România Liberă, octombrie 1966 (Anul 24, nr. 6829-6854)

1966-10-09 / nr. 6836

6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XXIV­­ nr. 8838 Duminică 9 octombrie 1966 REDACŢIA: Piaţa Scinteil. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. Telex I 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI DE STAT­ÎN MIJLOCUL OAMENILOR MUNCII DIN REGIUNEA HUNEDOARA în cea de-a doua zi a vizitei în regiu­nea Hunedoara, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Alexandru K­ră­ghici, Paul M­iculescu-Hizil, Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, Virgil Trofin au fost oas­peţi ai locuitorilor oraşelor Alba Iulia, Sebeş, Cu­gir, Hrăştie, Brad, ai sătenilor din Garda de Jos. Con­ducătorii de partid şi de stat au poposit în vechea cetate A S­im­­on­a, la Casa memorială Aurel Vlaicu, la Mormîntul lui Avram Iancu şi la Gorunul lui Horia. Seara a avut loc la Hunedoara adunarea cu activul comitetului regional de partid Valorificarea rezervelor agriculturii-mijloc de creştere a veniturilor ţărănimii, a bunăstării întregului popor Vestea sosirii conducătorilor de partid şi de stat s-a răspîn­­dit pretutindeni ,în satele de pe văile Mureşului şi Tîrnavelor, care, împodobite sărbătoreşte, întîmpină pe oaspeţi sub o ploaie multicoloră de flori. La Galda de Jos, conducăto­rii de partid şi de stat fac un popas mai îndelungat. Despre rezultatele muncii cooperatorilor vorbeşte cu mîn­­drie inginera agronom Maria Suchov, o tînără care, împreu­nă cu soţul ei, lucrează cu pa­siune de la absolvirea facultă­ţii pentru dezvoltarea satului. Adunaţi în casa-laborator, gos­podarii satului se sfătuiesc cu conducătorii de partid şi de stat, le împărtăşesc preocupă­rile şi strădaniile de a spori averea de azi a cooperativei, ce atinge cinci milioane lei. — Ce situaţie aveţi în do­meniul creşterii vitelor ?­­— întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Deşi avem un mare nu­măr de vite, peste şase sute de bovine, aproape o mie de oi, sute de porci, producţiile ce s-ar cuveni să le obţinem nu ţin încă pasul cu rezulta­tele din celelalte sectoare — răspunde inginera agronom. Aceasta deoarece nu ne-am preocupat de selectarea ani­malelor. Discuţia a continuat apoi cu preşedintele cooperativei, Vasile Tiberian, cu membrii consiliului de conducere, oas­peţii interesîndu-se despre unele aspecte ale muncii coo­peratorilor, despre felul cum conducerea cooperativei se consultă şi­ se sfătuieşte cu membrii acesteia. S-a vizitat apoi ferma de animale a vecinilor — gospo­dăria agricolă de stat Galda de Jos. Directorul, ing. Augus­tin Mocanu, conduce pe oas­peţi la grajdurile moderne, construite la un preţ de cost scăzut, ce adăpostesc aproxi­mativ 300 de vaci. Conducătorii de partid şi de stat se întîlnesc apoi cu săte­nii­ în cadrul unui însufleţitor miting în piaţa satului, la care participă şi agricultori­i din Mihalţ, Podgoreni, din Cricău şi Ighiu, pomicultori din Benic, pădureni şi ciobani din Intregalie, mii de oameni veniţi din toate comunele din împrejurimi. Cu acest prilej au vorbit ing. Augustin Mocanu, directorul gospodăriei de stat şi Vasile Tiberian, preşedintele coopera­tivei agricole, în aplauzele celor prezenţi a luat apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, apre­ciind rezultatele obţinute de lucrătorii gospodăriei agricole de stat şi de membrii coope­rativei agricole de producţie din Galda de Jos, a spus: Desi­gur, recolta de aproape 3 000 kg grîu la hectar obţinută de Gostat şi de peste 2 400 kg la hectar realizată de cooperativă este bună ; perspective bune sunt, de asemenea, la recolta de porumb, de