România Liberă, septembrie 1965 (Anul 23, nr. 6493-6518)

1965-09-11 / nr. 6502

Anul XXIII - nr. 6502 4 pagini 30 bani REDACTIA. Plata scinteti. Telefon interior Ud* ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Dezbaterea cifrelor de plan pe anul 1966 in ramurile de producţie ale regiunilor Pregătim temeinic intrarea in noul cincinal întreprinderilor construc­toare de maşini din regiunea Ploieşti le revine o parte im­portantă din sarcina asigurării bazei tehnico-materiale a vii­torului cincinal. Aici iau naştere gigante instalaţii pen­tru forajul sondelor, aici se transpun în metal proiectele a numeroase instalaţii pentru uzinele chimice şi rafinării, de aici — din Ploieşti, Tîrgovişte, Cîmpina, Sinaia, Buzău — pornesc în toată ţara şi dinco­lo de hotarele ei, produsele uneia dintre cele mai vechi şi mai puternice regiuni in­dustriale româneşti. Era firesc ca adunarea pen­tru dezbaterea cifrelor de plan a întreprinderilor din această ramură de bază a economiei naţionale să reflecte , în pla­nul maturităţii organizatorice, al competenţei profesionale — nivelul tehnic atins, perspecti­vele mobilizatoare deschise de Directivele celui de al IX-lea Congres al P.C.R. O primă do­vadă în acest sens o constituie însăşi realizările în lunile scurse din acest an : planul de producţie a fost îndeplinit de toate cele 13 întreprinderi con­structoare de maşini din re­giunea Ploieşti în proporţie de aproape 102 la sută, atît la va­loarea producţiei globale cit şi celei marfă. Produsele realiza­te peste plan depăşesc suma de 27 milioane lei. Pe baza rezultatelor obţinu­te în primele 8 luni ale anului şi ale analizei sarcinilor în ur­mătoarele 4 luni, participanţii la adunare şi-au exprimat convingerea că planul anual de producţie va fi îndeplinit în toate întreprinderile lor. Aceasta a constituit, de altfel, baza abordării realiste, cu simţ de răspundere a sarcini­lor ce le revin în primul an al cincinalului. Directorul general al uzinei „1 Mai“ Ploieşti, inginer D. Tomozei, a arătat că cifrele de plan ale uzinei — în principal sporirea producţiei globale cu 17,1 la sută faţă de acest an — sunt pe deplin realizabile. In uzină a şi fost întocmit un plan care cuprinde măsuri teh­­nico-organizatorice adecvate acestui scop. O sarcină ime­diată pentru începerea în bune condiţiuni, a realizării produc­ţiei pentru anul viitor o consti­tuie consumarea, pînă la finele acestui an, a materialelor şi pieselor primite de la între­prinderile colaboratoare, în­­trucît livrări neritmice pe de-o parte şi neeşalonarea ju­dicioasă a unor lucrări de că­tre uzină, pe de altă parte, au dus la crearea de stocuri su­pranormative. Inginerul D. Tomozei a vorbit şi despre ne­cesitatea, înţeleasă tot mai mult de proiectanţi, tehnologi şi constructori, de a se scurta perioada de asimilare a pro­duselor noi. Aşa cum au subliniat şi alţi participanţi la dezbatere, pro­dusele destinate exportului trebuie să devină competitive pe piaţa mondială. Uzina „1 Mai“, principala întreprin­dere constructoare de maşini din regiunea Ploieşti, şi-a asu­mat în acest sens sarcina de a trece — după un timp relativ scurt — de la omologarea in­stalaţiei electrice de foraj E-75 la lărgirea gamei instalaţiilor de acest fel, mult solicitate de progresul tehnic. Nu o atare preocupare vădeşte însă con­ducerea tehnică a Uzinei de utilaje petroliere din Tîrgo­vişte, mai ales în ceea ce pri­veşte sortimentul de vane şi armături industriale. Pe bună dreptate a fost a­­dusă în dezbatere problema folosirii, într-o măsură mai mare a schimbului de expe­rienţă, a vizitelor de studii şi documentare la întreprinderi­le din ţară înzestrate cu teh­nică de cel mai recent tip. O astfel de vizită la Combinatul petrochimic de la Brazi — lu­crul se recomandă reprezen­tanţilor uzinei din Tîrgovişte — le-ar oferi sugestii preţioa­se pentru îmbogăţirea gamei de armături cu tipuri noi, mo­derne. Caracterul de lucru, infor­mativ şi analitic al adunării a reeşit din toate luările de cuvînt. Directorul uzinei de utilaj chimic şi petrolier, in­ginerul Eugen Tom­a, a supus atenţiei ministerului de spe­cialitate restudierea repartiză­rii comenzilor de utilaje la unele sortimente pentru a se realiza o „încărcare“ mai echi­librată a uzinelor din sectorul său de