România Liberă, septembrie 1965 (Anul 23, nr. 6493-6518)
1965-09-11 / nr. 6502
Anul XXIII - nr. 6502 4 pagini 30 bani REDACTIA. Plata scinteti. Telefon interior Ud* ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966 in ramurile de producţie ale regiunilor Pregătim temeinic intrarea in noul cincinal întreprinderilor constructoare de maşini din regiunea Ploieşti le revine o parte importantă din sarcina asigurării bazei tehnico-materiale a viitorului cincinal. Aici iau naştere gigante instalaţii pentru forajul sondelor, aici se transpun în metal proiectele a numeroase instalaţii pentru uzinele chimice şi rafinării, de aici — din Ploieşti, Tîrgovişte, Cîmpina, Sinaia, Buzău — pornesc în toată ţara şi dincolo de hotarele ei, produsele uneia dintre cele mai vechi şi mai puternice regiuni industriale româneşti. Era firesc ca adunarea pentru dezbaterea cifrelor de plan a întreprinderilor din această ramură de bază a economiei naţionale să reflecte , în planul maturităţii organizatorice, al competenţei profesionale — nivelul tehnic atins, perspectivele mobilizatoare deschise de Directivele celui de al IX-lea Congres al P.C.R. O primă dovadă în acest sens o constituie însăşi realizările în lunile scurse din acest an : planul de producţie a fost îndeplinit de toate cele 13 întreprinderi constructoare de maşini din regiunea Ploieşti în proporţie de aproape 102 la sută, atît la valoarea producţiei globale cit şi celei marfă. Produsele realizate peste plan depăşesc suma de 27 milioane lei. Pe baza rezultatelor obţinute în primele 8 luni ale anului şi ale analizei sarcinilor în următoarele 4 luni, participanţii la adunare şi-au exprimat convingerea că planul anual de producţie va fi îndeplinit în toate întreprinderile lor. Aceasta a constituit, de altfel, baza abordării realiste, cu simţ de răspundere a sarcinilor ce le revin în primul an al cincinalului. Directorul general al uzinei „1 Mai“ Ploieşti, inginer D. Tomozei, a arătat că cifrele de plan ale uzinei — în principal sporirea producţiei globale cu 17,1 la sută faţă de acest an — sunt pe deplin realizabile. In uzină a şi fost întocmit un plan care cuprinde măsuri tehnico-organizatorice adecvate acestui scop. O sarcină imediată pentru începerea în bune condiţiuni, a realizării producţiei pentru anul viitor o constituie consumarea, pînă la finele acestui an, a materialelor şi pieselor primite de la întreprinderile colaboratoare, întrucît livrări neritmice pe de-o parte şi neeşalonarea judicioasă a unor lucrări de către uzină, pe de altă parte, au dus la crearea de stocuri supranormative. Inginerul D. Tomozei a vorbit şi despre necesitatea, înţeleasă tot mai mult de proiectanţi, tehnologi şi constructori, de a se scurta perioada de asimilare a produselor noi. Aşa cum au subliniat şi alţi participanţi la dezbatere, produsele destinate exportului trebuie să devină competitive pe piaţa mondială. Uzina „1 Mai“, principala întreprindere constructoare de maşini din regiunea Ploieşti, şi-a asumat în acest sens sarcina de a trece — după un timp relativ scurt — de la omologarea instalaţiei electrice de foraj E-75 la lărgirea gamei instalaţiilor de acest fel, mult solicitate de progresul tehnic. Nu o atare preocupare vădeşte însă conducerea tehnică a Uzinei de utilaje petroliere din Tîrgovişte, mai ales în ceea ce priveşte sortimentul de vane şi armături industriale. Pe bună dreptate a fost adusă în dezbatere problema folosirii, într-o măsură mai mare a schimbului de experienţă, a vizitelor de studii şi documentare la întreprinderile din ţară înzestrate cu tehnică de cel mai recent tip. O astfel de vizită la Combinatul petrochimic de la Brazi — lucrul se recomandă reprezentanţilor uzinei din Tîrgovişte — le-ar oferi sugestii preţioase pentru îmbogăţirea gamei de armături cu tipuri noi, moderne. Caracterul de lucru, informativ şi analitic al adunării a reeşit din