sfeclă şi la celelal­te culturi. Şi producţia de lapte la G.A.S. este mulţumitoare. Faţă de Gostat, producţia de lapte a cooperativei este însă mult mai mică. Aceasta arată ce rezerve mari are­ cooperati­va, deşi nici despre G.A.S. nu se poate spune că a ajuns la maximul posibilităţilor. Nu mai vorbesc că şi numărul de vaci al cooperativei mi se pare foarte mic. Subliniind necesitatea in­tensificării eforturilor pentru creşterea beneficiilor şi a rentabilităţii în G.A.S., pen­tru obţinerea de producţii mai­' mari' cerealiere şi animaliere la preţuri de cost cit mai mici în cooperativa agricolă, întru-, cit numai pe această bază se vor putea îmbunătăţi salariile lucrătorilor din G.A.S. şi vor putea creşte veniturile tuturor cooperatorilor , secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus în continuare : După cum ne-au arătat to­varăşii, anul acesta ziua-mun­­că în cooperativă va fi de 29 de lei. Desigur, este un rezul­tat bun, dar depinde de dv. ca veniturile cooperativei şi ale membrilor ei să crească şi mai mult. Toate eforturile pe care le depunem în do­meniul agriculturii sunt în­dreptate spre mărirea conti­nuă a producţiei agricole, ca bază a sporirii veniturilor cooperatorilor, asigurării pro­duselor agricole necesare a­­provizionării populaţiei şi in­dustriei. în felul acesta agri­cultura noastră socialistă îşi aduce contribuţia activă la în­făptuirea programului elabo­rat de Congresul al IX-lea al partidului privind desă­­vîrşirea construcţiei socialiste, înflorirea patriei. Aceasta, to­varăşi, este calea pentru bu­năstare! Trebuie să depunem efor­turi, a spus în încheiere to­varăşul Ceauşescu , pentru utilizarea din plin a mijloace­lor puse la îndemină de stat, pentru extinderea mecanizării, pentru folosirea pe scară tot­­ mai largă a îngrăşămintelor chimice, pentru aplicarea în­văţămintelor ştiinţei agricole. Ştim că oamenii muncii din Gaida de Jos. atît din Gostat j cit şi din cooperativă, sînt­­ oameni harnici — şi noi sîn­tem convinşi că ei îşi vor aduce contribuţia la înfăp­tuirea programului de dezvol­tare a agriculturii noastre, la înflorirea patriei. Conduşi de uralele miilor de ţărani participanţi la mi­ting, oaspeţii îşi continuă dru­mul spre Alba Iulia. La Sîn­­timbru, pe coasta viilor, se ce­lebrează tocmai sărbătoarea culesului, la care sunt invitaţi, şi oaspeţii. La Uzinele mecanice din Cugir In vechea cetate Alba Iulia Alba Iulia-ecoul „Horei Unirii“ tuturor românilor . Ne îndreptăm spre oraşul unde s-a pecetluit unirea în acelaşi stat a tuturor români­lor — Alba Iulia,­ale cărei te­melii se sprijină pe vatra stră­vechiului Apulon al Daciei li­bere şi Apullum roman. File de istorie vorbesc de origi­nile daco-romane ale ora­şului, de legendarul voie­vodal al lui Gelu, de in­trarea triumfală a lui Mihai Viteazu, de momentul unirii, în 1918, a tuturor românilor într-un singur stat naţional, în întâmpinarea­ conducăto­rilor de partid şi stat au ieşit mii şi mii de oameni ai mun­cii, care-şi manifestă fierbinte dragostea faţă de partid. Oaspeţii se îndreaptă către străvechea cetate a Bălgradu­­lui, ale cărei porţi, încadrate de halebardieri, se­ deschid spre secole. Totul evocă­­ mo-­ mente din istoria glorioasă a poporului român. Răsună, ca şi altădată, cu­vintele aceluia ce a realizat a­­cum mai bine de trei veacuri cea dinţii unire politică, re­constituind,astfel cadrul­ de viaţă unitar al poporului ro ■ mân : „Io, Mihai Voevod şi Domn ,al Ţării Româneşti, al Transilvaniei şi l a toată ţara Moldovei..." Clipe emoţionante, cărora le dau viaţă un , grup de artişti de la teatrul din Pe­­troşeni. E de faţă aici