România Liberă, noiembrie 1967 (Anul 25, nr. 7164-7189)
1967-11-21 / nr. 7181
ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA ZILELE FIERBINŢI ALE HUNEDOAREI Cele trei litere majuscule şi cifra de lingă ele O.S.M.2, definesc, prescurtat, numele oielăriei Martin nr. 2 de la Combinatul siderurgic din Hunedoara. Mai trebuie adăugat câ-i vorba despre cea mai mare oţelarie a ţării, care s-a născut, la fel ca alţi pioni ai industriei noastre, în anii rodnici ai Republicii. Opt cuptoare formează ceea ce se cheamă azi O.S.M. 2. Zi şi noapte, ele plămădesc metalul iar oţelarii le urmăresc pulsul. Ascensiune pe treptele tehnicii La început, primul cuptor de 185 de tone, era privit ca un colos, mai tîrziu oamenii au construit alte cuptoare mai mari, care l-au lăsat cu mult în urmă pe cel dintîi. Acum, O.S.M. 2 pompează zilnic, pe arterele economiei noastre, circa 6 000 tone de oţel. Şi această cifră aproximativă se schimbă mereu. Producţia realizată anul acesta peste plan, depăşeşte de cîteva zeci de ori întreaga producţie de oţel a Hunedoarei din anul 1938. Alături de eforturile pe care le-a făcut partidul şi statul pentru înzestrarea industriei cu o oţelărie modernă, se înscriu cu litere mari preocupările oţelarilor pentru modernizare. În ultima vreme, colectivul de la O.S.M. 2 a primit o misiune deosebită : să introducă tehnologia modernă de folosire a oxigenului în procesul de fabricare a metalului. A fost o perioadă de grele şi pretenţioase încercări, dar perseverenţa, capacitatea şi iniţiativa au adus în bilanţul realizărilor o preţioasă izbîndă. Prin folosirea oxigenului s-au cîştigat pînă acum aproape 400 000 tone de oţel, cu perspectiva ca în viitor această cifră să se dubleze. Sistemul de lucru şi eficienţa lui depăşesc realizările similare din lume, oferind o frumoasă dovadă despre progresul ştiinţei şi tehnicii româneşti. Succesul întruchipează priceperea multor cadre de la combinat şi de la institutele de cercetări, dar nu se poate vorbi despre el, fără a aminti aportul maistrului IOAN CISMAŞ. Noua tehnologie de lucru cerea în primul rînd o instalaţie foarte rezistentă (specialiştii îi spun lance) pentru insuflarea oxigenului în cuptoare. Lăncile aduse din străinătate n-au corespuns cerinţelor, determinînd multă muncă şi cheltuieli exagerate pentru desele lor înlocuiri. În locul acesteia maistrul Cismaş a creat o lance care rezistă peste 120 de ore. În semn de preţuire a izbînzii, invenţia a fost numită „lancea Hunedoara“, iar la combinat se construieşte un atelier pentru producerea ei. Răspunderea pentru viitorul otelului a . Cine a fost oaspetele oţelarilor hunedoreni, în ultimele săptămîni şi a asistat la adunarea siderurgiştilor, în care s-au dezbătut Directivele C.C. al P.C.R., a avut prilejul să reţină direcţiile principale de acţiune spre care îşi canalizează acum eforturile colectivul de la cea mai mare oielărie a ţării. Acordînd o înaltă preţuire măsurilor elaborate de partid, muncitorii, tehnicienii şi inginerii şi-au exprimat hotărîrea de a dezvolta progresiv succesele dobîndite. În primele zece luni, acest colectiv a dat ţării 17 234 tone de metal peste plan, alături de semnificative progrese calitative şi importante economii. Cîntărind rezervele interne de care dispun, oţelarii apreciază că se poate face mai mult şi mai bine, iar căile de rezolvare a acestei probleme sînt expuse cu claritate în documentele elaborate la Plenara C.C. al P.C.R. din 5—6 octombrie 1967. Încercînd I. COJOCARU corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a I-a) Tn primele zece luni ale anului, la cuptoarele de oțel ale Hunedoarei de la OSM-2 — de unde vă prezentăm un crîmpei din activitatea de fiecare zi —s-au realizat peste prevederile de plan 17234 tone de metal. Foto : MIHAI POPESCU TEATRUL FARA SUCCES DE TEATRU... Sică Alexandrescu Artist al Poporului Că unele săli de spectacole teatrale, seara cînd se ridică cortina, sînt mai mult goale decit pline, e un fapt. Se caută pricina acestei stări de