România Liberă, septembrie 1967 (Anul 25, nr. 7112-7137)

1967-09-16 / nr. 7125

i­n întreprinderile din întreaga ţară este in curs de desfăşurare acţiunea de perfecţionare a organizării producţiei şi a muncii pe baze ştiinţifice, care are o deosebită însem­nătate pentru ridicarea efi­cienţei întregii activităţi eco­nomice. Această amplă acţiune ini­ţiată de partid a căpătat o importanţă deosebită în ca­drul întreprinderilor con­structoare de maşini, reuşin­­du-se să se stimuleze desco­perirea şi valorificarea de noi rezerve interne şi fruc­tificarea optimă a potenţia­lului tehnic şi uman de care dispun unităţile. De la aceas­tă constatare am abordat discuţia cu ing. ION AVRAM, prim-adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini. . In urma studiilor efec­tuate pînă acum, ne spune ing. Ion Avram, a rezultat că faţă de prevederile planu­lui cincinal, în întreprinde­rile Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini exis­tă importante posibilităţi de depăşire a sarcinilor de plan, atît în unităţi valorice, cît şi în unităţi naturale. Astfel prin aceste depăşiri, nivelul producţiei globale în anul 1970 faţă de realizările din 1965 se ridică la 211,5 la sută, ritmul mediu anual de creştere a pro­ducţiei fiind de 16,2 la sută faţă de 15,2 cît s-a prevăzut în planul cincinal. Sporuri mai însemnate sunt propuse a se realiza în întreprinderile din subramurile electrotehnică, automobile şi tractoare, con­strucţii navale utilaje teh­nologice şi material ru­lant. Din analiza sortimente­lor, în corelare cu necesităţile actuale ale economiei naţio­nale, a reieşit că în majorita­tea cazurilor propunerile se referă la produse solicitate a­­tît de beneficiarii interni cît şi pentru export. Menţionez că acţiunea de organizare şti­inţifică va avea eficienţă în­­cepînd chiar cu acest an, cînd producţia globală va spori cu circa 3,3 la sută şi cea marfă Interviu cu Ing. Ion Avram prim-adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini cu 3,1 la sută faţă de planul actual. — Sînt asigurate toate con­diţiile ca propunerile fă­cute să nu rămînă doar în stadiul de studiu ? — Materializarea posibilită­ţilor potenţiale de sporire a producţiei ridică unele aspec­te, care trebuie să fie preci­zate şi clasificate pentru fie­care an în parte, cu prilejul îmbunătăţirii indicatorilor pla­nului cincinal. Una din pro­blemele deosebite o constituie asigurarea bazei materiale în cadrul căreia numai necesarul suplimentar de metal feros, ne­­feros şi cherestea de răşinoase reprezintă valori însemnate. De asemenea la fixarea mă­surilor preconizate s-au avut în vedere cererile benefi­ciarilor noştri pentru perioa­da 1968-1970 care, în cazul cînd se modifică, angrenează recon­siderarea întregii acţiuni. De altfel, încă de pe acum unii dintre marii noştri beneficiari de utilaje şi piese de schimb au formulat cereri de reducere a solicitărilor iniţiale. Aceste aspecte şi altele, urmează să le clarificăm în cel mai scurt timp cu părţile interesate. — Suntem­ informaţi că stu­diile efectuate în între­prinderi au acordat o ma­re atenţie măsurilor de creştere a productivităţii muncii şi folosirii depline a capacităţilor de produc­ţie existente. Cum se re­flectă aceste măsuri la ni­velul ministerului ? — Productivitatea muncii va creşte cu 61,7 la sută faţă de 59,8 la sută cît prevedea planul cincinal, iar ritmul me­diu anual va ajunge la 10,1 la sută, superior prevederilor. Subramurile cu cele mai în­semnate creşteri la acest an­ ANTON DROST (Continuare in pag. a 2-a) ORGANIZAREA ŞTIINŢIFICĂ A PRODUCŢIEI ŞI A MUNCII O acţiune de amploare, dinamică, eficientă CE AŞTEPTĂM DE LA NOUA STAGIUNE Radu Popescu Din moment ce măcar unul — şi cel mai important, Teatrul Naţional — ridică astă seară cortina activităţii permanente, putem considera că stagiunea 1967—1968 a început, la data cu­venită. Bucurie şi încredere, aştep­tare şi speranţă — aura lumi­noasă a tuturor începuturilor de stagiune, mereu aceeaşi, nu ne poate face să uităm că sta­giunile nu sunt deloc aceleaşi, mai ales cînd le privim dinspre încheierea