolescenţi şi unul pentru bărbaţi etc. In acelaşi timp, au fost omologate 172 de modele noi de confecţii, în special pentru copii şi adolescenţi, care vor fi introduse în fabricaţie în prima perioadă a anului viitor. Multe din aceste modele se află expuse în pavilionul Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a R.P.R., bucurîndu-se de aprecierea vizitatorilor. ........ OO Aparatul din clişeul de mai sus este un pendul care înregistrează pe hîrtie fotografică cele mai uşoare oscilaţii ale solului. Cu ajutorul acestuia şi al altor aparate moderne, cercetătorii Staţiei seismologice din Bucureşti întreprind diverse studii privind structura interioară a globului terestru Foto : ION POPOVICI