România Liberă, octombrie 1966 (Anul 24, nr. 6829-6854)
1966-10-18 / nr. 6843
MUIA Şl REALIZĂRILE JAUIRE - IZVORUL BURIĂSTĂRII Şl AL UNEI RAfRlNEţl LIPSITE DE GRIJI In Întreaga ţară, oamenii muncii îşi exprimă adînca lor bucurie şi satisfacţie în legătură cu Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la majorarea pensiilor, îmbunătăţirea legislaţiei pensiilor şi instituirea pensiei suplimentare din contribuţia salariaţilor. Dezvoltarea continuă şi în ritm susţinut a economiei naţionale şi, pe această bază, sporirea an de an a venitului naţional, fac posibilă ridicarea continuă a bunăstării oamenilor muncii — scopul fundamental al politicii partidului nostru. Noul proiect de lege al pensiilor constituie unul din elementele însemnate ale sistemului general de cointeresare materială, un factor stimulativ în producţia bunurilor materiale şi spirituale ale societăţii noastre, asigurînd celor ce muncesc perspectiva obţinerii la pensionare a unor venituri corespunzătoare, pe măsura contribuţiei aduse la dezvoltarea şi propăşirea patriei. Numeroasele scrisori pe care le primim la redacţie de la cele mai diverse categorii de oameni ai muncii, oglindesc adeziunea lor deplină şi recunoştinţa fierbinte faţă de politica plină de înţelepciune a Partidului Comunist Român şi hotărîrea lor fermă de a lupta cu tot mai multă abnegaţie pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R., pentru continua înflorire a patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. Recunoştinţă partidului Au trecut doi ani de cînd am îndeplinit condiţiile legale pentru pensionare, dar continui să lucrez ca maistru la oţelăria Martin nr. 2 de la Combinatul siderurgic din Hunedoara Noua Hotărîre a partidului reglementează şi unele aspecte privind conti nuarea muncii pentru cei care ajung la vîrsta de pensionare. Pînă acum eu aveam dreptul la o pensie lunară de 1 200 lei. După noile prevederi îmi revin în plus 200—300 lei, socotind că s-a desfiinţat plafonul, aşa că acum primesc 1 la sută pentru anii care depăşesc vechimea minimă în muncă şi alte avantaje pentru continuitatea în serviciu. Mi se cuvine, deci, o pensie destul de bună, dar vreau să mai rămîn la oţelărie. Două motive mă îndeamnă să fac acest lucru. Este vorba de o satisfacţie morală şi alta materială. In principal doresc să rămîn în combinat pentru că am muncit 30 de ani la oţelăriile din Reşiţa şi Hunedoara, şi în acest timp am învăţat multe lucruri bune. Aici, la Hunedoara, unde există cuptoare de mare capacitate şi se foloseşte o tehnică avansată, este foarte necesar să existe colaborare între oamenii vîrstnici cu experienţă şi tinerii muncitori. Doresc să arăt celor tineri din experienţa mea şi alături de ei să cunosc noutăţile tehnicii. Dacă oţelăria are nevoie de munca şi priceperea mea, mai rămîn cîtva timp alături de ceilalţi oţelari. In caz contrar, aşa cum prevede noua hotărîre, am asigurat dreptul la o pensie bună. Mulţumim partidului şi guvernului pentru măsurile luate spre binele nostru, al pensionarilor, al tuturor. PETRE RADUICA maistru la oţelăria Martin 2 de la Combinatul siderurgic din Hunedoara Pe şantierele ţării , lucru ştiut de cîţiva ani, la întreprinderea de construcţii-montaj nr. 4 din Bucureşti : maistrul Nicolae Georgescu nu se poate despărţi de şantiere, cu toate că a depăşit vîrsta pensionării! Ieri dimineaţă, l-am întîlnit în biroul inginerului George Moşinoiu, directorul întreprinderii. Venise pentru stabilirea amănuntelor de organizare a unei noi lucrări. Dar, cum era de aşteptat, discuţia a alunecat iute înspre o temă la ordinea zilei : Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al P.C.R., cu privire la majorarea pensiilor, îmbunătăţirea legislaţiei pensiilor şi instituirea pensiei suplimentare din contribuţia salariaţilor, publicată în toate ziarele. — Te văd voios, tovarăşe Georgescu. — Păi n-am motive ? Am tot spus eu că încă nu sînt bun doar să