lucruri. Sau pricinile. Şi pricini se găsesc destule. Radio, şi mai ales Televiziunea. Filmele. Aşezarea geografică a sălilor de teatru. Repertoriul monoton. Prea puţine noutăţi. Nu ne ţinem la pas cu ultima modă teatrală. Piese vechi sau învechite. O singură pricină n-a fost pomenită : calitatea spectacolului. îmi îngădui să cred că tocmai aceasta e cheia misterioasă care ar avea puterea să deschidă larg porţile teatrului, pe unde ar intra un public numeros. Fără îndoială că Televiziunea şi Radioul reţin de multe ori acasă cetăţeni care altminteri s-ar fi putut hotărî să se ducă la teatru. In acelaşi timp însă, să nu uităm că cele două izvoare de unde, care pătrund zilnic în mii, în sute de mii de cămine, trezesc între altele şi gustul de teatru, în minţi şi în suflete care nu l-au cunoscut încă. Formează (Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! UNA PE ZI — Eu sînt pietonul care v-a tăiat drumul brusc, ieri dimineaţă. Am venit să vă mulţumesc ! Pariasem că intre mine şi stîlp, veţi alege stîlpul ! DE MATTY Anul XXV nr. 7181 • MARȚI 21 NOIEMBRIE 1967 • 6 pagini 30 bani Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Uniunii Sovietice la Bucureşti Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a primit luni, 20 noiembrie 1967, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Uniunii Sovietice la București, tovarășul A. V. Basov, la cererea acestuia. Primirea s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. In pag. a 3-a, PLENAREI C.C. al P.C.R. Sistematizarea localităților rurale CONFERINŢELE ORGANIZAŢIILOR REGIONALE DE PARTID în cursul zilei de duminică, 19 noiembrie, s-au desfăşurat lucrările conferinţelor organizaţiilor de partid din regiunile Banat, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Maramureş şi Ploieşti, convocate în întîmpinarea Conferinţei naţionale a Partidului Comunist Român din 6 decembrie a.c. Au luat parte membri şi membri supleanţi ai comitetelor şi birourilor organizaţiilor respective, membri ai birourilor şi comitetelor raionale şi orăşeneşti de partid, delegaţi desemnaţi în organizaţiile de partid din întreprinderi industriale, unităţi agricole socialiste, din întreprinderi de construcţii şi de transporturi, instituţii ştiinţifice şi culturale, reprezentanţi ai organelor locale de stat şi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Au fost prezenţi, de asemenea, şefi de secţii la C.C. al P.C.R., miniştri, reprezentanţi ai unor instituţii centrale, ziarişti. Conferinţele au avut la ordinea de zi : — Dezbaterea Proiectului de Directive cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale, corespunzător condiţiilor noii etape de dezvoltare socialistă a României, şi a Proiectului principiilor de bază ale îmbunătăţirii organizării administrativ-teritoriale a României şi sistematizării localităţilor rurale; alegerea delegaţilor la Conferinţa naţională a P.C.R. Primii secretari ai organizaţiilor de partid, tovarăşii Ion Cîrcei — regiunea Banat, Gheorghe Pană — regiunea Braşov, Aurel Duca — regiunea Cluj, Constantin Dăscălescu — regiunea Galaţi, Miu Dobrescu — regiunea Iaşi, Iosif Uglar — regiunea Maramureş şi Dumitru Balalia— regiunea Ploieşti, au făcut expuneri asupra documentelor adoptate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. subliniind că înfăptuirea prevederilor acestor documente constituie o valoroasă contribuţie la perfecţionarea tuturor laturilor vieţii sociale, la mersul ascendent al construcţiei socialiste. Dezbaterile conferinţelor au relevat profundul realism al politicii partidului nostru şi au exprimat, totodată, hotărîrea comuniştilor, a întregului popor, de a da viaţă măsurilor elaborate la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. pe drumul trasat de Congresul al IX-lea al P.C.R. Conferinţele au subliniat adeziunea comuniştilor, tuturor cetăţenilor patriei faţă de politica externă a partidului şi guvernului. Participanţii la conferinţe au adresat, în încheierea dezbaterilor, telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care