România Liberă, octombrie 1966 (Anul 24, nr. 6829-6854)
1966-10-09 / nr. 6836
6 pagini 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Anul XXIV nr. 8838 Duminică 9 octombrie 1966 REDACŢIA: Piaţa Scinteil. Telefon 17 60 10. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. Telex I 179 — Bucureşti ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA CONDUCĂTORII DE PARTID ŞI DE STATÎN MIJLOCUL OAMENILOR MUNCII DIN REGIUNEA HUNEDOARA în cea de-a doua zi a vizitei în regiunea Hunedoara, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Alexandru Krăghici, Paul Miculescu-Hizil, Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, Virgil Trofin au fost oaspeţi ai locuitorilor oraşelor Alba Iulia, Sebeş, Cugir, Hrăştie, Brad, ai sătenilor din Garda de Jos. Conducătorii de partid şi de stat au poposit în vechea cetate A Simona, la Casa memorială Aurel Vlaicu, la Mormîntul lui Avram Iancu şi la Gorunul lui Horia. Seara a avut loc la Hunedoara adunarea cu activul comitetului regional de partid Valorificarea rezervelor agriculturii-mijloc de creştere a veniturilor ţărănimii, a bunăstării întregului popor Vestea sosirii conducătorilor de partid şi de stat s-a răspîndit pretutindeni ,în satele de pe văile Mureşului şi Tîrnavelor, care, împodobite sărbătoreşte, întîmpină pe oaspeţi sub o ploaie multicoloră de flori. La Galda de Jos, conducătorii de partid şi de stat fac un popas mai îndelungat. Despre rezultatele muncii cooperatorilor vorbeşte cu mîndrie inginera agronom Maria Suchov, o tînără care, împreună cu soţul ei, lucrează cu pasiune de la absolvirea facultăţii pentru dezvoltarea satului. Adunaţi în casa-laborator, gospodarii satului se sfătuiesc cu conducătorii de partid şi de stat, le împărtăşesc preocupările şi strădaniile de a spori averea de azi a cooperativei, ce atinge cinci milioane lei. — Ce situaţie aveţi în domeniul creşterii vitelor ?— întreabă tovarăşul Nicolae Ceauşescu. — Deşi avem un mare număr de vite, peste şase sute de bovine, aproape o mie de oi, sute de porci, producţiile ce s-ar cuveni să le obţinem nu ţin încă pasul cu rezultatele din celelalte sectoare — răspunde inginera agronom. Aceasta deoarece nu ne-am preocupat de selectarea animalelor. Discuţia a continuat apoi cu preşedintele cooperativei, Vasile Tiberian, cu membrii consiliului de conducere, oaspeţii interesîndu-se despre unele aspecte ale muncii cooperatorilor, despre felul cum conducerea cooperativei se consultă şi se sfătuieşte cu membrii acesteia. S-a vizitat apoi ferma de animale a vecinilor — gospodăria agricolă de stat Galda de Jos. Directorul, ing. Augustin Mocanu, conduce pe oaspeţi la grajdurile moderne, construite la un preţ de cost scăzut, ce adăpostesc aproximativ 300 de vaci. Conducătorii de partid şi de stat se întîlnesc apoi cu sătenii în cadrul unui însufleţitor miting în piaţa satului, la care participă şi agricultorii din Mihalţ, Podgoreni, din Cricău şi Ighiu, pomicultori din Benic, pădureni şi ciobani din Intregalie, mii de oameni veniţi din toate comunele din împrejurimi. Cu acest prilej au vorbit ing. Augustin Mocanu, directorul gospodăriei de stat şi Vasile Tiberian, preşedintele cooperativei agricole, în aplauzele celor prezenţi a luat apoi cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care, apreciind rezultatele obţinute de lucrătorii gospodăriei agricole de stat şi de membrii cooperativei agricole de producţie din Galda de Jos, a spus: Desigur, recolta de aproape 3 000 kg grîu la hectar obţinută de Gostat şi de peste 2 400 kg la hectar realizată de cooperativă este bună ; perspective bune sunt, de asemenea, la recolta de porumb, de sfeclă şi la celelalte culturi. Şi producţia de lapte la G.A.S. este mulţumitoare. Faţă de Gostat, producţia de lapte a cooperativei este însă mult mai mică. Aceasta arată ce rezerve mari are cooperativa, deşi nici despre G.A.S. nu se poate spune că a ajuns la maximul posibilităţilor. Nu mai vorbesc că şi numărul de vaci al cooperativei mi se pare foarte mic. Subliniind necesitatea intensificării eforturilor pentru creşterea beneficiilor şi a rentabilităţii în G.A.S., pentru obţinerea de producţii mai' mari' cerealiere şi animaliere la preţuri de cost cit mai mici în cooperativa agricolă, întru-, cit numai pe această bază se vor putea îmbunătăţi salariile lucrătorilor din G.A.S. şi vor putea creşte veniturile tuturor cooperatorilor , secretarul general al C.C. al P.C.R. a spus în continuare : După cum ne-au arătat tovarăşii, anul acesta ziua-muncă în cooperativă va fi de 29 de lei. Desigur, este un rezultat bun, dar depinde de dv. ca veniturile cooperativei şi ale membrilor ei să crească şi mai mult. Toate eforturile pe care le depunem în domeniul agriculturii sunt îndreptate spre mărirea continuă a producţiei agricole, ca bază a sporirii veniturilor cooperatorilor, asigurării produselor agricole necesare aprovizionării populaţiei şi industriei. în felul acesta agricultura noastră socialistă îşi aduce contribuţia activă la înfăptuirea programului elaborat de Congresul al IX-lea al partidului privind desăvîrşirea construcţiei socialiste, înflorirea patriei. Aceasta, tovarăşi, este calea pentru bunăstare! Trebuie să depunem eforturi, a spus în încheiere tovarăşul Ceauşescu , pentru utilizarea din plin a mijloacelor puse la îndemină de stat, pentru extinderea mecanizării, pentru folosirea pe scară tot mai largă a îngrăşămintelor chimice, pentru aplicarea învăţămintelor ştiinţei agricole. Ştim că oamenii muncii din Gaida de Jos. atît din Gostat j cit şi din cooperativă, sînt oameni harnici — şi noi sîntem convinşi că ei îşi vor aduce contribuţia la înfăptuirea programului de dezvoltare a agriculturii noastre, la înflorirea patriei. Conduşi de uralele miilor de ţărani participanţi la miting, oaspeţii îşi continuă drumul spre Alba Iulia. La Sîntimbru, pe coasta viilor, se celebrează tocmai sărbătoarea culesului, la care sunt invitaţi, şi oaspeţii. La Uzinele mecanice din Cugir In vechea cetate Alba Iulia Alba Iulia-ecoul „Horei Unirii“ tuturor românilor . Ne îndreptăm spre oraşul unde s-a pecetluit unirea în acelaşi stat a tuturor românilor — Alba Iulia,ale cărei temelii se sprijină pe vatra străvechiului Apulon al Daciei libere şi Apullum roman. File de istorie vorbesc de originile daco-romane ale oraşului, de legendarul voievodal al lui Gelu, de intrarea triumfală a lui Mihai Viteazu, de momentul unirii, în 1918, a tuturor românilor într-un singur stat naţional, în întâmpinarea conducătorilor de partid şi stat au ieşit mii şi mii de oameni ai muncii, care-şi manifestă fierbinte dragostea faţă de partid. Oaspeţii se îndreaptă către străvechea cetate a Bălgradului, ale cărei porţi, încadrate de halebardieri, se deschid spre secole. Totul evocă mo- mente din istoria glorioasă a poporului român. Răsună, ca şi altădată, cuvintele aceluia ce a realizat acum mai bine de trei veacuri cea dinţii unire politică, reconstituind,astfel cadrul de viaţă unitar al poporului ro ■ mân : „Io, Mihai Voevod şi Domn ,al Ţării Româneşti, al Transilvaniei şi l a toată ţara Moldovei..." Clipe emoţionante, cărora le dau viaţă un , grup de artişti de la teatrul din