România Liberă, octombrie 1966 (Anul 24, nr. 6829-6854)

1966-10-18 / nr. 6843

MUIA Şl REALIZĂRILE JAUIRE - IZVORUL BURIĂSTĂRII Şl AL UNEI RAfRlNEţl LIPSITE DE GRIJI In Întreaga ţară, oamenii muncii îşi exprimă adîn­­ca lor bucurie şi satisfacţie în legătură cu Hotărîrea Plena­rei Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la majorarea pensiilor, îmbunătăţirea legislaţiei pen­siilor şi instituirea pensiei suplimentare din contribuţia sa­lariaţilor. Dezvoltarea continuă şi în ritm susţinut a eco­nomiei naţionale şi, pe această bază, sporirea an de an a venitului naţional, fac posibilă ridicarea continuă a bună­stării oamenilor muncii — scopul fundamental al politicii partidului nostru. Noul proiect de lege al pensiilor constituie unul din ele­mentele însemnate ale sistemului general de cointeresare materială, un factor stimulativ în producţia bunurilor ma­teriale şi spirituale ale societăţii noastre, asigurînd celor ce muncesc perspectiva obţinerii la pensionare a unor venituri corespunzătoare, pe măsura contribuţiei aduse la dezvolta­rea şi propăşirea patriei. Numeroasele scrisori pe care le primim la redacţie de la cele mai diverse categorii de oameni ai muncii, oglindesc adeziunea lor deplină şi recunoştinţa fierbinte faţă de po­litica plină de înţelepciune a Partidului Comunist Român şi hotărîrea lor fermă de a lupta cu tot mai multă abnega­ţie pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R., pentru continua înflorire a patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. Recunoştinţă partidului Au trecut doi ani de cînd am îndeplinit condiţiile legale pentru pensionare, dar conti­nui să lucrez ca maistru la oţelăria Martin nr. 2 de la Combinatul siderurgic din Hunedoara Noua Hotărîre a partidului reglementează şi unele aspecte privind conti­ nuarea muncii pentru cei care ajung la vîrsta de pensionare. Pînă acum eu aveam dreptul la o pensie lunară de 1 200 lei. După noile prevederi îmi re­vin în plus 200—300 lei, soco­tind că s-a desfiinţat plafonul, aşa că acum primesc 1 la sută pentru anii care depăşesc ve­chimea minimă în muncă şi alte avantaje pentru continui­tatea în serviciu. Mi se cuvi­ne, deci, o pensie destul de bună, dar vreau să mai rămîn la oţelărie. Două motive mă îndeamnă să fac acest lucru. Este vorba de o satisfacţie morală şi alta materială. In principal doresc să rămîn în combinat pentru că am muncit 30 de ani la oţe­­lăriile din Reşiţa şi Hune­doara, şi în acest timp am învăţat multe lucruri bune. Aici, la Hunedoara, unde există cuptoare de mare capa­citate şi se foloseşte o tehnică avansată, este foarte necesar să existe colaborare între oa­menii vîrstnici cu experienţă şi tinerii muncitori. Doresc să arăt celor tineri din experien­ţa mea şi alături de ei să cu­nosc noutăţile tehnicii. Dacă oţelăria are nevoie de munca şi priceperea mea, mai rămîn cîtva timp alături de ceilalţi oţelari. In caz contrar, aşa cum prevede noua hotărîre, am asigurat dreptul la o pen­sie bună. Mulţumim partidului şi guvernului pentru măsurile luate spre binele nostru, al pensionarilor, al tuturor. PETRE RADUICA maistru la oţelăria Martin 2 de la Combinatul siderurgic din Hunedoara Pe şantierele ţării , lucru ştiut de cîţiva ani, la întreprinderea de con­­strucţii-montaj nr. 4 din Bucu­reşti : maistrul Nicolae Geor­­gescu nu se poate despărţi de şantiere, cu toate că a depăşit vîrsta pensionării! Ieri dimineaţă, l-am întîlnit în biroul inginerului George Moşinoiu, directorul întreprin­derii. Venise pentru stabilirea amănuntelor de organizare a unei noi lucrări. Dar, cum era de aşteptat, discuţia a alune­cat iute înspre o temă la ordi­nea zilei : Hotărîrea Plenarei Comitetului Central al P.C.R., cu privire la majorarea pen­siilor, îmbunătăţirea legislaţiei pensiilor şi instituirea pensiei suplimentare din contribuţia salariaţilor, publicată în toate ziarele. — Te văd voios, tovarăşe Georgescu. — Păi n-am motive ? Am tot spus eu că încă nu sînt bun doar să fac piaţa şi să mă învîrtesc pe lîngă casă. După 40 de ani de şantier... ! Vedeţi cît de bine, cu cîtă înţelegere s-a gîndit partidul nostru la cei care, ca şi mine, mai au încă