sub ziduri, la porţile cetăţii, toată suflarea oraşului, ca şi atunci, cînd înaintaşii lor l-au întîmpinat pe marele voievod sărbătoreşte, salutîndu-l cu salve de tun şi dangăt de clo­pote. Altă­ imagine răscolitoare a trecutului zbuciumat — răs­coala lui Horia, Cloşca şi Cri­­şan­ Conducătorii de partid şi de stat se opresc cu reculege­re în faţa obeliscului închinat celor trei martiri, poposesc la celula de deasupra celei de a treia porţi, între ale cărei zi­duri groase a zăcut în lanţuri grele Horia, „Dîrz, neînfricat, cu credinţa tare în destinul neamului"­ românesc“ — aşa cum glăsuieşte placa memo­­rială, în sala Unirii, participanţii la actul de la 1 decembrie 1918 îi întîmpină pe conducă­torii României Socialiste. „Trei culori cunosc pe lume“ şi melodia răscolitoare a Ho­rei Unirii se înalţă evocînd clipe istorice pentru fiinţa neamului românesc. Unul din­tre zecile­­de mii de partici­panţi la marea adunare popu­lară de atunci, bătrînul Dănilă Rusu, reproduce cuvintele so­lemne ale documentului isto­ric „Hotărîrea noastră“. Secretarul general al C. C. al P.C.R. şi ceilalţi conducă­tori de partid şi de stat cer­cetează îndelung mărturiile păstrate în sala Unirii : dis­cursul lui Vasile Goldiş, cele şase volume groase între ale căror scoarţe de piele în cu­lorile tricolorului sunt strînse laolaltă adeziunile şi semnă­turile populaţiei din Transil­vania, care s-a pronunţat în­tr-un suflet pentru Unire. Conducătorii de partid şi de VICTOR BÎRLADEANU PAUL DIACONESCU NICOLAE VAMVU ZAHARIA AVRAM (Continuare în pag. a 2-a) Cum va fi vremea Pentru zilele de 10, 11 şi 12 octombrie se anunţă următorul timp probabil: Vremea va fi în general frumoasă, cu cerul mai mult se­nin, exceptând restul ţării, unde se vor produce înnourări mai accentuate şi vor cădea ploi lo­cale. Vînt potrivit. Minimele vor fi cuprinse intre 4 şi 14 grade, mai coborîte în depresiuni, iar maximele între 13 şi 23 grade. Ceaţă locală. La munte . Vremea va fi în general fru­moasă, cu cerul variabil. Vor cădea Ploi izo­late. Vînt potrivit. Temperatura în uşoară scă­dere spre sfîrşitul intervalului. Astăzi în întreaga ţară se sărbătoreşte „ZIUA PETROLISTULUI“ SECTORUL DE PRELUCRARE A ŢIŢEIULUI - MAI PAS CU CERUTELE ECONOMIEI NAŢIONALE Ing. Nicolae Ionescu adjunct al ministrului petrolului întreaga ţară sărbătoreşte astăzi „Ziua petrolistului“ cin­stind munca plină de elan a celor ce extrag şi prelucrează aurul negru, care alături de toţi oamenii muncii îşi aduc contribuţia la înfăptuirea po­liticii partidului de industria­lizare a ţării, la desăvîrşirea construcţiei socialiste în pa­tria noastră. Anul acesta „Ziua petrolistului“ este săr­bătorită în condiţiile avîntu­­lui general al muncii întregu­lui popor pentru a da viaţă hotaririlor celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comu­nist Român, pentru dezvolta­rea şi înflorirea necontenită a patriei noastre socialiste. în ultimele două decenii in­dustria petrolului a înregis­trat o creştere substanţială, devenind un puternic sector al economiei noastre naţio­nale. în această perioadă, o atenţie deosebită s-a acordat creşterii rezervelor de hidro­carburi prin intensificarea lu­crărilor geologice, sporirea volumului şi ritmului pros­pecţiunilor geologice, folosirea unor metode de investigare în vederea obţinerii de infor­maţii cit mai complete la a­­dîncimi din ce în ce mai mari şi cu o eficacitate mărită. In activitatea de foraj s-a urmă­rit îmbunătăţirea indicatori­lor tehnico-economici, prin mărirea vitezei de foraj, mo­dernizarea şi utilizarea mai bună a capacităţii instalaţii­lor de foraj, organizarea su­perioară a muncii şi a pro­ducţiei. în sectorul extractiv s-au aplicat cu succes meto­dele de menţinere a presiunii în zăcămînt şi de recuperare secundară, s-au introdus pro­cedee noi de exploatare cu eficienţa sporită care să ducă la creşterea factorului de re­cuperare. Paralel cu progresele înre­gistrate în sectorul de foraj­­extracţie şi sectorul de prelu­crare a ţiţeiului a cunoscut o dezvoltare importantă. La „Ziua petrolistului“ lucrătorii din industria de prelucrare a ţiţeiului au mîndria să se pre­zinte cu succese remarcabile în îndeplinirea în mod exem­plar a indicatorilor de plan şi a angajamentelor luate în în­trecerea socialistă. în primele nouă luni ale anului ei au realizat peste plan 42 000 tone benzină, 7 000 tone petrol, 20 000 tone motorină şi peste 10 000 tone hidrocarburi aro­mate. Pentru aceeaşi perioa­dă indicatorii realizaţi arată o depăşire de 22 milioane lei la producţia globală şi de 24 milioane lei la producţia mar­fă. Beneficiul total s a reali­zat cu 11,47 la sută mai mare decit cel planificat. Oamenii muncii din rafinării lucrează astăzi în instalaţii moderne cu un înalt grad de automati­zare. Numeroase şcoli de ridi­carea calificării şi de specia­lizare, documentaţiile tehnice, cărţile şi revistele de specia­litate puse la dispoziţie asi­gură menţinerea nivelului de cunoştinţe în pas cu dezvol­tarea tehnicii şi ştiinţei mon­diale. într-un timp relativ scurt s-a reuşit ca dintr-o industrie de rafinare în care predomi­(Continuare în pag. a 5-a­ Corespondenţă din New York de la George Serafin Problemele dezvoltării economice şi sociale în atenţia actualei sesiuni a Adunării Generale D­intre numeroasele pro­bleme înscrise pe ordi­nea de zi a celei de a XXI-a sesiuni a Adunării Ge­nerale, cele referitoare la co­operarea internaţională din domeniul dezvoltării econo­­mice constituie cele mai stă­ruitoare preocupări ale majo­rităţii ţărilor membre ale O.N.U. Aceasta deoarece în ţările respective dezvoltarea economică face parte inte­grantă din lupta lor pentru consolidarea independenţei na­ţionale şi pentru că modul în care se desfăşoară astăzi schimburile comerciale inter­naţionale influenţează în mod direct natura relaţiilor inter­statale în ansamblul lor. Comitetul nr. 2, pentru pro­blemele economice şi finan­ciare, căruia îi revine sarcina de a dezbate acţiunile inter­naţionale ce trebuie între­prinse pentru promovarea dezvoltării economice şi so­ciale se află încă la începutul activităţii sale din această se­siune. In expunerile ţinute în (Continuare în pag. a 6-a) Extinderea clădirii centralei telefonice automate din Capitală De la Direcţia lucrări ca­pitale a Ministerului Poşte­lor şi Telecomunicaţiilor am fost informaţi că lingă clă­direa telefoanelor d­in Calea Victoriei—Bucureşti vor în­cepe lucrările pentru o nouă construcţie cu mai multe etaje unde se vor instala echipamente telefonice pen­tru asigurarea interconectă­rii centralelor automate d­in Capitală precum şi de tele­­fonizare automată interur­bană. Totodată, aici se cre­ează posibilitatea instalării d­e noi linii telefonice pentru oraşul Bucureşti. După terminarea acestei lucrări abonaţii din Capitală vor putea obţine, în prima etapă, legături interurbane cu unele localităţi d­in ţară fără intervenţia operatorului, prin simpla formare la disc a numărului telefonic dorit din provincie. Avînd în vedere impor­tanţa acestei lucrări se im­pune ca întreprinderea de construcţii să ia măsuri grabnice pentru o mai bună organizare a şantierului în vederea asigurării frontului de lucru întreprinderii Te­­leconstrucţia care va monta aici echipamentul necesar.

Next