Romînia Liberă, noiembrie 1964 (Anul 22, nr. 6235-6259)

1964-11-08 / nr. 6241

mirii men ORGANUL SFATURILOR POPULARE IN­­­PUBLICA POPULARĂ ROMIHA Anul XXII nr. 6241 6 pagini — 30 bani Duminică 8 noiembrie 1064 La fiecare maşină INDICI ÎNALŢI DE UTILIZARE o aflam, zilele trecute, în secţia sape cu role a cunoscutei uzine „1 Mai“ din Ploieşti. Mai mulţi oaspeţi, aflaţi şi ei aici, urmăreau cu atenţie procesul de elaborare a unei piese. La comanda sigură, precisă a mun­citorului, maşina răspundea perfect. Numeroasele întrebări, izvorîte din dorinţa de cunoaştere a oaspeţilor, îşi găseau pe loc lămuririle nece­sare. I-am reîntîlnit, după un timp, pe toţi aceşti invitaţi la cabinetul teh­nic al uzinei, continuînd cu aprin­dere colocviul început în faţa ma­­şinilor. Asistam la un schimb de experienţă. Fixîndu-şi ca loc de întîlnire uzina ploieşteană, specia­lişti din diferite uzine metalurgice din ţară au pus în discuţie o pro­blemă de mare actualitate : utiliza­rea maşinilor cu comandă după program. Mai precis,­ ce trebuie fă­cut pentru ca aceste utilaje care, după cum se ştie, reprezintă nive­lul cel mai înalt al tehnicii în do­meniul prelucrării metalelor, să lu­creze la randamentul ce-l pot da, cu productivitatea prevăzută în proiect. Cerinţa unei astfel de preocupări, mereu actuală, izvorăşte din faptul că utilizarea tot mai bună a maşini­lor este o rezervă însemnată a creş­terii productivită­ţii muncii — sar­cină majoră pe care partidul o pune în faţa tu­turor oamenilor muncii. Ca şi în anii an­teriori, în întrea­ga ţară, se înfăptuieşte un vast plan de investiţii. Se construiesc fabrici noi, dotate cu utilaje mo­derne, se dezvoltă şi se reutilea­­ză cele existenţe, toate avînd drept atribut o înaltă tehnicitate şi pro­ductivitate. O însemnată rezervă este în această direcţie reducerea pe­rioadei de rodaj la întreprinderile, secţiile, instalaţiile şi maşinile noi intrate în funcţiune şi atingerea, în termenul cel mai scurt, a parame­trilor prevăzuţi în proiect. Măsurile ce se iau în acest domeniu nu ră­­mîn fără rezultat. Fabricile de mo­bilă din Arad şi Rădăuţi au atins înainte de termen parametrii pro­iectaţi, reuşind să producă pe acea­stă cale în plus însemnate cantităţi de produse. De multe ori, importante rezer­ve pentru creşterea productivităţii muncii pot fi puse în valoare fără investiţii şi cheltuieli costisitoare. Calea de urmat în acest caz este folosirea cit mai eficientă a supra­feţelor de producţie şi a utilajelor în funcţiune. La secţia cazangerie a uzinei „23 August“, prin reorga­nizarea fluxului de fabricaţie şi prin extinderea sudurii automate, în semestrul I a.c., s-a obţinut o creştere de 10 la sută a indicelui de utilizare a suprafeţelor de pro­ducţie. La întreprinderea „Dîmbo­viţa“, perfecţionarea fluxului teh­nologic şi introducerea uscătoare­­lor-tunel au dus la eliberarea unui spaţiu de circa 1000 mp, în care au fost amplasate două linii noi de confecţionare a încălţămintei. Dar mai sunt conducători de în­treprinderi care, în loc să analizeze rezervele existente, să preconizeze măsuri pentru valorificarea lor, condiţionează realizarea sarcinii de creştere a productivităţii muncii de introducerea unor noi utilaje. Efortul pe care statul îl face pen­tru înzestrarea întreprinderilor cu tehnică nouă se cere însă întărit de o permanentă şi susţinută , grijă pentru folosirea raţională în primul rînd a utilajelor cu care acestea sunt dotate. Dacă la fabrica „Doro­banţul“ din Ploieşti s-ar fi atins indicii de utilizare obţinuţi la fabri­ca „Partizanul roşu“ din Braşov (care produce un sortiment simi­lar cu întreprinderea amintită), s-ar fi putut obţine o producţie supli­mentară de peste 70 000 mp de ţe­sături pe an. Atenţia care se acordă „zestrei“ uzinei, în continuă reînnoire, nu se materializează numai prin intere­sul pentru întreţinerea şi îngrijirea