fac piaţa şi să mă învîrtesc pe lîngă casă. După 40 de ani de şantier... ! Vedeţi cît de bine, cu cîtă înţelegere s-a gîndit partidul nostru la cei care, ca şi mine, mai au încă destulă putere de muncă, pentru a fi folositori, într-un sector sau altul. — De 40 de ani lucraţi în construcţii, aşa spuneaţi, nu ? — intervenim noi. înseamnă că aţi apucat o perioadă cînd mijloacele folosite la ridicarea clădirilor erau destul de rudimentare. V-aţi familiarizat uşor cu noile materiale şi metode constructive ? ■— Dacă m-am familiarizat? Bine, dar drişca electrică pentru tencuieli, maşina de raşchetat parchet sau de lustruit (Continuare în vag. a S-a) Oglindă vie a creşterii continuie a nivelului de trai Eu şi toţi colegii mei de muncă am fost cuprinşi de un sentiment de mîndrie şi de adincă recunoştinţă faţă de grija pe care o manifestă partidul şi guvernul şi cu acest prilej. Desfiinţarea plafonului de pensie, stabilirea ei în funcţie de condiţiile de muncă, plusul de vechime, de activitate neîntreruptă în aceeaşi întreprindere, de contribuţie personală la instituirea pensiei suplimentare şi celelalte măsuri preconizate, asigură un echilibru just între fondul din timpul activităţii şi cel din perioada bâtrîneţii, sumele fiind mult apropiate. Iată eu, de pildă, lucrez de 18 ani la această fabrică. Am un salariu tarifar de 1 550 lei. Dacă voi fi sănătos, voi putea lucra în plus cel puţin 15 ani pînă la vîrsta limită. Făcînd un calcul sumar al pensiei ce mi se va cuveni în spiritul noii hotăriri, reiese că voi primi lunar cel puţin 1 400 lei. Or, diferenţa faţă de legislaţia de pînă acum este evidentă şi extrem de avantajoasă pentru fiecare om al muncii. Eu, bunăoară, aş fi primit după vechea legislaţie circa 800 de lei pensie. Noua legislaţie constituie o oglindă vie a creşterii continue a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră şi în acelaşi timp este un stimulent considerabil în lupta pentru îndeplinirea hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R. Ne angajăm să muncim cu şi mai multă însufleţire pentru îndeplinirea sarcinilor care ne revin dînd cît mai multe produse peste plan, de calitate superioară. AUREL POE tehnician la Fabrica de confecţii Oradea O valoroasă acţiune a cooperatorilor din Zimnicea Bazine de acumulare pentru extinderea irigaţiilor Tradiţionalul cînt al paparudelor închidea-n viers naiv convingerea că numai pămînturi saturate de umezeală pot umple pătulele. Glia reţine numai o mică parte din apa ploilor. In rest, ea se răstigneşte neputincioasă, împietrindu-se sub arşiţă, tînjind după ploi. Dar oare apa necesară culturilor nu mai poate fi asigurată şi altfel ? Oare numai ploile pot asigura procentul optim de umiditate creşterii şi dezvoltării armonioase a culturilor ? . . . lată întrebări la care ţăranii cooperatori de la Izvoare, din raionul Zimnicea au căutat, sprijiniţi de cadre tehnice de specialitate, să găsească răspunsuri eficiente. În Drumul Lămpii, la Găvaiul Larg, sau pe Valea Duhnei, ote de izvoare, bogate-n primăvară, apoi, abia văzute-n mezul verii, se pierdeau în mereuri şi săraturi, răpind sute sute de hectare de pămînt fabil. Apa ce putrezea astfel o dovedea a fi doar aducăoare de pagube. Cîteva miioane de metri cubi de apă se răzlăţeau, în fiecare an, în iiul viroagelor, materializîndu-şi existenţa doar la capitoul daune. Un calcul simplu, ne spune ing. Teodor Babangiu de la U.R.C.A.P. — Zimnicea, ne-a condus la concluzia că zăgăzuind aceste ape, am putea, pe de o parte să asigurăm apa necesară irigării a sute și sute de hectare, iar pe de altă parte, să redăm agriculturii alte sute de hectare de pămînt. Dacă mai adăugăm că bazinele de acumulare vor permite mărirea fondului piscicol al raionului, precum şi organizarea de noi şi noi crescătorii de raţe, sporurile de venituri astfel realizate au avut darul să convingă chiar şi pe cei mai sceptici. Şi astfel, în primăvara anului acesta, cooperatorii din Smîrdioasa, Lissa, Viişoara, Suhaia, Izvoarele şi alţii, au pornit „să îmblînzească apele". O primăvară ploioasă se dovedea parcă potrivnică intenţiilor cooperatorilor, înfruntînd vremea neprielnică ei au pornit la construirea primelor baraje. Trebuiau dislocate, cărate şi tasate zeci de mii de tone de pămînt. Numai pentru barajul de la Lissa, cel mai mic din cele cinci proiectate, erau necesari 19 000 de metri cubi de pămînt ! Eforturilor cooperatorilor li s-a adăugat D.R.I.F.O.T.