toate luările de cuvînt. Directorul uzinei de utilaj chimic şi petrolier, inginerul Eugen Toma, a supus atenţiei ministerului de specialitate restudierea repartizării comenzilor de utilaje la unele sortimente pentru a se realiza o „încărcare“ mai echilibrată a uzinelor din sectorul său de activitate. Urmărind punerea în valoare a noi rezerve şi posibilităţi constructorii de maşini din regiunea Ploieşti şi-au exprimat hotărîrea de a îndeplini cu cinste sarcinile de plan ale acestui an, creînd astfel o puternică bază pentru viitoarele succese ale primului an al cincinalului. PAUL LAMPERT corespondentul „României libere“ Carnet extern Spre „subcontinentul american Caracterizînd împrejurările în care preşedintele Italiei, Giuseppe Saragat, însoţit de ministrul său de externe, Amintire Fântâni, întreprind actualul lor turneu în şase ţări latino-americane, ziarul italian Avanti sublinia că această călătorie nu este o simplă vizită de prietenie ci „reprezintă o relansare a politicii italiene pe continentul sud-american, într-un moment deosebit de delicat pentru aceste țări” Prin „momentul delicat", ziarul înțelege, desigur, atmosfera creată în America latină de intervenţia Statelor Unite în Republica Dominicană. „Marea bîtă" mînuită nemijlocit de puşcaşii marini, iar indirect de O.S.A. şi aşa-zisa forţă militară interamericană, au sporit în asemenea măsură ostilitatea latino-americanilor faţă de puternicul lor vecin din nord, încît observatorii sînt tot mai des tentați să vorbească (vezi New York Times) despre „o prăpastie peste care, pentru un moment, nu se poate construi nici o punte". Prăpastia n-a apărut, fireşte, brusc. Terenul a fost şubrezit decenii de-a rîndul de seismele" unor relaţii economice şi politice ale căror consecințe includ şi loviturile de stat şi dictaturile militare şi datoriile externe evaluate acum două luni la 10,6 miliarde de dolari şi pe cei 70 de milioane de A. STANCIU (Continuare în pag. a 4-a) ti Adunare festivă consacrată comemorării lui Vasile Alecsandri In cadrul „Zilelor Vasile Alecsandri“, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Scriitorilor au organizat vineri seara, în sala Palatului Republicii, o adunare festivă consacrată comemorării a 75 de ani de la moartea scriitorului. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Pompiliu Macovei. In continuare au luat cuvîntul acad. Al. Philippide, prof. univ. G. C. Nicolescu, acad. Victor Eftimiu și prof. univ. Alexandru Bălăci. In încheierea adunării festive a fost prezentat un festival literar-muzical, care a cuprins recitări de versuri, fragmente din piesele scriitorului, cîntece pe versuri de Alecsandri. Şi-au dat concursul artiştii poporului George Calboreanu, Ion Dacian şi Miluţă Gheorghiu, artiştii emeriţi Magda Ianculescu, Irina Răchiţeanu-Şirianu şi alţii, precum şi corul Filarmonicii de stat „George Enescu“. (Agerpres). Manifestări consacrate aniversării lui Vasile Alecsandri au mai avut loc la Iaşi, Cluj, Constanţa, Ploieşti şi în alte localităţi din ţară. * Deschiderea celui de-al lll-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete In sala Teatrului C.C.S. din Capitală s-a deschis vineri seara cel de-al III-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete. Salutînd prezenţa la această reprezentativă confruntare internaţională a celor peste 400 de oaspeţi din 27 de ţări ale lumii şi a numeroşilor păpuşari din România, Vasile Dinu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, a urat participanţilor la festivalul de la Bucureşti succes deplin. Au luat apoi cuvîntul Max Jakob, preşedintele Uniunii Internaţionale a mariooetiştilor (U.N.I.M.A.), artistul poporului Radu Beligan, preşedintele Comitetului de organizare a festivalului, şi Ion Borca, vicepreşedinte al Sfatului Popular al Capitalei. Proletari ffln toate ţările, unîfl-v'ăi main libsPB Pe şantierul de la Porţile de Fier STRĂPUNGEREA PRIMULUI TUNEL LA NOUA CALE FERATĂ CRAIOVA (Agerpres). „ Vineri, pe şantierul sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, în sectorul Gura Văii, artificierii au făcut să răsune ultima explozie anunţind străpungerea primului tunel din cele 19 cite va număra noua cale ferată ce se construiește aici. Tunelul Moșu, cum este denumit, a fost străpuns cu 30 de zile înainte de data prevăzută în graficele lucrărilor. MAMAIA. Se construieşte un nou complex hotelier CONSTANŢA. — Prevederile Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. cu privire la extinderea capacităţii de cazare pe litoral au început să prindă viaţă. In partea de nord a staţiunii Mamaia, Trustul de construcţii edilitare şi hidrotehnice din Constanţa a început construcţia unui nou complex hotelier cu 1 000 de paturi prevăzut a fi dat în folosinţă la începutul sezonului de vară din primul an al viitorului cincinal. Complexul va cuprinde 3 hoteluri cu cîte 4 nivele, la care lucrările de fundaţii au şi fost începute, și un restaurant cantină cu 800 de locuri. A doua conferinţă naţională de ocrotirea naturii In zilele de 17—18 septembrie a. c., va avea loc la Constanţa cea de-a doua conferinţă naţională de ocrotirea naturii. La această manifestare participă oameni de ştiinţă din ţară şi străinătate, delegaţi ai consiliilor regionale de îndrumare pentru ocrotirea naturii şi numeroşi invitaţi, cunoscuţi ca iubitori ai naturii, din ţară. După sesiunea de comunicări ştiinţifice organizată cu acest prilej, delegaţii vor participa la o excursie documentară de trei zile. Vizita in Uniunea Sovietică a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România convorbirilor române La 10 septembrie, la Kremlin, au avut loc convorbiri între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România şi conducătorii partidului şi guvernului sovietic. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă de prietenie frăţească, înţelegere reciprocă şi cordialitate, a continuat schimbul de păreri cu privire la dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor româno-sovietice, cu privire la problemele actuale ale situaţiei internaţionale contemporane şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. A fost, de asemenea, pus de acord textul comunicatului despre vizita în Uniunea Sovietică a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România. După semnarea Comunicatului Comun Telefoto : TASS—AGERPRES Transmisie directă la radio şi televiziune de la plecarea din Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Moscova, sîmbătă 11 septembrie a.c., în jurul orei 9,30 plecarea spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. în paginile 2—3. Miting la Moscova consacrat prieteniei româno-sovietice Cuvînturile rostite de tovarăşii Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu Semnarea Comunicatului Comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, din partea sovietică de tovarăşii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, şi Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Guină, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România în U.R.S.S, precum și Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarăşii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., primvicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. N. Şelepin, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grişin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului Unional Central al sindicatelor, sovietice, P. N. Demirev, membru supleant al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi A. P. Rudakov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmşiţ, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socialistă România. INGINERII OGOARELOR A fi agronom şi a urmări să-ţi desfăşori activitatea astfel încît ea să se soldeze cu rezultate cit mai bune — iată