ei corespunzătoare de fiecare zi. Cu aceeaşi pasiune cu care urmăresc asimilarea în fabricaţie a unor noi tipuri de maşini, proiectanţi, meca­nici şi muncitori cu experienţă se ocupă ca prin modificări construc­tive, prin echiparea cu diferite dis­pozitive, o serie de utilaje vechi să poată fi folosite cu randament spo­rit. Ca urmare a modernizărilor a­­duse la laminoarele de la Hunedoa­ra, se laminează acum de peste 4 ori şi jumătate mai mult oţel decit s-a prelucrat la aceste agregate în 1948, înregistrîndu-se un indice tot mai mare de utilizare. Pe această bază, în acest an, s-a obţinut în medie­­ pe fiecare oră efectivă de lucru cu 1,65 tone de laminate mai mult decit era planificat. Acţiunea de modernizare a maşinilor-unelte se dezvoltă tot mai mult, la ea participînd cadre tehnice dintre ce­le mai pricepute- In primul semes­tru al acestui an, în întreprinderile Ministerului Industriei Construcţii­lor de Maşini, au fost modernizate circa 750 de maşini. Este un indi­ciu în plus că modernizarea este o pîrghie importantă şi la îndemîna fiecărui colectiv pentru mobilizarea rezervelor de creştere a productivi­tăţii muncii. Se pare însă că unele întreprinderi ca „Tehnometal“ Ti­mişoara, Uzina de utilaj chimic din Ploieşti, nu au înţeles pe de­plin acest lucru, acţiunile de mo­dernizări prevăzute fiind lăsate pe plan secundar şi chiar nerealizîn­­du-se. Cunoscînd efectul unor ast­fel de lucrări, este bine ca acţiu­nea de modernizare să fie orientată spre direcţiile principale, la maşi­nile şi utilajele de­ care depinde sporirea accentuată a productivi­tăţii muncii şi întreprinse pe baza unor calcule tehnico-economice ju­dicioase, care să evite efectuarea de lucrări neeconomicoase, neefi­ciente. Buna utilizare a maşinilor depin­de în mare măsură şi de nivelul de pregătire al cadrelor. Azi, mai mult ca oricînd, o importanţă deosebită o are ridicarea continuă a califică­rii cadrelor, în concordanţă depli­nă cu nevoile producţiei, cu nece­sităţile tehnicii noi care este pre­zentă în întreprinderi prin utila­jele moderne, prin procedeele teh­nologice avansate. Cu multă grijă şi prevedere se cere să se asigure pregătirea, ca­drelor care urmează să lucreze în unităţile aflate în construcţie, ast­fel incit acestea să se dovedească din primul moment capabile să stă­pânească tehnica nouă ce intră în dotarea unităţilor. Ne apropiem de încheierea anului 1964. Experienţa cîştigată în reali­zarea planului de creştere a pro­ductivităţii muncii pe anul în curs este un punct de plecare pentru mobilizarea a noi rezerve, pentru crearea bunelor condiţii îndeplini­rii prevederilor pe anul viitor. Rezerve importante pentru întreaga economie =000= Serpentinele de la Mestecăniş de pe Valea Fainei Foto : ŞTEFAN PETRESCU Proletari din toate ţările, tmniţi-vă! IN CUPRINSUL ZIARULUI: — M. BERAM : 125 de ani de la înfiinţarea primei biblioteci pu­blice din ţară. (Pag. a 2-a) — MARIANA PIRVULESCU : Cro­nica teatrală — Teatrul Naţio­nal „I. L. Caragiale“ : „Domni­şoara Nastasia“ de G. M. Zam­­firescu. (Pag. a 2-a) — EUSEBIU CAMILAR : Suceava rediviva. (Pag. a 3-a) — LUCIAN ZATTI : Şantier se­verinean. (Pag. a 3-a) — I. STOIA : Prevenirea şi com­baterea reumatismului. (Pag. a 4-a) — PIA RADULESCU : Corespon­­denţă de familie. (Pag. a 4-a) — Parada militară şi demonstraţia oamenilor muncii din Moscova. (Pag. a 6-a) SOSIREA DELEGAŢIEI R.P. ROMINE CARE A VIZITAT ALGERIA Simbătă s-a înapoiat în Capitală delegaţia R. P. Romíne condusă de tovarăşul Gheorghe Apostol, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., prim-vicepreşedinte al Con­siliului de Miniştri al R. P. Romíne, care, la invitaţia Frontului de Eli­berare Naţională şi a guvernului Re­publicii Algeriene Democratice şi Populare, a luat parte la sărbăto­rirea celei de-a X-a aniversări a începerii revoluţiei algeriene — Ziua naţională. Din delegaţie