Petroşeni. E de faţă aici sub ziduri, la porţile cetăţii, toată suflarea oraşului, ca şi atunci, cînd înaintaşii lor l-au întîmpinat pe marele voievod sărbătoreşte, salutîndu-l cu salve de tun şi dangăt de clopote. Altă imagine răscolitoare a trecutului zbuciumat — răscoala lui Horia, Cloşca şi Crişan Conducătorii de partid şi de stat se opresc cu reculegere în faţa obeliscului închinat celor trei martiri, poposesc la celula de deasupra celei de a treia porţi, între ale cărei ziduri groase a zăcut în lanţuri grele Horia, „Dîrz, neînfricat, cu credinţa tare în destinul neamului" românesc“ — aşa cum glăsuieşte placa memorială, în sala Unirii, participanţii la actul de la 1 decembrie 1918 îi întîmpină pe conducătorii României Socialiste. „Trei culori cunosc pe lume“ şi melodia răscolitoare a Horei Unirii se înalţă evocînd clipe istorice pentru fiinţa neamului românesc. Unul dintre zecilede mii de participanţi la marea adunare populară de atunci, bătrînul Dănilă Rusu, reproduce cuvintele solemne ale documentului istoric „Hotărîrea noastră“. Secretarul general al C. C. al P.C.R. şi ceilalţi conducători de partid şi de stat cercetează îndelung mărturiile păstrate în sala Unirii : discursul lui Vasile Goldiş, cele şase volume groase între ale căror scoarţe de piele în culorile tricolorului sunt strînse laolaltă adeziunile şi semnăturile populaţiei din Transilvania, care s-a pronunţat într-un suflet pentru Unire. Conducătorii de partid şi de VICTOR BÎRLADEANU PAUL DIACONESCU NICOLAE VAMVU ZAHARIA AVRAM (Continuare în pag. a 2-a) Cum va fi vremea Pentru zilele de 10, 11 şi 12 octombrie se anunţă următorul timp probabil: Vremea va fi în general frumoasă, cu cerul mai mult senin, exceptând restul ţării, unde se vor produce înnourări mai accentuate şi vor cădea ploi locale. Vînt potrivit. Minimele vor fi cuprinse intre 4 şi 14 grade, mai coborîte în depresiuni, iar maximele între 13 şi 23 grade. Ceaţă locală. La munte . Vremea va fi în general frumoasă, cu cerul variabil. Vor cădea Ploi izolate. Vînt potrivit. Temperatura în uşoară scădere spre sfîrşitul intervalului. Astăzi în întreaga ţară se sărbătoreşte „ZIUA PETROLISTULUI“ SECTORUL DE PRELUCRARE A ŢIŢEIULUI - MAI PAS CU CERUTELE ECONOMIEI NAŢIONALE Ing. Nicolae Ionescu adjunct al ministrului petrolului întreaga ţară sărbătoreşte astăzi „Ziua petrolistului“ cinstind munca plină de elan a celor ce extrag şi prelucrează aurul negru, care alături de toţi oamenii muncii îşi aduc contribuţia la înfăptuirea politicii partidului de industrializare a ţării, la desăvîrşirea construcţiei socialiste în patria noastră. Anul acesta „Ziua petrolistului“ este sărbătorită în condiţiile avîntului general al muncii întregului popor pentru a da viaţă hotaririlor celui de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, pentru dezvoltarea şi înflorirea necontenită a patriei noastre socialiste. în ultimele două decenii industria petrolului a înregistrat o creştere substanţială, devenind un puternic sector al economiei noastre naţionale. în această perioadă, o atenţie deosebită s-a acordat creşterii rezervelor de hidrocarburi prin intensificarea lucrărilor geologice, sporirea volumului şi ritmului prospecţiunilor geologice, folosirea unor metode de investigare în vederea obţinerii de informaţii cit mai complete la adîncimi din ce în ce mai mari şi cu o eficacitate mărită. In activitatea de foraj s-a urmărit îmbunătăţirea indicatorilor tehnico-economici, prin mărirea vitezei de foraj, modernizarea şi utilizarea mai bună a capacităţii instalaţiilor de foraj, organizarea