destulă putere de muncă, pentru a fi folositori, într-un sector sau altul. — De 40 de ani lucraţi în construcţii, aşa spuneaţi, nu ? — intervenim noi. înseamnă că aţi apucat o perioadă cînd mijloacele folosite la ridicarea clădirilor erau destul de ru­dimentare. V-aţi familiarizat uşor cu noile materiale şi me­tode constructive ? ■— Dacă m-am familiarizat? Bine, dar drişca electrică pen­tru tencuieli, maşina de raş­­chetat parchet sau de lustruit (Continuare în vag. a S-a) Oglindă vie a creşterii continuie a nivelului de trai Eu şi toţi colegii mei de muncă am fost cuprinşi de un sentiment de mîndrie şi de adincă recunoştinţă faţă de grija pe care o manifes­tă partidul şi guvernul şi cu acest prilej. Desfiinţarea plafonului de pensie, stabi­lirea ei în funcţie de con­diţiile de muncă, plusul de vechime, de activitate neîn­treruptă în aceeaşi între­prindere, de contribuţie per­sonală la instituirea pensiei suplimentare şi celelalte măsuri preconizate, asigură un echilibru just între fon­dul din timpul activităţii şi cel din perioada bâtrîneţii, sumele fiind mult apropiate. Iată eu, de pildă, lucrez de 18 ani la această fabrică. Am un salariu tarifar de 1 550 lei. Dacă voi fi sănătos, voi putea lucra în plus cel puţin 15 ani pînă la vîrsta limită. Făcînd un calcul sumar al pensiei ce mi se va cuveni în spiritul noii hotă­riri, reiese că voi primi lunar cel puţin 1 400 lei. Or, dife­renţa faţă de legislaţia de pînă acum este evidentă şi extrem de avantajoasă pen­tru fiecare om al muncii. Eu, bunăoară, aş fi primit după vechea legislaţie circa 800 de lei pensie. Noua legislaţie constituie o oglindă vie a creşterii con­tinue a nivelului de trai al oamenilor muncii din ţara noastră şi în acelaşi timp este un stimulent considera­bil în lupta pentru îndepli­nirea hotărîrilor Congresu­lui al IX-lea al P.C.R. Ne an­gajăm să muncim cu şi mai multă însufleţire pentru în­deplinirea sarcinilor care ne revin dînd cît mai multe produse peste plan, de cali­tate superioară. AUREL POE tehnician la Fabrica de confecţii Oradea O valoroasă acţiune a cooperatorilor din Zimnicea Bazine de acumulare pentru extinderea irigaţiilor Tradiţionalul cînt al paparudelor închidea-n viers naiv con­vingerea că numai pămînturi saturate de umezeală pot umple pătulele. Glia reţine numai o mică parte din apa ploilor. In­ rest, ea se răstigneşte neputincioasă, împietrindu-se sub arşiţă, tînjind după ploi. Dar oare apa necesară culturilor nu mai poate fi asigurată şi altfel ? Oare numai ploile pot asigura procentul optim de umiditate creşterii şi dezvoltării armonioase a cultu­rilor ? . . . lată întrebări la care ţăranii cooperatori de la Izvoare, din raionul Zimnicea au căutat, sprijiniţi de cadre tehnice de spe­cialitate, să găsească răspunsuri eficiente. În Drumul Lămpii, la Găva­­iul Larg, sau pe Valea Duhnei, ote de izvoare, bogate-n pri­măvară, apoi, abia văzute-n m­ezul verii, se pierdeau în mereuri şi săraturi, răpind sute­­ sute de hectare de pămînt f­abil. Apa ce putrezea astfel o dovedea a fi doar aducă­­oare de pagube. Cîteva mi­­ioane de metri cubi de apă s­e răzlăţeau, în fiecare an, în iiul viroagelor, materializîn­­du-şi existenţa doar la capito­­ul daune. Un calcul simplu, ne spune ing. Teodor Bab­angiu de la U.R.C.A.P. — Zimnicea, ne-a condus la concluzia că zăgă­­zuind aceste ape, am putea, pe de o parte să asigurăm apa necesară irigării a sute și sute de hectare, iar pe de altă par­te, să redăm agriculturii alte sute de hectare de pămînt. Dacă mai adăugăm că bazine­le de acumulare vor permite mărirea fondului piscicol al ra­ionului, precum şi organizarea de noi şi noi crescătorii de raţe, sporurile de venituri astfel realizate au avut darul să convingă chiar şi pe cei mai sceptici. Şi astfel, în primăvara anu­lui acesta, cooperatorii din Smîrdioasa, Lissa, Viişoara, Su­­haia, Izvoarele şi alţii, au por­nit „să îmblînzească apele". O primăvară ploioasă se dove­dea parcă potrivnică intenţiilor cooperatorilor, înfruntînd vre­mea neprielnică ei au pornit la construirea primelor baraje. Trebuiau dislocate, cărate şi ta­­sate zeci de mii de tone de pămînt. Numai pentru barajul de la Lissa, cel mai mic din cele cinci proiectate, erau nece­sari 19 000 de metri cubi de pămînt ! Eforturilor cooperatori­lor li s-a adăugat D.R.I.F.O.T.