activitate. Urmărind punerea în valoa­re a noi rezerve şi posibilităţi constructorii de maşini din re­giunea Ploieşti şi-au exprimat hotărîrea de a îndeplini cu cinste­ sarcinile de plan ale a­­cestui an, creînd astfel o pu­ternică bază pentru viitoarele succese ale primului an al cin­cinalului. PAUL LAMPERT corespondentul „României libere“ Carnet extern Spre „sub­­continentul american Caracterizînd împrejură­rile în care preşedintele Ita­liei, Giuseppe Saragat, în­soţit de ministrul său de ex­terne, Amintire Fântâni, în­treprind actualul lor turneu în şase ţări latino-america­­ne, ziarul italian Avanti sub­linia că această călătorie nu este o simplă vizită de prie­tenie ci „reprezintă o re­lansare a politicii italiene pe continentul sud-ameri­­can, într-un moment deose­bit de delicat pentru aces­te țări” Prin „momentul delicat", ziarul înțelege, desigur, at­mosfera creată în America latină de intervenţia State­lor Unite în Republica Do­minicană. „Marea bîtă" mî­­nuită nemijlocit de puşcaşii marini, iar indirect de O.S.A. şi aşa-zisa forţă mi­litară interamericană, au sporit în asemenea măsură ostilitatea latino-americani­­lor faţă de puternicul lor vecin din nord, încît obser­vatorii sînt tot mai des ten­­tați să vorbească (vezi New York Times) despre „o pră­pastie peste care, pentru un moment, nu se poate con­strui nici o punte". Prăpastia n-a apărut, fi­reşte, brusc. Terenul a fost şubrezit decenii de-a rîndul de seismele" unor relaţii economice şi politice ale căror consecințe includ şi loviturile de stat şi dictaturi­le militare şi datoriile exter­ne evaluate acum două luni la 10,6 miliarde de dolari şi pe cei 70 de milioane de A. STANCIU (Continuare în pag. a 4-a) ti Adunare festivă consacrată comemorării lui Vasile Alecsandri In cadrul „Zilelor Vasile Alecsandri“, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă şi Uniunea Scriitorilor au organi­zat vineri seara, în sala Pala­tului Republicii, o adunare festivă consacrată comemoră­rii a 75 de ani de la moartea scriitorului. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de Pompiliu Maco­­vei. In continuare au luat cu­vîntul acad. Al. Philippide, prof. univ. G. C. Nicolescu, acad. Victor Eftimiu și prof. univ. Alexandru Bălăci. In încheierea adunării fes­tive a fost prezentat un festi­val literar-muzical, care a cu­prins recitări de versuri, frag­mente din piesele scriitorului, cîntece pe versuri de Alecsan­dri. Şi-au dat concursul ar­tiştii poporului George Calbo­­reanu, Ion Dacian şi Miluţă Gheorghiu, artiştii emeriţi Magda Ianculescu, Irina Ră­­chiţeanu-Şirianu şi alţii, pre­cum şi corul Filarmonicii de stat „George Enescu“. (Ager­­pres). Manifestări consacrate ani­versării lui Vasile Alecsandri au mai avut loc la Iaşi, Cluj, Constanţa, Ploieşti şi în alte localităţi din ţară. * Deschiderea celui de-al lll-lea Festival internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete In sala Teatrului C.C.S. din Capitală s-a deschis vineri seara cel de-al III-lea Festi­val internaţional al teatrelor de păpuşi şi marionete. Salutînd prezenţa la aceas­tă reprezentativă confrunta­re internaţională a celor pes­te 400 de oaspeţi din 27 de ţări ale lumii şi a numeroşi­lor păpuşari din România, Vasile Dinu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, a urat parti­cipanţilor la festivalul de la Bucureşti succes deplin. Au luat apoi cuvîntul Max Jakob, preşedintele Uniunii Internaţionale a mariooetiş­­tilor (U.N.I.M.A.), artistul po­porului Radu Beligan, preşe­dintele Comitetului de or­ganizare a festivalului, şi Ion Borca, vicepreşedinte al Sfa­tului Popular al Capitalei. Proletari ffln toate ţările, unîfl-v'ăi main libsPB Pe şantierul de la Porţile de Fier STRĂPUNGEREA PRIMULUI TUNEL LA NOUA CALE FERATĂ CRAIOVA (Agerpres). „ Vineri, pe şantierul sistemu­lui hidroenergetic şi de naviga­ţie Porţile de Fier, în sectorul Gura Văii, artificierii au fă­cut să răsune ultima explozie anunţind străpungerea primu­lui tunel din cele 19 cite va număra noua cale ferată ce se construiește aici. Tunelul Moșu, cum este denumit, a fost străpuns cu 30 de zile înainte de data prevăzută în graficele lucrărilor. MAMAIA. Se construieşte un nou complex hotelier CONSTANŢA. — Prevederile Directivelor Congresului al IX-lea al P.C.R. cu