superioară a muncii şi a producţiei. în sectorul extractiv s-au aplicat cu succes metodele de menţinere a presiunii în zăcămînt şi de recuperare secundară, s-au introdus procedee noi de exploatare cu eficienţa sporită care să ducă la creşterea factorului de recuperare. Paralel cu progresele înregistrate în sectorul de forajextracţie şi sectorul de prelucrare a ţiţeiului a cunoscut o dezvoltare importantă. La „Ziua petrolistului“ lucrătorii din industria de prelucrare a ţiţeiului au mîndria să se prezinte cu succese remarcabile în îndeplinirea în mod exemplar a indicatorilor de plan şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. în primele nouă luni ale anului ei au realizat peste plan 42 000 tone benzină, 7 000 tone petrol, 20 000 tone motorină şi peste 10 000 tone hidrocarburi aromate. Pentru aceeaşi perioadă indicatorii realizaţi arată o depăşire de 22 milioane lei la producţia globală şi de 24 milioane lei la producţia marfă. Beneficiul total s a realizat cu 11,47 la sută mai mare decit cel planificat. Oamenii muncii din rafinării lucrează astăzi în instalaţii moderne cu un înalt grad de automatizare. Numeroase şcoli de ridicarea calificării şi de specializare, documentaţiile tehnice, cărţile şi revistele de specialitate puse la dispoziţie asigură menţinerea nivelului de cunoştinţe în pas cu dezvoltarea tehnicii şi ştiinţei mondiale. într-un timp relativ scurt s-a reuşit ca dintr-o industrie de rafinare în care predomi(Continuare în pag. a 5-a Corespondenţă din New York de la George Serafin Problemele dezvoltării economice şi sociale în atenţia actualei sesiuni a Adunării Generale Dintre numeroasele probleme înscrise pe ordinea de zi a celei de a XXI-a sesiuni a Adunării Generale, cele referitoare la cooperarea internaţională din domeniul dezvoltării economice constituie cele mai stăruitoare preocupări ale majorităţii ţărilor membre ale O.N.U. Aceasta deoarece în ţările respective dezvoltarea economică face parte integrantă din lupta lor pentru consolidarea independenţei naţionale şi pentru că modul în care se desfăşoară astăzi schimburile comerciale internaţionale influenţează în mod direct natura relaţiilor interstatale în ansamblul lor. Comitetul nr. 2, pentru problemele economice şi financiare, căruia îi revine sarcina de a dezbate acţiunile internaţionale ce trebuie întreprinse pentru promovarea dezvoltării economice şi sociale se află încă la începutul activităţii sale din această sesiune. In expunerile ţinute în (Continuare în pag. a 6-a) Extinderea clădirii centralei telefonice automate din Capitală De la Direcţia lucrări capitale a Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor am fost informaţi că lingă clădirea telefoanelor din Calea Victoriei—Bucureşti vor începe lucrările pentru o nouă construcţie cu mai multe etaje unde se vor instala echipamente telefonice pentru asigurarea interconectării centralelor automate din Capitală precum şi de telefonizare automată interurbană. Totodată, aici se creează posibilitatea instalării de noi linii telefonice pentru oraşul Bucureşti. După terminarea acestei lucrări abonaţii din Capitală vor putea obţine, în prima etapă, legături interurbane cu unele localităţi din ţară fără intervenţia operatorului, prin simpla formare la disc a numărului telefonic dorit din provincie. Avînd în vedere importanţa acestei lucrări se impune ca întreprinderea de construcţii să ia măsuri grabnice pentru o mai bună organizare a şantierului în vederea asigurării frontului de lucru întreprinderii Teleconstrucţia care va monta aici echipamentul necesar.