-ul cu utilajele necesare. Si astfel D. CONSTANTIN (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! 4 pagini 30 bani Anul XXIV — nr. 6843 Marţi 18 octombrie 1966 REDACŢIA Plata ScrolelL Telefon 17 6010. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. Telex I 170 — Bucureati ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Strunguri cu comandă program Primul lot de strunguri revolver orizontale de tip Sro-40 produse în serie la Uzina de strunguri din Arad a fost livrat zilele acestea unor întreprinderi din ţară. Echipate cu dispozitive de comandă după program şi instalaţii automate de prindere şi alimentare cu material, strungurile ating o înaltă precizie şi dau un randament sporit în exploatare. Tot la Arad a început fabricarea în serie a strungului complet automatizat S.N.-400, conceput de un colectiv de ingineri şi tehnicieni din uzină, în colaborare cu specialişti ai Institutului de proiectări şi automatizări din Bucureşti. Dintre caracteristicile acestui strung remarcăm: exploatare sigură, manevrare simplă, dirijare pe bază de comandă program înregistrat pe bandă magnetică. In următorii ani, uzina din Arad va fabrica încă 10 noi tipuri de strunguri prevăzute cu dispozitive speciale de automatizare. (Agerpres) Articolul cu numărul de fabricaţie ooo ooo ooo SIGHIŞOARA (coresp. R.I.) La Complexul industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoara s-a înregistrat un nou succes : realizarea articolului cu numărul de fabricaţie 600 milioane. Realizările obţinute se datoresc în primul rînd, mai bunei utilizări a agregatelor şi instalaţiilor, creşterii productivităţii muncii, fapt ce a dus la depăşirea parametrilor proiectaţi. La Fabrica de sticlă, de pildă, se produc anual peste parametrii proiectaţi, 5 milioane bucăţi articole, iar la Fabrica de faianţă se realizează peste prevederi 2 000 tone produse. Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a prinţului de Monaco Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit luni la amiază pe prinţul de Monaco, Rainier al III-lea, care participă la cel de-al XX- lea Congres — Adunare Plenară a Comisiei internaţionale pentru explorarea ştiinţifică a Mării Mediterane, în calitate de preşedinte al acestui organism. Da, întrevedere care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială au participat Nlie Murgulescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, Gheorghe Hossu, preşedintele Comitetului de stat al apelor, Mihnea Gheorghiu, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă. A fost de faţă Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. înaltul oaspete a fost însoţit de persoanele oficiale împreună cu care participă la importanta manifestare ştiinţifică internaţională găzduită de ţara noastră. Preşedintele Consiliului de Stat a reţinut la dejun pe înaltul oaspete şi persoanele care au participat la convorbire. (Agerpres). Pentru zilele de 19, 20 și 21 octombrie se anunţă următorul timp probabil : Vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros- Tupururi mai accentuate se vor produce în jumătatea de vest a tării. Vor cădea ploi locale, mai frecvente în Banat, Ardeal și Oltenia. Vînt slab pînă la potrivit. Minimele vor fi cuprinse între 3 și 13 grade, iar maximele între 13—23 grade. La munte . Vreme schimbătoare, cu cerul temporar noros. Vor cădea ploi locale. Vînt potrivit. Temperatura ușor variabilă. Cum va fi vremea Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au plecat la Moscova Luni dimineaţa au plecat la Moscova tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, împreună cu general colonel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., ministrul forţelor armate, care, la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi a guvernului sovietic, vor face o vizită prietenească în Uniunea Sovietică. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă tovarăşii Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Paul Niculescu-Mizil, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, membri ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători ai instituţiilor centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori. Au fost prezenţi A. V. Basov, ambasadorul Uniunii Sovietice, alţi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi la Bucureşti. Numeroşi cetăţeni ai Capitalei aflaţi pe aeroport au salutat cu căldură pe conducătorii departid şi de stat. Un grup de pionieri le-au oferit buchete de flori (Agerpres). La plecare, pe aeroportul Băneasa SOSIREA LA MOSCOVA MOSCOVA 17. — Corespondentul Agerpres, S. Podină, transmite : Luni la amiază au sosit la Moscova tovarăşii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, împreună cu general-colonel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., ministrul forţelor armate, care, la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic, fac o vizită prietenească în Uniunea Sovietică. La sosirea la Moscova, pe aeroportul Vnukovo, oaspeţii români au fost întîmpinaţi de Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., Alexei Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Nikolai Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., Andrei Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., mareşalul Uniunii Sovietice Andrei Greciko, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al ministrului , apărării al U.R.S.S., şi alţi conducători de partid şi de stat sovietici. Au fost prezenţi, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai Ambasadei române la Moscova. fffffWSf/IWMMflWfl UN CRAH BANCAR CU MULTE IMPLICAŢII • Banca libaneză „INTRA“ — gigant financiar internaţional. • Zeci de milioane de dolari retraşi într-o singură zi. • Grupul american Ludwig şi compania aeriană a Libanului. • Va fi localizată criza ? • Filiale din străinătate se închid. J Crahul băncii libaneze „INTRA“ care, începînd de la 15 octombrie, a suspendat toate plăţile, deoarece disponibilul de lichidităţi s-a epuizat, a provocat în lumea financiară capitalistă surpriză şi îngrijorare, dat fiind că această instituţie nu are o importanţă pur locală, ci este angajată în afaceri de amploare, atît în ţările din Orientul mijlociu şi apropiat, cît şi în America Latină şi în ţări industriale ca S.U.A., Franţa, Italia, Elveţia şi R. F. Germană. Încă de luni 10 octombrie, la Beyruth au început să se observe fenomene curioase. La banca „INTRA“ s-au prezentat două persoane din Kuweit, cu acte în regulă, care au cerut să li se verse imediat suma considerabilă de 30 milioane de lire libaneze (zece milioane de dolari). Aproape imediat, un depunător din Arabia Saudită a retras 7 milioane de lire sterline iar șeicul emiratului Abu Dhabi a ridicat o importantă sumă pentru investiţii de „dezvoltare" în ţara sa. _______RADU VASILIU (Continuare în pag. a 4-a) | Ieri, în sala mică a Palatului Au început lucrările celui de-al XX-lea Congres — adunare plenară —al Comisiei internaţionale pentru explorarea ştiinţifică a Mării Mediterane (Amănunte în pag. a 3-a) TELEGRAMA Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România In numele Partidului Comunist Chinez, al guvernului şi poporului chinez, vă exprimăm dumneavoastră şi poporului frate român sincere mulţumiri pentru mesajul de felicitare trimis cu ocazia celei de-a XVII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze