România Liberă, septembrie 1967 (Anul 25, nr. 7112-7137)

1967-09-27 / nr. 7134

Operativitate la recoltarea şi transportul cartofilor In citeva regiuni, cultura cartofului, devenită tradiţio­nală, deţine o Însemnată pondere In balanţa produse­lor agroalimentare destinate consumului populaţiei. Prac­tic, pe tară, numai in unită­ţile cooperatiste, cartoful de toamnă ocupă o suprafaţă de peste 80 000 hectare. Sunt aşa­dar de scos din pămint, de transportat spre locurile de desfacere sau inmasrazinare zeci de mii de vagoane de tuberculi. Pînă la 22 sep­tembrie, potrivit datelor cen­tralizate de C.S.A., nu s-a recoltat insă decit 21 la sută din suprafaţa cultivată în cooperativele agricole de pro­ducţie. Este un procent ne­satisfăcător. Un raid prin regiunile mari producătoare de cartofi — este vorba de Braşov, Suceava şi Mureş-Autonomă Maghiară — arată că aici, aşa cum s-a pre­văzut, au fost întocmite, din timp, grafice cu scadente con­crete privind recoltarea si li­vrarea cartofilor, întreprinderile de valorificare a legumelor si fructelor au organizat nume- Raid anchetă prin regiunile Braşov, Suceava şi Mureş-Autonomă Maghiară Joase centre de prelucrare a tu­berculilor, centre care au fost înzestrate cu unele utilaje pen­tru mecanizarea operaţiilor de încărcare-descărcare. O mare parte a unităţilor cultivatoare, în care s-a efectuat plantatul cartofilor cu ajutorul maşinilor, au acum la dispoziţie, prin in­termediul S.M.T., maşini pen­tru recoltarea mecanizată. Dar, cu toate că vremea a fost şi continuă să fie favorabilă mun­cilor în cîmp, cu toate condi­ţiile create, operaţiunile menite să asigure normala şi rapida aprovizionare a populaţiei cu cartofi si buna depozitare a a­­cestor produse, se desfăşoară încă anevoios. In regiunea Mu­reş-Autonomă Maghiară, la da­ta amintită, unităţile coopera­tiste aveau tot în pămint circa 80 la sută din producţie. In ra­ioanele Gura Humorului, Doro­­hoi şi Botoşani din regiunea Suceava, startul la recoltarea cartofilor de toamnă a fost luat, de asemenea, cu întîrziere. A­­cum, datorită dispersării forţe­lor pentru realizarea unor lu­crări care se cer simultan efec­tuate, ritmul recoltării şi pre­dării tuberculilor este sub po­sibilităţi. Nu mai vorbim de faptul că într-o serie de coope­rative agricole braşovene (Cod­­lea, Cristian, Rîşnov şi altele din raioanele Sighişoara, Sf. Gheorghe, Mediaş etc.) nu s-a terminat încă nici recoltatul cartofilor de vară ! Practic, în regiunea Braşov, cooperativele agricole de producţie au scos cartofii doar de pe aproximativ 45 la sută din suprafaţa plani­ (Gonlinuare in pag a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Arrul XXV nr.­­ 7134 Miercuri 27 septembrie 1967 4 pagini 30 bani Concentrarea tematică, factor decisiv în strategia ştiinţei Unul din filozofii culturii din epoca noastră — J. Bernal — vorbea cu drept cuvînt des­pre o strategie şi o tactica a ştiinţei. Termenii sînt împru­mutaţi din ştiinţa militară, sub rezerva unor analogii, ţi­­nîndu-se seama, evident, că „armata* oamenilor de ştiin­ţă acţionează în direcţia unor obiective ce trebuiesc cuceri­te din zona necunoaşterii. In strategia ştiinţei, un loc deosebit îl ocupă planifica­rea tem­atică. In această vas­tă problemă, o situaţie spe­cială o are frontul tematic al cercetării ştiinţifice. Nume­roase probleme se oferă a­­tenţiei noastre — în acest context — începînd cu natura temelor, pînă la numărul lor în raport cu forţele de pro­ducţie şi baza materială a cercetării. Ne putem chiar în­treba dacă eficienţa unui plan de investigare — indivi­dual sau instituţional — nu depinde de raportul optim in­tre aceşti patru factori. Am fost în măsură să con­stat — în perioada de început a organizării ştiinţei în ţara noastră — că în planurile de cercetări ale institutelor aca-Strajă trecătorii de peste Carpaţi, castelul de la Bran, cuib temerar de piatră, înălţat în plin Ev Mediu, este astăzi unul din principalele puncte de atracţie turistică ale munţi­lor noştri. Acad. Ştefan Mil­u demice s-a ivit o impresio­nantă „inflaţie“ de teme, care au supraîncărcat cercetătorii şi au generat un procent va­riabil de nerealizări sau de realizări mediocre. In urma analizei acestor fenomene negative s-a creat o mişcare de opinie pentru restrîngerea numărului de teme, pentru realizarea unei concentrări tematice in mun­ca ştiinţifică organizată. Stu­diul concentrării tematice în decursul unei perioade de 6 ani în cadrul Academiei ilustrează evoluţia acestui fenomen, inegalitatea lui in diversele domenii de struc­tură ale Academiei, re­zultatele pozitive obţinute prin reducerea continuă a numărului de teme şi creşte­rea consecutivă a productivi­tăţii activităţii ştiinţifice. In acelaşi timp, s-a înregistrat scăderea progresivă a numă­rului de teme nerealizate de la 12 la sută pînă la 2,5 la sută. In institutul pe care îl con­duc, ca urmare a unei acţiuni susţinute, numărul total de teme ştiinţifice abordate a scăzut de la 160 în 1956, la 32 în 1966. In acelaşi timp, pro­ductivitatea muncii ştiinţifice a crescut pe măsura concentră­rii tematice. Este evident că în productivitatea muncii şti­inţifice nu intervine numai concentrarea tem­atica, totuşi sunt de părere că acest para­metru are — din acest punct de vedere — un rol însemnat. Corelat cu calitatea cadrelor, baza materială şi valoarea intrinsecă a ideilor, el permi­te preintempinarea dispersă­rii forţelor cercetării ştiinţifice şi creşte eficienţa activităţii lor. Recentele analize făcute de Consiliul Naţional al Cercetă­rii Ştiinţifice au pus totuşi în evidenţă persistenţa excesu­lui tematic în unele institute sau domenii de cercetare. Problema rămîne deci şi în prezent actuală, întrucît şi prin concentrarea tem­atică se poate obţine orientarea cer­cetărilor spre abordarea pro­blemelor majore ale ştiinţei contemporane. ★ Tot atît de interesantă şi instructivă este analiza facto­rilor care au generat disper­sarea tematică, fenomen a­­proape general în cercetarea ştiinţifică în perioada anilor 1949—1962. In primul rind a intervenit în acest sens „en­tuziasmul* necontrolat şi stân­(Continuare in pag a 2-a) UNA PE ZI DE MATTY — Te plîngeai mereu că nu-ţi mai trebuie muncă de răspun­dere, că nu mai vrei, că nu mai poţi ! ...Să-ţi dau o veste bună : se aude că nu vei mai fi director. In munţii Oaşului se află instalată o formaţiune de geologi gravimetrişti de la întreprinderea de prospec­ţiuni geologice din Bucureşti. Se urmăreşte punerea în evidenţă a zonelor vulcanice, posibil mineralizate, descifra-, rea structurii geologice a ba­zinului muntos prin studierea cîmpurilor geofizice şi elabo­rarea de hărţi topometrice. In clişeu : Un timpul lucrului. Foto : AGERPRES aspect din In capitala Se construieşte noul ansamblu de locuinţe Colentina Au început, primele lucrări de construcţie ale unui nou şi important cartier al Capitalei ce va ocupa un spaţiu de 32 hectare, fiind cuprins între şoseaua Ştefan cel Mare şi str. Doamna Ghica-Tei, de-a lungul şoselei Colentina. Acest cartier, amplasat in partea de nord-est a oraşului, zonă care nu a fost supusă pînă acum nici unei restructurări din punct de vedere urban, va căpăta, prin apariţia acestui mare complex de locuinţe o nouă înfăţişare, modernă, potrivită aspectului arhitectonic al noului Bucureşti, suprafaţă locuibilă de 206 197 mp. Noul cartier este astfel conceput încît să poată fi con­tinuat în etapele viitoare, şi are drept specific capete de perspectivă, punctate de blocuri turn de 20—22 de eta­je, precum şi grupări de blocuri pe unităţi distincte