o dorinţă legitimă Cum se poate realiza acest deziderat atunci cînd munceşti într-o cooperativă agricolă ? Ce mijloace poţi să foloseşti pentru a-ţi îmbogăţi continuu cunoştinţele căpătate în facultate, pentru a te perfecţiona din punct de vedere profesional, pentru a ţine pasul cu ceea ce se întîmplă nou în ştiinţa şi în tehnica agricolă ? Sunt întrebări care-şi au rostul lor. Căci un lucru este în afară de orice discuţie. Pentru a corespunde misiunii sale, agronomul din cooperativa agricolă de producţie are nevoie să fie continuu bine informat în specialitatea sa. Pornind de la acest principiu ne-am adresat unor specialişti din cooperativele agricole întrebîndu-i cum reuşesc să se ţină la curent cu lucrurile noi care apar în domeniul agrotehnicii, ce metode noi folosesc, cum le aplică şi ce rezultate dobîndesc. La ancheta noastră au răspuns mai mulţi ingineri agronomi. Dăm mai întîi cuvîntul inginerului LANDAUARIS de la cooperativa agricolă de producţie Radu Vodă din raionul Lehliu. — Directivele celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea intensivă şi multilaterală a agriculturii — ne-a spus el — subliniază importanţa pe care o are în realizarea acestor sarcini inginerul din cooperativa agricolă. El constituie factorul principal care promovează progresul tehnic în unitatea pe care o conduce. Dar ca să-l promoveze el trebuie mai întîi să-l cunoască. Căile de a se pune la curent cu noutăţile ştiinţifice din agricultură sunt multiple. Mă voi referi în mod special la una dintre acestea, la legătura strînsă pe care trebuie s-o ţinem cu cercetătorii din staţiunile experimentale. Un fapt concludent. In această primăvară timpul a fost neobişnuit de răcoros. Se ştie că semănatul porumbului se face atunci cînd în sol se înregistrează o anumită temperatură. Se punea astfel problema dacă ne putem abate de la această regulă tehnică. Era un pas hotăritor pentru care am cerut sfatul cercetătorilor de la Fundulea. Aici, avîndu-se în vedere unele experienţe făcute, se trecuse la semănatul porumbului, ceea ce ne-a determinat să începem şi noi lucrarea respectivă. Rezultatul : cultura de porumb a răsărit, s-a dezvoltat şi a rodit anunţind o recoltă în medie de peste 3 500 de kg boabe la hectar. Iată, aşadar, o concluzie valabilă şi pentru alţi ani. Plină de roade a fost pentru inginerii din cooperativele agricole şi consfătuirea organizată în luna iulie a.c. tot la Institutul de cercetări pentru cultura cerealelor şi plantelor tehnice de la Fundulea. Aici au fost dezbătute o serie de probleme privind cultura griului. S-au tras, cu acest prilej, pe baza experienţei acumulate an de an, concluzii privind punerea bazei producţiei pe 1986. Peste 70 la sută din semănăturile din toamna aceasta se vor cultiva după plantele care părăsesc timpuriu terenul. Inginerul MINCU POPESCU, de la cooperativa Vărăşti, din raionul Olteniţa. — Rolul inginerului în dezvoltarea şi întărirea cooperativei agricole este deosebit de însemnat la început el. Mă voi opri în mod special la ramura legumicultura. Noul în legumicultura se materializează în introducerea in cultură a unor soiuri productive, în metodele moderne de producere a răsadului și în aplicarea agrotehnicii înaintate, in mecanizarea lucrărilor de fertilizare a solului. Multe din aceste noutăţi ne sunt furnizate de revistele de specialitate la care suntem abonaţi. Prin 1963 în revista „Grădina, via şi livada" a apărut de exemplu un articol care trata despre îmbunătăţirea fructificării la tomate prin folosirea stimulenţilor, metodă care, aplicată la noi, a dus la sporirea producţiei cu peste 10 la sută. Schimburile de experienţă organizate de consiliul agricol regional între cooperativele agricole de producţie ne-au îmbogăţit, de asemenea, cunoştinţele. Dintr-un astfel de schimb de experienţă, organizat la cooperativa agricolă de la Jilava, am putut cunoaşte avantajele pe care le are producerea răsadului in înmulţitoare, o metodă nouă, aplicată în primăvara aceasta şi în cooperativa noastră. In acest an noi am amenajat 500 de metri pătraţi de astfel de înmulţitoare care ne-au asigurat un răsad viguros. Am putea spune, fără să exagerăm, că în bună parte acestui fapt datorăm producţia ridicată de legume (cu 15—20 la sută mai mare faţă de cea obţinută prin răsadurile realizate în răsadniţe obişnuite). Veniturile realizate în acest an de la grădină întrec cu peste 500 000 lei pe cele pe care le-am avut în aceeaşi perioadă a anului trecut. In sfîrşit iată ce ne-a spus tovarăşul CONSTANTIN CONSTANTINESCU, inginer la cooperativa agricolă de producţie din comuna Făcăieni, regiunea Bucureşti. — Am să mă refer la un alt aspect al colaborării cu unităţile de cercetare care sînt, cel puţin pînă acum, sursa cea mai importantă de împrospătare a cunoştinţelor noastre. Institutul de cercetări zootehnice efectuează in cooperativa noastră diferite lucrări experimentale cum ar fi: studiul alimentaţiei complexe la găinile ouătoare în hale de mare capacitate, eficienţa economică a mecanizării în aceste hale. Acest fapt ne-a lărgit, ca să spun aşa orizontul, ne-a ajutat să punem ferma de păsări pe baze noi. Am ridicat un complex avicol în care se pot creşte pe an 100 000 de păsări pentru carne Pentru a arăta eficienţa pe care o are complexul nostru avicol este de ajuns să dăm cîteva cifre. Acum patru ani, în cooperativa noastră se creşteau circa 10—12 000 de păsări de la care obţineam un venit anual de cca 100—150 000 lei. In primele şapte luni ale acestui an în complexul avicol s-au putut creşte peste 60 000 de păsări pentru carne iar venitul realizat din vînzarea lor depăşeşte 800 000 de lei. In ceea ce mă priveşte, mă preocup acum de ridicarea producţiei de lapte la peste 2 000 litri de cap de vacă furajată. O primă acţiune : construirea unui grajd de 100 de vaci în care să se asigure o mecanizare totală a procesului de producţie. Agronomii trebuie să fie in multe privinţe nişte inovatori. Ca să poată însă să vină continuu cu soluţii, cu propuneri eficiente pentru rezolvarea problemelor multiple şi, deseori, deosebit de complexe pe care Ie ridică dezvoltarea unităţilor lor, ei au nevoie să studieze mereu, să-şi completeze „la zi“ bagajul de cunoştinţe. Mai sus s-au arătat cîteva dintre căile care pot fi utilizate pentru atingerea acestui scop. E bine de ştiut însă că nu întotdeauna pregătirea agronomilor depinde numai de ei înşişi. In sprijinul lor pot veni şi o seamă de foruri şi de instituţii. Avem în vedere în primul rînd acea mult discutată „Zi a agronomului“, zi în care specialiştii din cooperativele agricole ar trebui chemaţi la raion pentru a li se pune la dispoziţie materiale sintetice privind metodele noi care se aplică în anumite unităţi din agricultură, pentru a li se aduce la cunoştinţă rezultatele dobindite în munca de cercetare. Din constatările noastre făcute pe teren rezultă că nu peste tot se ţine seama de necesitatea de a se respecta cu stricteţe indicaţiile date în acest sens. Dar nu tot ce apare nou în agricultură se poate cunoaşte într-o singură zi. De aceea am sugerat să se încerce şi alte modalităţi de informare. Am socoti, bunăoară, utilă întocmirea unui buletin de către Institutul Central de Cercetări Agricole pentru uzul agronomilor. In acest buletin se pot relata atît razultatele obţinute de către institutele de cercetări şi de către unele unităţi din ţară cit şi cele dobindite peste hotare. Şi mai sunt şi alte posibilităţi. Esenţial este să se aibă în vedere că agronomii din cooperativele agricole trebuie informaţi pas cu pas. In felul acesta şi contribuţia lor la sporirea producţiei agricole, la întărirea unităţilor în care lucrează va fi mai mare, mai substanţială. ANA CRISTEA * , Dunărea la Cazane al ....v'UiAA ... mm Fot0 FLORIN STEFANESCH ]