au făcut parte to­varăşii Virgil Cazacu, membru su­pleant al C.C. al P.M.R., prim-se­­cretar al Comitetului regional Iaşi al P.M.R., deputat în Marea Adu­nare Naţională, şi Ion Georgescu, ambasadorul R. P. Române la Alger. La sosire, pe aeroportul Băneasa, membrii delegaţiei au fost întîmpi­­naţi de tovarăşii Chivu Stoica, Ale­xandru Bîrlădeanu, Ştefan Voitec, Gheorghe Gaston Marin, Constantin Tuzu, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, de membri ai C.C. al P.M.R. şi ai guvernului şi de alte persoane oficiale. (Agerpres). AZI VA INFORMĂM DESPRE: AL 40 000-LEA ASPIRATOR „RECORD" De curînd, la fabrica „Electromotor“ din Ti­mișoara, a fost montat al 40.000-lea aspirator de praf „Record“ din acest an, produs româ­­nesc apreciat de cum­părători. Luna octombrie a acestui an a fost o lună „de vîrf“ ; în sectorul de aspiratoare a fost dată în funcţiune o nouă bandă rulantă, prin intermediul căreia operaţiile de montaj se realizează în flux. De asemenea, s-a înfiinţat un stand de probă, unde se verifică para­metrii aparatului. Re­zultatul : în luna oc­tombrie au fost produ­se 5.000 de aspiratoare de praf, îmbunătăţirile tehnol­­ogice au dus implicit la calitatea şi mai bună a produselor. Ast­fel, în ceea ce priveşte partea constructivă, s-a îmbunătăţit instalaţia electrică şi au fost înlă­turate sursele de zgo­mot produse la exploa­tarea aparatului. De a­­semenea, se remarcă și o finisare mai bună. NOU TRASEU DE AUTOBUZE ÎN BUCUREŞTI * modificări in circulaţia unor tramvaie şi autobuze începînd de azi ia fiinţă noul traseu de autobuze nr. 43, cuprins între Piaţa Galaţi (fostă Gemeni) şi uzinele „Elec­tronica“. Traseul va fi următorul : Piaţa Galaţi, străzile Taras Sevcenco, Doamnei, Precupeţii Vechi, Făinari, Lunguşoarei, Maşina de Pîine, Suran, Spandarian, Doamna Ghica, Azuga, Gherase, Eliade între Vii, Popa Nico­lae, Ziduri între Vii, Cozia, Baicului (uzinele „Electronica“), Bd. Gării Obor, strada Ziduri între Vii, retur.­­ Tot începînd de azi, traseul de aut­­obuze nr. 53 se scurtează, maşinile urmînd a circula între cartierul Co­­lentina (capătul tramvaiului 1) şi şo­seaua Fundeni — satul Fundeni. Pînă luni la ora 16:30, circulaţia tramvaielor şi autobuzelor pe Splaiul Independenţei in porţiunea cuprinsă între Calea Victoriei şi Podul Mihai Vodă se modifică din cauza lucrărilor edilitare ce se execută în această zonă. Tramvaiele liniei 7 vor circula între Piaţa Unirii şi Antrepozite prin bulevardul Coşbuc ; tramvaiele liniei 8 vor circula între Antrepozite şi Pia­ţa Puişor prin strada Uranus şi Calea 13 Septembrie , tramvaiele liniei 12 vor circula între Calea Şerban Vodă şi­ podul Izvor prin şoseaua Viilor şi strada Uranus. O parte dintre tramva­iele liniei 13 şi 14 vor întoarce la po­dul Mihai Vodă, venind dinspre car­tierul Militari şi respectiv podul Ciu­rel. Celelalte vor întoarce la Piaţa U­­nirii, venind dinspre şoseaua Iancului şi respectiv fabrica „Granitul“. De asemenea, tramvaiele liniei 25 vor circula o parte între Piaţa Muncii şi Piaţa Unirii întorcînd la parcul George Coşbuc, iar restul între Fabri­ca de băi şi radiatoare şi podul Mihai Vodă. Autobuzele liniei 38 din direc­ţia şoselei Crîngaşi vor circula de la Calea Victoriei pe traseul liniei de autobuze nr 32 pînă la strada Ştirbei Vodă, de unde îşi continuă traseul prin strada Popa Tatu. Cele venind din direcţia străzii Dristor vor circula de la Podul Izvor prin străzile Izvor, Sfinţii Apostoli, Vînători, reluîndu-şi de la Teatrul de Operetă traseul obiş­nuit. Cu prilejul proclamării indepen­denţei Maltei, preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al R.P.R., Ion Gheorghe Maurer, a trimis primului ministru al Maltei, George Borg Oliver, o telegramă de felicitare. In răspunsul său, mulţumind pen­tru acest mesaj, premierul maltez îşi exprimă încrederea în dezvolta­rea relațiilor prietenești dintre cele două țări. Foto : MIHAI POPESCU Pe lingă marile cantităţi de me­tal produse peste plan, ca urma­re a creşterii indicilor de utili­zare a cuptoarelor, oţelarii hu­­nedoreni au realizat anul acesta peste 15 milioane lei economii. In clişeu: La unul din cuptoarele de mare capacitate de la Oţelă­­ria Martin nr­ 2 se pregătește încărcarea materialelor pentru o nouă șarjă Cu sprijinul cercetătorilor în vederea trecerii la faza indus­trială de aplicare a procesului de re­cuperare, la schela Moreni se efec­tuează injecţii de apă la peste zece sonde. In colaborare cu cercetătorii Institutului de foraj-extracţie din Cîmpina, s-au efectuat la sonde mă­surători de termometrii diferenţiale pentru detectarea stratului cu cea mai mare receptivitate. In acelaşi timp au fost urmărite sondele de reacţie prin etalonarea debitelor de ţiţei şi măsurarea salinităţii apei să­rate. Pe baza rezultatelor bune obţinute in primul panou de injecţie din sche­lă, s-a trecut la extinderea recupe­rării secundare la două grupuri de sonde. In acelaşi scop, în schela Mo­reni s-a înfiinţat o secţie de recupe­rare secundară încadrată cu specia­lişti şi dotată cu un laborator pentru analize. Toamna în sat oaptea se destramă încet. Ne­văzut încă, soarele a înroşit vîrfurile plopilor. Sîntem la Voiceşti, în apropierea Drăgăşanilor. începe o nouă zi de muncă, zi de toamnă. Un scîrţîit, cîţiva paşi grăbiţi. Pri­mul sosit e o femeie. Apoi alta, lată şi un bărbat. Leagănă în mină un coş de nuiele. îşi dau bineţe. — Cam răcoare în dimineaţa asta. — O să fie bine seara. Mergem mai departe. La cîţiva paşi, sediul gospodăriei colective. Construcţii frumoase, rinduială de buni gospodari, împrejmuire de gri­laj din fier impletit, alei pietruite, ronduri cu flori. Predomină tufărica şi busuiocul. Iată-l pe primul gospodar al co­lectivei, Vasile Gioadă, preşedintele. Arată neaşteptat de tînăr. Pare de 28-30 de ani şi aflăm că a bătut 40. Abia a sosit de la cîmp. Acolo l-a găsit răsăritul soarelui. — Gazetari ? Il liniştim repede , nu vrem să-i luăm un interviu, nici să-i cerem un articol. Dimpotrivă, să-şi vadă de treabă. Şi îşi vede. Trece pentru citeva clipe in biroul contabilului şef. Dis­cută despre vagoane, bani, contrac­te. Confruntă după carnetul lui pro­ducţiile înregistrate : 145 de vagoane de gorumb, cartofi , 16 vagoane și jumătate. Banii intraţi în casă pînă la zi, citeva milioane.­­ *n biroul de alături, o voce groasă, puţin iritată, strigă la telefon : — Alo ! Agevacoopul ! Maşinile, tovarăşe, ce faceţi cu maşinile ? Nu, cinci aţi zis, cinci să ne trimiteţi... Stăm cu recolta culeasă... Ieşim in curte. Patului şi celelalte adăposturi improvizate sunt pline de ştiuleţi. Camioane vin de la cîmp în­cărcate şi ele, în timp ce altele duc cantităţile contractate la baza de re­­cepţie. Inginerul gospodăriei, Constantin Căpitan, ne spune : — Producţia din anul acesta a în­trecut aşteptările : circa 5 000 kg la hectar. E vorba de lotul demonstrativ ? —* ne interesăm. — La noi întreaga suprafaţă a de­venit lot demonstrativ. Lucrările apli­cate le-am extins pe toate tarlalele cultivate cu porumb : arătură adîncă din toamnă, îngrășăminte, densitate 33 000 de plante la hectar, combate­rea răţişoarei, patru praşile cu ma­şinile, două manuale. In sfîrşit, ce să vă mai spunem. Au fost parcele de pe care am scos şi mai mult. Magazionerul Vasile Andronie tună ANA CRISTEA (Continuare în pag. 4-a) ■OCX­............ ■ ■ SE CONSTRUIEŞTE O MARE UZINĂ DE MEDICAMENTE Producţia de medicamente româneşti este acum de peste 26 de ori mai mare faţă de anul 1949. In prezent se con­struieşte la Bucureşti o mare uzină de medicamente care, alături de cele existente, va asigura o nouă creştere a producţiei de medicamente în ţara noastră. Datorită continuei dezvoltări a in­dustriei de medicamente, între anii 1952—1960 au avut loc şase reduceri de preţuri în acest domeniu. La a­­ceasta trebuie adăugat că statul supor­tă costul a 50 la sută din totalul con­sumului de medicamente pentru trata­mente. (Agerpres). CUM VA FI VREMEA? Pentru zilele de 9, 10 şi 1X noiem­brie, se anunţă ur­­mătorul timp pro­babil : Vreme rece. Cer temporar noros. Precipitaţii slabe sub formă de ploaie şi lapoviţă. In munţi şi în nordul ţării ninsori. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul nord-estic. Temperatura în scădere. Minimele vor fi cuprinse între minus 5 și plus 5 grade, iar maximele între 1 și 11 grade. Ceaţă locală seara şi dimineaţa. Recepţia de la Ambasada­­I.R.S.S. cu prilejul celei de-a 47-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie Ambasadorul extraordinar şi ple­nipotenţiar al Uniunii Sovietice în R.P. Romînă, I.K. Jegalin, a oferit simbătă seara o recepţie în saloa­nele ambasadei cu prilejul celei de-a 47-a­ aniversări a Marii Revo­luţii Socialiste din Octombrie. La recepţie au luat parte tovară­şii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Gheor­ghe­­Apostol, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Alexandru Bîrlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălă­­jan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Gheorghe Gaston Marin, Gogu Ră­­dulescu, membri­­ ai C.C. al P.M.R., cu ai Consiliului de Stat şi ai guvernu­lui, conducători ai instituţiilor cen­trale şi organizaţiilor obşteşti, aca­demicieni şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, generali, ziarişti români şi­ străini. A fost prezentă delegaţia Asocia­ţiei de prietenie ■ sovieto-romînă­ condusă de I. B. Stukalin. • Au­ participat şefi ai misiunilor diplomatice acreditaţi în R.P. Ro­mînă şi alţi membri ai corpului di­plomatic. Recepţia s-a desfăşurat într-o at­mosferă caldă, prietenască. (Ager­­pres). " " Sortimente noi de bunuri de larg consum BACĂU (coresp. R.I.). — Peste 60 la sută din producţia realizată de în­treprinderile industriei locale din re­giunea Bacău o constituie bunurile de larg consum. In prezent, în cadrul acestor întreprinderi se produc 300 de ,asemenea articole. Numai d­e la în­ceputul acestui an au fost introduse in fabricaţie 90 de sortimente noi. In vederea lărgirii continue a ga­mei sortimentelor, la întreprinderea „23 August“ din Bacău a luat fiinţă de curînd o secţie de prototipuri în ramura metal-chimie. Pînă acum aici au fost concepute şi asimilate 29 de noi sortimente de bunuri de larg con­sum. Tot la această întreprindere a luat fiinţă o nouă secţie de prelucra­re a materialelor plastice. In urma unui studiu efectuat în ve­derea lărgirii sortimentelor în ramu­ra lemn-mobilă au fost contractate cu organele comerţului 35 noi sorti­mente de mobilă şi articole de uz caznic SATU MARE (coresp. R. I.). La fa­brica de confecţii „Mondiala“ din lo­calitate s-a introdus în fabrica­ţie de serie cel de-al 426-lea model din acest an — palton din stofă groasă pentru fetiţe. In total, pentru sezonul rece au intrat zilele acestea în fabricaţie peste 50 de modele noi, dintre care amintim : taiorul cu fus­tă, îmblănit cu blană artificială, un sacou pentru adolescenţi şi unul pentru bărbaţi etc. In acelaşi timp, au fost omologate 172 de modele noi de confecţii, în special pentru copii şi adolescenţi, care vor fi introduse în fabricaţie în prima perioadă a anului viitor. Mul­te din aceste modele se află expuse în pavilionul Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a R.P.R., bucu­­rîndu-se de aprecierea vizitatorilor.­ ­........ OO Aparatul din clişeul de mai sus este un pendul care înregistrează pe hîrtie fotografică cele mai uşoare oscilaţii ale solului. Cu aju­torul acestuia şi al altor aparate moderne, cercetătorii Staţiei seis­­mologice din Bucureşti întreprind diverse studii privind structura interioară a globului terestru Foto : ION POPOVICI

Next