privire la extinderea capacităţii de ca­zare pe litoral au început să prindă viaţă. In partea de nord a staţiunii Mamaia, Trus­tul de construcţii edilitare şi hidrotehnice din Constanţa a început construcţia unui nou complex hotelier cu 1 000 de paturi prevăzut a fi dat în fo­losinţă la începutul sezonului de vară din primul an al vii­torului cincinal. Complexul va cuprinde 3 hoteluri cu cîte 4 nivele, la care lucrările de fun­daţii au şi fost începute, și un restaurant cantină cu 800 de locuri. A doua conferinţă naţională de ocrotirea naturii In zilele de 17—18 septem­brie a. c., va avea loc la Con­stanţa cea de-a doua con­ferinţă naţională de ocroti­rea naturii. La această ma­nifestare participă oameni de ştiinţă din ţară şi străinătate, delegaţi ai consiliilor regiona­le de îndrumare pentru ocro­tirea naturii şi numeroşi in­vitaţi, cunoscuţi ca iubitori ai naturii, din ţară. După sesiu­nea de comunicări ştiinţifice or­ganizată cu acest prilej, delegaţii vor participa la o excursie documentară de trei zile. Vizita in Uniunea Sovietică a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România convorbirilor române­ La 10 septembrie, la Krem­lin, au avut loc convorbiri între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România şi condu­cătorii partidului şi guvernu­lui sovietic. In timpul convorbirilor, care s-au desfăşurat într-o at­mosferă de prietenie frăţeas­că, înţelegere reciprocă şi cor­dialitate, a continuat schim­bul de păreri cu privire la dezvoltarea pe mai departe a relaţiilor româno-sovietice, cu privire la problemele actuale ale situaţiei internaţionale contemporane şi ale mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale. A fost, de asemenea, pus de acord textul comunicatului despre vizita în Uniunea So­vietică a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republi­cii Socialiste România. După semnarea Comunicatului Comun Telefoto : TASS—AGERPRES Transmisie directă la radio şi televiziune de la plecarea din Moscova a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România Posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite de la Moscova, sîmbătă 11 septembrie a.c., în jurul orei 9,30 plecarea spre patrie a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român. în paginile 2—3. Miting la Moscova consacrat prieteniei româno-sovietice Cuvînturile rostite de tovarăşii Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu Semnarea Comunicatului Comun La 10 septembrie, în Palatul mare al Kremlinului din Mos­cova a avut loc semnarea Co­municatului cu privire la vi­zita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste Româ­nia. Comunicatul a fost sem­nat din partea română de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comi­tetului Central al Parti­dului Comunist Român, şi Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi­liului de Miniştri al Republicii Socialiste România, din partea sovietică de tovarăşii Leonid Brejnev, prim-secretar al Co­mitetului Central al Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovie­tice, şi Alexei Kosîghin, mem­bru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S. La semnare au fost de faţă tovarăşii Gheorghe Apostol, membru al Comitetului Exe­cutiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, Alexan­dru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedin­­te al Consiliului de Miniş­tri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., Manea Mănescu, se­cretar al C.C. al P.C.R., Cor­­neliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe, Nicolae Gui­­nă, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii So­cialiste România în U.R.S.S, precum și Andrei Păcuraru, membru al C.C. al P.C.R., şef de secţie la C.C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarăşii K. T. Ma­zurov, membru al Prezi­diului C.C. al P.C.U.S., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S., preşedin­tele Prezidiului Sovietului Su­prem al U.R.S.S., D. S. Po­leanski, membru al Prezidiu­lui C.C. al P.C.U.S., vicepre­şedinte al Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., A. N. Şele­­pin, membru al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Pre­zidiului C.C. al P.C.U.S., pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grişin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului Unio­nal Central al sindicatelor, so­vietice, P. N. Demirev, mem­bru supleant al Prezidiului şi secretar al C.C. al P.C.U.S., I. V. Andropov şi A. P. Ruda­­kov, secretari ai C.C. al P.C.U.S., V. E. Dîmşiţ, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vice­preşedinţi ai Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Je­­galin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice în Republica Socia­listă România. INGINERII OGOARELOR A fi agronom şi a urmări să-ţi desfăşori activitatea astfel încît ea să se soldeze cu rezultate cit mai bune — iată o dorinţă legitimă Cum se poate realiza acest deziderat atunci cînd munceşti într-o cooperativă agricolă ? Ce mijloace poţi să foloseşti pentru a-ţi îmbogăţi continuu cunoştinţele căpă­tate în facultate, pentru a te perfecţiona din punct de ve­dere profesional, pentru a ţine pasul cu ceea ce se întîmplă nou în ştiinţa şi în tehnica agricolă ? Sunt întrebări care-şi au rostul lor. Căci un lucru este în afară de orice discuţie. Pentru a corespunde misiunii sale, agronomul din coopera­tiva agricolă de producţie are nevoie să fie continuu bine informat în specialitatea sa. Pornind de la acest principiu ne-am adresat unor specialişti din cooperativele agricole în­­trebîndu-i cum reuşesc să se ţină la curent cu lucrurile noi care apar în domeniul agrotehnicii, ce metode noi folosesc, cum le aplică şi ce rezultate dobîndesc. La ancheta noastră au răspuns mai mulţi ingineri agronomi. Dăm mai întîi cuvîntul ingi­nerului LANDAU­ARIS de la cooperativa agricolă de pro­ducţie Radu Vodă din raionul Lehliu. — Directivele celui de-al IX-lea Congres al Partidului Co­munist Român cu privire la dez­voltarea intensivă şi multilate­rală a agriculturii — ne-a spus el — subliniază importanţa pe care o are în realizarea acestor sarcini inginerul din cooperati­va agricolă. El constituie facto­rul principal care promovează progresul tehnic în unitatea pe care o conduce. Dar ca să-l promoveze el trebuie mai întîi să-l cunoască. Căile de a se pune la curent cu noutăţile şti­­inţifice din agricultură sunt mul­tiple. Mă voi referi în mod spe­cial la una dintre acestea, la legătura strînsă pe care trebuie s-o ţinem cu cercetătorii din staţiunile experimentale. Un fapt concludent. In această pri­măvară timpul a fost neobişnuit de răcoros. Se ştie că semănatul porumbului se face atunci cînd în sol se înregistrează o anu­mită temperatură. Se punea ast­fel problema dacă ne putem a­­bate de la această regulă tehni­că. Era un pas hotăritor pentru care am cerut sfatul cercetători­lor de la Fundulea. Aici, avîn­­du-se în vedere unele experien­ţe făcute, se trecuse la semăna­tul porumbului, ceea ce ne-a determinat să începem şi noi lucrarea respectivă. Rezultatul : cultura de porumb a răsărit, s-a dezvoltat şi a rodit anunţind o recoltă în medie de peste 3 500 de kg boabe la hectar. Iată, aşadar, o concluzie valabilă şi pentru alţi ani. Plină de roade a fost pentru inginerii din cooperativele agri­cole şi consfătuirea organizată în luna iulie a.c. tot la Institu­tul de cercetări pentru cultura cerealelor şi plantelor tehnice de la Fundulea. Aici au fost dezbătute o serie de probleme privind cultura griului. S-au tras, cu acest prilej, pe baza ex­perienţei acumulate an de an, concluzii privind punerea bazei producţiei pe 1986. Peste 70 la sută din semănăturile din toam­na aceasta se vor cultiva după plantele care părăsesc timpuriu terenul. Inginerul MINCU POPES­­CU, de la cooperativa Vărăşti, din raionul Olteniţa. — Rolul inginerului în dez­voltarea şi întărirea cooperati­vei agricole este deosebit de în­semnat l­a început el. Mă voi opri în mod special la ramura legumicultura. Noul în legumi­cultura se materializează în in­troducerea in cultură a unor soiuri productive, în metodele moderne de producere a răsa­dului și în aplicarea agrotehni­cii înaintate, in mecanizarea lu­crărilor de fertilizare a solului. Multe din aceste noutăţi ne sunt furnizate de revistele de specialitate la care suntem­ abo­naţi. Prin 1963 în revista „Gră­dina, via şi livada" a apărut de exemplu un articol care trata despre îmbunătăţirea fructifi­cării la tomate prin folosirea stimulenţilor, metodă care, apli­cată la noi, a dus la sporirea producţiei cu peste 10 la sută. Schimburile de experienţă or­ganizate de consiliul agricol re­gional între cooperativele agri­cole de producţie ne-au îmbo­găţit, de asemenea, cunoştin­ţele. Dintr-un astfel de schimb de experienţă, organizat la coo­perativa agricolă de la Jilava, am putut cunoaşte avantajele pe care le are producerea ră­sadului in înmulţitoare, o me­todă nouă, aplicată în primă­vara aceasta şi în cooperativa noastră. In acest an noi am amena­jat 500 de metri pătraţi de ast­fel de înmulţitoare care ne-au asigurat un răsad viguros. Am putea spune, fără să exagerăm, că în bună parte acestui fapt datorăm producţia ridicată de legume (cu 15—20 la sută mai mare faţă de cea obţinută prin răsadurile realizate în răsadniţe obişnuite). Veniturile realizate în acest an de la grădină întrec cu peste 500 000 lei pe cele pe care le-am avut în aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. In sfîrşit iată ce ne-a spus tovarăşul CONSTANTIN CON­­STANTINESCU, inginer la cooperativa agricolă de pro­ducţie din comuna Făcăieni, regiunea Bucureşti. — Am să mă refer la un alt aspect al colaborării cu unită­ţile de cercetare care sînt, cel puţin pînă acum, sursa cea mai importantă de împrospătare a cunoştinţelor noastre. Institutul de cercetări zootehnice efec­tuează in cooperativa noastră diferite lucrări experimentale cum ar fi: studiul alimentaţiei complexe la găinile ouătoare în hale de mare capacitate, efi­cienţa economică a mecanizării în aceste hale. Acest fapt ne-a lărgit, ca să spun aşa orizontul, ne-a ajutat să punem ferma de păsări pe baze noi. Am ridicat un complex avicol în care se pot creşte pe an 100 000 de pă­sări pentru carne Pentru a arăta eficienţa pe care o are complexul nostru a­­vicol este de ajuns să dăm cî­­teva cifre. Acum patru ani, în cooperativa noastră se creşteau circa 10—12 000 de păsări de la care obţineam un venit anual de cca 100—150 000 lei. In pri­mele şapte luni ale acestui an în complexul avicol s-au putut creşte peste 60 000 de păsări pentru carne iar venitul reali­zat din vînzarea lor depăşeşte 800 000 de lei. In ceea ce mă priveşte, mă preocup acum de ridicarea pro­ducţiei de lapte la peste­­ 2 000 litri de cap de vacă furajată. O primă acţiune : construirea unui grajd de 100 de vaci în care să se asigure o mecanizare totală a procesului de producţie. Agronomii trebuie să fie in multe privinţe nişte inovatori. Ca să poată însă să vină con­tinuu cu soluţii, cu propuneri eficiente pentru rezolvarea problemelor multiple şi, de­seori, deosebit de complexe pe care Ie ridică dezvoltarea uni­tăţilor lor, ei au nevoie să stu­dieze mereu, să-şi completeze „la zi“ bagajul de cunoştinţe. Mai sus s-au arătat cîteva dintre căile care pot fi utili­zate pentru atingerea acestui scop. E bine de ştiut însă că nu întotdeauna pregătirea a­­gronomilor depinde numai de ei înşişi. In sprijinul lor pot veni şi o seamă de foruri şi de instituţii. Avem în vedere în primul rînd acea mult dis­cutată „Zi a agronomului“, zi în care specialiştii din coope­rativele agricole ar trebui che­maţi la raion pentru a li se pune la dispoziţie materiale sintetice privind metodele noi care se aplică în anumite uni­tăţi din agricultură, pentru a li se aduce la cunoştinţă re­zultatele dobindite în munca de cercetare. Din constatările noastre făcute pe teren rezultă că nu peste tot se ţine seama de necesitatea de a se respec­ta cu stricteţe indicaţiile date în acest sens. Dar nu tot ce apare nou în agricultură se poate cunoaşte într-o singură zi. De aceea am sugerat să se încerce şi alte modalităţi de informare. Am socoti, bunăoară, utilă în­tocmirea unui buletin de către Institutul Central de Cercetări Agricole pentru uzul agrono­milor. In acest buletin se pot relata atît razultatele obţinute de către institutele de cerce­tări şi de către unele unităţi din ţară cit şi cele dobindite peste hotare. Şi mai sunt şi alte posibilităţi. Esenţial este să se aibă în vedere că agronomii din cooperativele agricole tre­buie informaţi pas cu pas. In felul acesta şi contribuţia lor la sporirea producţiei agricole, la întărirea unităţilor în care lucrează va fi mai mare, mai substanţială. ANA CRISTEA * , Dunărea la Cazane a­l .­­...v'UiAA ... mm Fot0­­ FLORIN STEFANESCH ]

Next