lor, la realizări, la facerea socotelilor. Stagiunea actuală vine, ca să zic aşa, după stagiunea trecută, al cărui bilanţ nu a fost dintre cele mai strălucite. Ca întotdeauna, s-au înregistrat cîteva mari succese (de data aceasta, mai mult peste hotare) de natură să de­monstreze, încă o dată şi mai ales vastele posibilităţi ale tea­trului nostru care ţin, în princi­pal, de baza materială ce i s-a creat şi de sănătoasa, rodnica politică culturală şi artistică a regimului nostru,­­ precum şi certele virtuţi de individualitate ale unui mare număr de sluj­başi ai scenii, în primul rînd, ale unui mare număr de actori, şi ale unui număr, ceva mai mic, de dramaturgi. Dar aceste succese s-au realizat în cadrul şi în cursul unei stagiuni care s-a caracterizat nu rareori, şi uneori în chip violent cînd prin adinamie, cînd prin aritmie prin felurite tendinţe centri­fugale, prin dezordine reperto­rială, prin improvizaţie şi ex­pedient, prin empiric şi prin perspectivă strimtă. La toate a­­cestea, s-a adăugat, şi poate că pe toate acestea chiar Ie-a aju­tat, fenomenul care s-a numit şi se mai numeşte încă „discu­tarea noii legi a teatrelor“, şi care aduce cu sine ceva deose­bit de nou , anume că, „discu­ţie" este dar „noua lege“ nu este încă, şi aceasta evident că nu contribuie la limpezirea at­mosferei. Toate acestea, — care pînă la urmă pătrund în spectacol, dar pe care spectacolul le și poate acoperi, teatrul să nu uităm, fiind în primul rînd iluzie — au făcut ca rezultatele stagiunii trecute să nu fie dintre cele mai strălucite, şi au creat acea stare de nemulţumire obscură care a infuzat atmosfera ei. In orice caz, unul dintre rezultate este incontestabil, şi anume că anul trecut, teatrul nostru a pierdut circa o jumătate de mi­lion de spectatori. E o cifră care nu poate fi pusă la îndo­ială, căci ea a fost comunicată (Continuare in pag. a 2-a) Proletari­i din toate ţările, uniţi-vă ș! ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA Anul XXV nr.­­ 7125 Sîmbătă 16 septembrie 1967 4 pagini 30 bani ADOPTAREA UNOR MASURI PENTRU Aprovizionarea de toamnă — iarnă a populaţiei La Ministerul Comerţului Interior a avut loc ieri o şe­dinţă de colegiu, cu care prilej a fost dezbătut şi adoptat un plan de măsuri privind asigu­rarea aprovizionării populaţiei pentru perioada de toamnă­­iarnă, în comparaţie cu ultimul trimestru din anul precedent, în trimestrul IV 1967 vor fi puse la dispoziţia populaţiei cu circa 3 000 tone mai multă carne, cu circa 1 000 tone mai mult ulei, cu circa 3 000 de tone mai multe brînzeturi, cu peste 11 000 tone mai multe conserve de legume, cu 53 MIRCEA SCRIPCA (Continuare în pag. a 3-a) UNA PE ZI DE MATTY­ A 4 — ...De anul trecut țineam să vă întreb: cît v-a dat exact rezultatul la împărțirea prin trei ?... O n­ouă premieră şcola­ră ! Aceeaşi şi totuşi mereu alta prin inedi­tul pe care-l prezintă, prin noutăţile - ex­­presie a adap­tării la exigen­ţele actuale ale învăţămîntului­ pe care le anun­ţă. Părinţi şi pro­fesori, uniţi prin r­e­s p o n s­a­­bilitatea comu­nă ce le revine in procesul de­osebit de dificil al instrucţiei şi educaţiei tine­­relor generaţii, încearcă aceleaşi emo­ţii şi satisfacţii. Alături de cei 3 300 000 de elevi în­scrişi în învăţămîntul de cultură generală, a păşit ieri pragul şcolii şi genera­ţia „bobocilor“ — 351 000 f­­m copil. Rînduite cu grijă pe pupi­tre manualele şcolare difuzate gratuit de stat însumează 27 milioane exem­plare. înconju­raţi de dragoste şi atenţie din partea tuturor, copiii au asi­gurate condiţii bune de învăţămînt, care anticipează un an bogat în roade. Foto : NICU VASILE Sărbătoare a copilăriei şi a adolescentei Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit pe primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Remirel Tovarăş­u­­­ Nicolae Ceauşescu, Secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, a primit vineri la amiază pe primul ministru al Republicii Turcia, Suleyman Demirel, care face o vizită în ţara noas­tră. La întrevedere au participat Ion Gheorghe Maurer, pre­şedintele Consiliului de Mi­niştri, Alexandru Roabă, mi­nistrul petrolului, Mihai Ma­­rinescu, ministrul industriei construcţiilor de maşini, George Macovescu, prim-ad­junct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ad­junct al ministrului afacerilor externe, Ion Drînceanu, amba­sadorul României la Ankara. Primul ministru al Turciei a fost însoţit de Ihsan Sabri Caglayangil, ministrul afaceri­lor externe, Mehmet Turgut, ministrul industriei, Refet Sezgin, ministrul energiei şi resurselor naturale, Kamaran Gürün, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Kiter Turkmen, secretar general adjunct în Ministerul Afacerilor Externe al Turciei. Abordîndu-se problemele relaţiilor bilaterale dintre Ro­mânia şi Turcia, s-a exprimat aprecierea pozitivă asupra cursului favorabil pe care a­­cestea le-au luat în ultimul timp şi dorinţa comună de a le extinde şi mai mult în viitor în avantajul ambelor ţări. Au fost, de asemenea, discutate probleme ale situaţiei inter­naţionale, relevîndu-se că le­găturile de colaborare bazate pe principiile independenţei, suveranităţii, neamestecului în treburile interne între state cu orânduiri politico-sociale diferite constituie o contribu­ţie importantă la crearea unui climat propice destinderii in­ternaţionale. A fost subliniată, totodată, însemnătatea dezvol­tării relaţiilor de înţelegere şi bună vecinătate între toate ţă­rile din Balcani, de pe con­tinentul european şi din lu­mea întreagă, rolul tot mai mare pe care ţările mici şi mijlocii sunt chemate să-l joa­ce în promovarea unor ase­menea relaţii şi în soluţiona­rea litigiilor internaţionale spre binele păcii şi progresu­lui. După întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, au oferit un dejun în onoarea primului ministru al Turciei şi a soţiei sale. (Agerpres) Pe terenul tergiversării şi birocratismului înfloresc ilegalităţile Ocupîndu-ne din nou de felul cum se rezolvă cererile, sesiză­rile şi propunerile cetăţenilor din oraşul Bucureşti ne-au re­ţinut atenţia două exemple. Cererea pentru locuinţă a lui Ion Gorun, salariat la P.T.T.R., s-a rezolvat cu o operativitate care, în condiţii normale, ar fi meritat chiar şi laude. In cîteva zile susnumitul a primit un apartament cu patru came­re în Drumul Taberei. Şi asta s-a întîmplat imediat după ce şi-a vîndut casa lui, în care avea spaţiu suficient. Dar în timp ce „jalba" lui Ion Gorun, s-a luat atît de repede în consi­derare, sesizarea lui Dobre Tâ­­năsescu cu privire la acest abuz a trebuit să zacă mult timp prin sertarele S.G.L.L. de la Sfatul popular al Capitalei. Mai pre­cis, hîrtia cu pricina n-a putut ieşi la suprafață decît în clipa în care inspectorii de spaţiu de la raioanele N. Bălcescu, V. I. Lenin şi 30 Decembrie, implicaţi în această afacere, şi-au schim­bat locurile de muncă pentru a nu se mai putea lua măsuri îm­potriva lor. Cel de-al doilea exemplu pe care l-am reţinut, se referă la cererea lui L. Spiru din raionul 23 August. Timp de peste un an de zile a trebuit să aştepte ca să i se facă unele remedieri la lucrările de reparaţii şi amena­jări de la locuinţa sa, executa­te de I.R.C.R. — deservirea populaţiei. Notaţi aici un lucru semnificativ : cetăţeanul îşi plă­tise singur reparaţiile, nu i se­ făcuseră pe gratis. Aşadar, favoritismele şi tergi­versările mai merg încă mînă în mînă în rezolvarea cererilor şi sesizărilor cetăţenilor din oraşul Bucureşti. Exemple am putea da încă multe. Gîndim însă că-i mai bine ca pe baza celor constatate să tragem u­nele concluzii menite să deter­mine comitetul executiv al sfa­tului popular al Capitalei să ia măsuri care să pună ordine şi în acest sector de activitate deose­bit de important şi care afectea­ză interesele a numeroşi cetă­ţeni. Lipsurile în rezolvarea cereri­lor, sesizărilor, reclamaţiilor şi propunerilor, pornesc de la în­suşi modul de organizare a CÎTEVA CONSTATĂRI PRIVIND ACTIVITATEA SFATULUI POPULAR AL CAPITALEI ŞI A UNOR • * SFATURI POPULARE RAIONALE muncii cu scrisorile şi a audien­ţelor. în prezent, activitatea bi­rourilor de reclamaţii şi sesizări se rezumă numai la operaţiuni tehnice de înregistrare şi re­partizare a corespondenţei, ne­­glijîndu-se complet problemele de conţinut, urmărirea rezolvă­rii efective, corespunzătoare a scrisorilor, aplicarea măsurilor stabilite, informarea operativă a comitetelor executive asupra problemelor ridicate de cetă­ţeni. Este firesc însă să se lucreze în acest mod, de vreme ce co­mitetul executiv al sfatului popular al Capitalei ca şi cele raionale acceptă ca în acest domeniu să fie folosiţi, în mare număr, oameni fără o pregătire profesională adecva­tă, funcţionari care n-au cores­puns în alte locuri de muncă sau au comis abateri şi­ au fost sancţionaţi. Dincolo de toate acestea, există încă multă superficiali­tate în rezolvarea scrisorilor. Cel puţin 10 la sută din scriso­rile înregistrate la raioane sunt date înapoi de câte două-trei ori spre recercetare. Dîndu-şi seama că scrisorile lor nu sunt privite cu toată grija şi atenţia, cetăţenii nu se mai adresează decît rareori la raioane. Bună­oară, la sfatul popular raional 16 Februarie, au venit în pri­mul semestru al acestui an 2613 scrisori, dar din acestea numai 91 i-au fost adresate di­rect. Nici nu-i de mirare. Mem­brii comitetului executiv al sfa­tului popular raional şi îndeo­sebi vicepreşedintele cu proble­me de spaţiu locativ tratează cu superficialitate şi uneori chiar cu dispreţ cererile şi sesizările cetăţenilor. Şi din păcate, situa­ţii similare există şi la celelal­te sfaturi populare raionale. Nici în ceea ce priveşte au­dienţele lucrurile nu stau mai bine. Continuă să se practice sistemul de înscriere a cetăţe­nilor la audienţe, cu o zi îna­inte, de către birourile de in­formaţii şi uneori chiar de către portari. Iar înscrierile nu se fac în funcţie de solicitanţi ci de numărul „stabilit" de cel ce a­­cordă audienţa. La fel ,de grav este şi faptul că nu sunt respectate întotdeau­na orele de audienţă. După ce pierd atîta timp pe la porţile sfaturilor populare cu înscrieri­le, cetățenii au surpriza atît de neplăcută să constate că cel pe care-l caută este plecat. Luna trecută, tovarășul Becar Paras- STAN VLAD (Continuare în pag . 2-a) Primirea de către tovarăşii Chivu Stoica şi Ion Gheorghe Maurer a delegaţiei Parlamentului belgian Preşedintele Consiliului de Stat, Chivu Stoica, a primit vineri delegaţia Parlamentu­lui belgian, condusă de Paul Struge, preşedintele Senatu­lui. Au fost de faţă Ştefan Voi­ ★ Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, a primit vineri dimineaţa delegaţia Parlamentului bel­gian condusă de Paul Struge, preşedintele Senatului. La întrevedere, care s-a des­făşurat într-o atmosferă cor­tec, preşedintele Marii Adu­nări Naţionale, Constanţa Crăciun, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, membri ai Consiliului de Stat, depu­taţi în Marea Adunare Naţio­nală, dială, au luat parte acad. Şt. S. Nicolau, vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale, acad. Ştefan Milcu, preşedin­tele grupului parlamentar de prietenie România-Belgia şi deputatul C. Paraschivescu- Bălăceanu. (Agerpres) ailTomi INTERNAŢIONALĂ Rudele sărace ale­­societăţii bogate La începutul lunii septembrie, în vitrinele librăriilor din Lon­dra şi Washington, a apărut în aceeaşi zi, cartea unui cunoscut economist american, John Ke­nneth Galbraith, intitulată „Noul stat industrial". Volumi­noasa lucrare, care îşi propune să oglindească în faţa Europei Occidentale nu adevărata ima­gine a economiei americane cu contradicţiile şi antagonismele ei, ci potenţa industrială a S.U.A., pentru a servi drept model, pune în circulaţie cîteva idei care merită disecate în profunzimea lor. Ce susţine în primul rînd Gal­braith ? El afirmă că principa­lele state ale Europei Occiden­tale, nu ar fi în măsură să dispună de fondurile necesare menţinerii echilibrului unei „e­­conomii moderne, stabile" dacă în bugetele lor balanţa nu ar atîrna în favoarea unor ION MARGINEANU (Continuare în pag a 4-a) în pag. a IV-a. După ce a părăsit organismele integrate Franţa va părăsi şi alianţa atlantică? O încercare de mediere în riza nigeriana ,Bătrînul şi marea­ în variantă norvegiană

Next