-ul cu utilajele necesare. Si astfel D. CONSTANTIN (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! 4 pagini 30 bani Anul XXIV — nr. 6843 Marţi 18 octombrie 1966 REDACŢIA­­ Plata ScrolelL Telefon 17 6010. Administraţia 17 60 10. Interior 14 00. Telex I 170 — Bucureati ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Strunguri cu comandă program Primul lot de strunguri re­volver orizontale de tip Sro-40 produse în serie la Uzina de strunguri din Arad a fost livrat zilele acestea unor întreprinderi din ţară. Echipate cu dispozitive de comandă după program şi in­stalaţii automate de prindere şi alimentare cu material, strungurile ating o înaltă precizie şi dau un randament sporit în exploatare. Tot la Arad a început fabricarea în serie a strungului complet automatizat S.N.-400, conce­put de un colectiv de ingi­neri şi tehnicieni din uzină, în colaborare cu specialişti ai Institutului de proiectări şi automatizări din Bucu­reşti. Dintre caracteristicile acestui strung remarcăm: ex­ploatare sigură, manevrare simplă, dirijare pe bază de comandă program înregistrat pe bandă magnetică. In ur­mătorii ani, uzina din A­­rad va fabrica încă 10 noi tipuri de strunguri prevăzute cu dispozitive speciale de a­­utomatizare. (Agerpres) Articolul cu numărul de fabricaţie ooo ooo ooo SIGHIŞOARA (coresp. R.I.) La Complexul industrial de faianţă şi sticlă din Sighişoa­ra s-a înregistrat un nou succes : realizarea articolului cu numărul de fabricaţie 600 milioane. Realizările obţinute se datoresc în primul rînd, mai bunei utilizări a agrega­telor şi instalaţiilor, creşterii productivităţii muncii, fapt ce a dus la depăşirea para­metrilor proiectaţi. La Fa­brica de sticlă, de pildă, se produc anual peste parame­trii proiectaţi, 5 milioane bucăţi articole, iar la Fabri­ca de faianţă se realizează peste prevederi 2 000 tone produse. Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a prinţului de Monaco Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a pri­mit luni la amiază pe prinţul de Monaco, Rainier al III-lea, care participă la cel de-al XX- lea Congres — Adunare Ple­nară a Comisiei internaţionale pentru explorarea ştiinţifică a Mării Mediterane, în cali­tate de preşedinte al acestui organism. Da, întrevedere care s-a des­făşurat într-o atmosferă cor­dială au participat Nlie Murgu­­lescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat, Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, Gheorghe Hossu, preşedintele Comitetului de stat al apelor, Mihnea Gheor­­ghiu, vicepreşedinte al Comi­tetului de Stat pentru Cultură şi Artă. A fost de faţă Jean Louis Pons, ambasadorul Franţei la Bucureşti. înaltul oaspete a fost însoţit de persoanele oficiale împreu­nă cu care participă la impor­tanta manifestare ştiinţifică in­ternaţională găzduită de ţara noastră. Preşedintele Consiliului de Stat a reţinut la dejun pe înal­tul oaspete şi persoanele care au participat la convorbire. (Agerpres). Pentru zilele de 19, 20 și 21 octombrie se anunţă următorul timp probabil : Vreme schim­bătoare, cu cerul temporar noros- Tupururi mai accentuate se vor produce în jumătatea de vest a tării. Vor cădea ploi locale, mai frec­vente în Banat, Ardeal și Oltenia. Vînt slab pînă la potrivit. Minimele vor fi cuprinse între 3 și 13 grade, iar maximele între 13—23 grade. La munte . Vreme schimbătoare, cu cerul tem­porar noros. Vor cădea ploi locale. Vînt potri­vit. Temperatura ușor variabilă. Cum va fi vremea Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au plecat la Moscova Luni dimineaţa au plecat la Moscova tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, împreună cu ge­neral colonel Ion Ioniţă, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul forţelor armate, care, la invi­taţia Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniu­nii Sovietice şi a guvernului sovietic, vor face o vizită prietenească în Uniunea So­vietică. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost de faţă to­varăşii Chivu Stoica, Gheor­ghe Apostol, Emil Bodnaraş, Alexandru Drăghici, Paul Ni­­culescu-Mizil, Ilie Verdeţ, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, mem­bri ai C.C. al P.C.R., membri ai Consiliului de Stat, mi­niştri, conducători ai institu­ţiilor centrale şi ai organiza­ţiilor obşteşti, generali şi ofi­ţeri superiori. Au fost prezenţi A. V. Ba­sov, ambasadorul Uniunii So­vietice, alţi şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi la Bucu­reşti. Numeroşi cetăţeni ai Capita­lei aflaţi pe aeroport au salu­tat cu căldură pe conducătorii de­­partid şi de stat. Un grup de pionieri le-au oferit buche­te de flori (Agerpres). La plecare, pe aeroportul Băneasa SOSIREA LA MOSCOVA MOSCOVA 17. — Corespon­dentul Agerpres, S. Podină, transmite : Luni la amiază au sosit la Moscova tovarăşii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui de Miniştri al Republicii Socialiste România, împreună cu general-colonel Ion Ioniţă, membru al C.C. al P.C.R., mi­nistrul forţelor armate, care, la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a guvernului sovietic, fac o vizită prietenească în Uniunea Sovietică. La sosirea la Moscova, pe aeroportul Vnukovo, oaspeţii români au fost întîmpinaţi de Leonid Brejnev, secretar ge­neral al C.C. al P.C.U.S., Ale­xei Kosîghin, membru al Bi­roului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consi­liului de Miniştri al U.R.S.S., Nikolai Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezi­diului Sovietului Suprem al U.R.S.S., Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepre­­şedinte al Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., Andrei Gro­­mîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., mareşalul Uniunii Sovietice Andrei Gre­­ciko, membru al C.C. al P.C.U.S., prim-locţiitor al mi­nistrului , apărării al U.R.S.S., şi alţi conducători de partid şi de stat sovietici. Au fost prezenţi, de aseme­nea, Teodor Marinescu, amba­sadorul Republicii Socialiste România în Uniunea Sovieti­că, și membri ai Ambasadei române la Moscova. fffffWSf/IWMMflWfl UN CRAH BANCAR CU MULTE IMPLICAŢII • Banca libaneză „INTRA“ — gigant fi­nanciar internaţional. • Zeci de milioane de do­lari retraşi într-o singură zi. • Grupul american Ludwig şi compania ae­riană a Libanului. • Va fi localizată criza ? • Filiale din străinătate se închid. J Crahul băncii libaneze „INTRA“ care, începînd de la 15 octombrie, a suspen­dat toate plăţile, deoarece disponibilul de lichidităţi s-a epuizat, a provocat­ în lu­mea financiară capitalistă surpriză şi îngrijorare, dat fiind că această instituţie nu are o importanţă pur locală, ci este angajată în a­faceri de amploare, atît în ţările din Orientul mijlociu şi apropiat, cît şi în America Latină şi în ţări industriale ca S.U.A., Franţa, Italia, Elveţia şi R. F. Germană. Încă de luni 10 octombrie, la Beyruth au început să se observe fenomene curioase. La banca „INTRA“ s-au pre­zentat două persoane din Ku­weit, cu acte în regulă, care au cerut să li se verse ime­diat suma considerabilă de 30 milioane de lire libaneze (zece milioane de dolari). A­­proape imediat, un depună­tor din Arabia Saudită a re­tras 7 milioane de lire ster­line iar șeicul emiratului Abu Dhabi a ridicat o impor­tantă sumă pentru investiţii de „dezvoltare" în ţara sa. _______RADU VASILIU (Continuare în pag. a 4-a) | Ieri, în sala mică a Palatului Au început lucrările celui de-al XX-lea Congres — adunare plenară —al Comisiei internaţionale pentru explorarea ştiinţifică a Mării Mediterane (Amănunte în pag. a 3-a) TELEGRAMA Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România In numele Partidului Comunist Chinez, al guvernului şi po­porului chinez, vă exprimăm dumneavoastră şi poporului frate român sincere mulţumiri pentru mesajul de felicitare trimis cu ocazia celei de-a XVII-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. MAO TZE-DUN Preşedintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez CIU DE Preşedintele Comitetului permanent al Adunării Reprezentanţilor Populari din întreaga Chină LIU SAO-TI Preşedintele Republicii Populare Chineze CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze

Next