urbane. Proiectanţii au urmă­rit ca prin amplasare, blocu­rile să fie pe cît posibil izolate de zgomotul produs de şosea, prin retrageri succesive, prin crearea de incinte separate, ca şi prin folosirea formelor de relief şi a denivelărilor de teren. Apartamentele de la una la patru camere vor avea toate balcoane, unele spre două faţade, iar apartamen­tele cu două camere vor avea în cea mai mare parte încă ce­Urmează să se înalțe, înce­pînd din această toamnă pînă în 1970, un număr de 58 de blocuri de zece etaje, cuprin­­zînd 6026 apartamente, cu o file separate. Viitorul cartier va fi dotat cu spaţii comer­ciale amplasate la parterul a două blocuri, precum şi cu un complex comercial în supra­faţă de 4 250 mp, o şcoală ge­nerală cu 16 săli de clasă, un liceu, parcaje pe blocuri şi grupe de blocuri. Noul cartier urmează să se construiască pe ambele părţi ale şoselei Colentina — inte­­grînd în cadrul ansamblului şi Halele Obor. Şoseaua va căpăta şi ea dimensiuni potri­vite atît acestui mare complex în construcţie cît şi funcţiunii sale de important traseu tu­ristic şi arteră de penetraţie în Capitală, prin legătură di­rectă ce o realizează cu Mol­dova, Delta Dunării, litoralul. Ea va avea în final patru benzi de circulaţie pe sens, cu o lăţime de 14 m, o zonă cen­trală de 7 m pentru tramvaie, despărţită de carosabil prin zone de verdeaţă. Şoseaua va face totodată legătura în vii­tor cu zonele de agrement de la Pădurea Andronache, din apropierea lacurilor Plumbui­ta şi Fundeni, locuri ce vor pune în valoare şi diferitele monumente istorice existente aici. IOANA PATRAŞCU A fost închis inelul de 220 Kv al sistemului energetic naţional BACAU (coresp. R. I.). Energeticienii întreprinderilor de electromontaj din Bacău şi Cimpina au pus ieri, sub tensiune, cu 5 zile înainte de termen, linia electrică aeriană de 220 Kv Bicaz-Borzeşti în lungime de peste 120 km Odată cu aceasta a fost dată in exploatare şi staţia de conexiuni de 220 Kv de la Gutinaş. Prin construirea şi darea în exploatare a acestei noi linii de transport a energiei electrice la tensiune înaltă a fost închis inelul de 220 Kv al sistemului energetic naţional. In felul acesta s-a asigurat o mai bună legătură intre centrele produ­cătoare de energie electrică şi marii consumatori de pe cuprinsul ţării, sporindu-se totodată siguranţa în exploatare a întregului sistem energetic naţional. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe prof. dr. Anghel N. Rugină Marţi la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit pe prof. dr. Anghel N. Rugină, originar din România, în prezent profesor de ştiinţe economice şi financiare la U­­niversitatea din Boston — S.U. A., preşedin­tele Com­i­tetu­lui de consilieri economici al guvernatorului statului Mas­sachusetts, care se află într-o vizită în România. La primire, care s-a desfăşu­rat într-o atmosferă de cor­dialitate, a participat tovarăşul Manea Măr­escu, membru su­pleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a Alteţei Sale Imperiale, prinţul Abdol Reza Pahlavi Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit marţi la amiază pe Alteţa Sa Imperială, prinţul Abdol Reza Pahlavi, care se află într-o vizită de prietenie în ţara noastră. La primire, care s-a desfă­şurat într-o atmosferă cordi­ală, au participat Tlie Murgu­­lescu, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat, Grigore Gea-Marţi, ambasadorul Iranului la Bucureşti, S . V. Sanan­­daji, a oferit, în saloanele ho­telului Athenee Palace, un di­neu în onoarea Alteţei Sale Im­periale, prinţul Abdol Reza Pahlavi. La dineu, care s-a desfăşurat într-o ambianţă de cordiali­mări, secretarul Consiliului de Stat, şi Nicolae Giosan, preşedintele Consiliului Supe­rior al Agriculturii. A fost prezent, de aseme­nea, S. H. V. Sanandaji, amba­sadorul Iranului la Bucureşti. Preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a oferit un dejun în cinstea Alteţei Sale Imperiale, prinţul Abdol Reza Pahlavi.­tate, au luat parte Ilie Murgu­­lescu, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat, Grigore Gea­­mănu, secretarul Consiliului de Stat, Nicolae Giosan, pre­ședintele Consiliului Superior al Agriculturii, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, și alte persoane oficiale. (Agerpres). ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ Canada se opune sistemului american „Nike - X TORONTO 26 (Agerpres). — Guvernul canadian a anunţat că se opune sistemului de rachete antirachetă „NIKE-X" care urmează să fie construit de S.U.A. şi a hotărît să nu participe la el. Oficialităţile canadiene au declarat că, construirea acestui sistem de către S.U.A. „va înrăutăţi perspectivele unei îmbunătăţiri a relaţiilor dintre Est şi Vest şi în vederea încetării cursei înarmărilor". Primul ministru al Canadei, Lester Pearson, şi-a­ exprimat la sfîrşitul săptămînii trecute „regretul" pentru hotărîrea luată de guvernul S.U.A. şi a anunţat că ţara lui nu va participa la acest sistem. Apelul C. S.A. de a impune un embargou in comerţul cu Cuba, respins de majoritatea ţărilor vest - europene LONDRA 26 (Agerpres). — Majoritatea ţărilor vest-europene au respins apelul Organizaţiei Statelor Americane de a impune un embargou în comerţul cu Cuba, transmite agenţia U.P.I. Aceste ţări, arată agenţia, au făcut cunoscut că vor continua să facă schimburi comerciale cu Cuba, vînzîndu-i autobuze britanice, produse lactate olandeze, utilaje vest-germane, nave spaniole etc. Toate principalele ţări vest-europene realizează un comerţ avantajos cu Cuba. Potrivit datelor citate de a­­burilor reprezentînd în 1966 genţie, Spania este principalul aproape 100 milioane dolari, partener comercial vest-euro- In rîndul partenerilor comer­­cean al Cubei, valoarea schim- diali vest-europeni activi ai Cubei se numără și Italia, Olanda, Anglia, R.F.G., Franţa şi Suedia. // Tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarăşului CHIVU STOICA Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Vă exprimăm dumneavoastră şi poporului frate român mul­ţumiri pentru felicitările trimise cu prilejul sărbătorii naţionale a poporului coreean — a 19-a aniversare a creării Republicii Populare Democrate Coreene. Sîntem încredinţaţi că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre popoarele ţărilor noastre se vor întări şi dezvolta pe baza princi­piilor internaţionalismului proletar, în lupta comună împotriva forţelor agresive ale imperialismului, în frunte cu cel american, pentru triumful marii cauze a socialismului şi urăm poporului român noi succese, în lupta sa pentru prosperitatea şi dezvol­tarea ţării. KIM IR SEN Secretar General al Comi­tetului Central al Partidu­lui Muncii din Coreea Preşedintele Cabinetului de Miniştri al Republicii Populare Democrate Coreene TOI EN GHEN Preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a Republicii Populare Democrate Coreene Calendarul anilor 1912 - 1968 - 2024 La Galeria de artă a aero­portului Orly din Paris a fost inaugurată recent expoziţia „Calendare şi almanahuri ale poştei de-a lungul anilor“. Ex­ponatul care atrage în mod deosebit interesul publicului vizitator, este exemplarul, unui calendar din anul 1912, ce are aceleaşi date ca ale anului 1968 şi pe care le va avea anul 2024, aceşti ani fiind despărţiţi de două cicluri solare. In fotogra­fia de mai sus, cunoscuta actri­ţă, Corinne Marchand prezintă calendarul anului 1912, în com­pania unei tinere îmbrăcată într-o rochie de hirtie amintind similitudinea filelor și datelor calendarelor din 1912 și 1938.

Next