sunt exprimate aprobarea şi sprijinul activ faţă de măsurile elaborate de partid. (Agerpres) Politeţea şi respectul nu se măsoară cu ora în concluziile de învinuire se spune : „a proferat expresii care exprimă lipsa de cuviinţă şi de respect faţă de regulile de convieţuire socială". Om la aproape 40 de ani, Ion Adrian este acuzat de huliganism. FAPTELE. După amiază de duminică bucureșteană. Bufetul expres „Lido" este, ca de obicei, plin de lume. În acest du-te vino, un bărbat vorbea la telefonul public. Vorbea şi gesticula. Atrăsese atenţia celor de la mesele din vecinătate prin faptul că vorbea de aproape o jumătate de oră... O femeie în vîrstă se apropie de el, rugîndu-l să scurteze convorbirea. O injurie grosolană cade ca un trăsnet şi solicitanta se retrage consternată. Scena se repetă aproape identic cu un cetăţean la adresa căruia se revarsă o adevărată ploaie de cuvinte jignitoare. Era prea mult. În faţa acestei călcări în picioare a celui mai elementar respect, oamenii au ripostat, cerîndu-i individului să se tempereze, să lase telefonul şi să-şi ceară scuze. O furie oarbă, o dezlănţuire de instincte primare a fost răspunsul. Liniştea localului este tulburată ; oamenii sunt apostrofaţi cu cele mai murdare expresii ; cineva se duce după miliţian : huliganul încearcă să fugă, dar este prins... MARTORII : CONSTANTIN ALEXANDRESCU, 60 de ani, proiectant : „Nu-l cunosc pe individul care şi-a bătut joc de mine la modul cel mai ordinar". CRICORE IOSIFESCU, 33 de ani, grafician : „S-a certat cu toată lumea din jur. Părea a fi pufin băut". RADU RADULESCU, student: „Nu mi-a venit să-mi cred urechilor cînd am auzit cuvintele aruncate acelei femei in virstă. Ceea ce a spus apoi la adresa mea și a fratelui meu nici nu se poate scrie. Laș, ca orice huligan, a fugit cînd a văzut că vin organele de ordine". VINTILIAN CAZANGIU, tehnician : „L-am auzit cînd îi înjura pe frații Rădulescu. La cererea organelor în drept a refuzat să se legitimeze". Am avut nevoie de aceste declaraţii pentru că Ion Adrian, conducător auto la Autobaza I.T.B. Floreasca, nu recunoaşte nimic din cele întîmplate. Pretinde că ar fi avut doar un nevinovat schimb de cuvinte cu cîţiva consumatori din bufet, care nu l-au lăsat să vorbească la telefon. Pare contrariat şi de faptul că a ajuns la miliţie, că i s-a intentat proces, că va fi judecat pentru „lipsă de cuviinţă şi respect faţă de regulile de convieţuire socială". În acelaşi timp însă, i-a telefonat lui Radu Rădulescu, de data asta rugîndu-l să-şi schimbe declaraţia făcută la miliţie. Ce-i altceva decît recunoaşterea faptelor ? Omniprezenţa şi reciprocitatea respectului La dosarul inculpatului se află și o caracterizare, făcută de conducerea autobazei unde lucrează. În general, I. A. este, în timpul programului, un om civilizat; a avut o sancțiune („retrogradare din funcție") dar nu pentru comportament, ci datorită neîndeplinirii în bune condifiuni a sarcinilor de serviciu... Să fie, oare, respectul numai o mănuşă pe care o azvîrli imediat ce-ai terminat lucrul ? Există două moduri de comportare ? Există, dar nu în funcţie de ore, mediu, vîrstă, ci de individ, de educaţia primită şi asimilată. — Cine-şi dă în petic “ ne spunea maistrul ŞTEFAN RISTEA, preşedintele Consiliului de judecată de la Uzinele „Timpuri Noi", dovedeşte carenţe serioase în educafie. In VALENTIN HOSSU (Continuare in pag. a 5-a) TELEGRAME Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a adresat regelui Laosului, Sri Savang Vatthana, urări cordiale cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a zilei sale de naştere. Regele Sri Savang Vatthana, printr-o telegramă, a exprimat vii mulţumiri pentru urările transmise. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către ambasadorul Suediei în România Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Chivu Stoica, a primit luni, 20 noiembrie, pe noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Suediei în Republica Socialistă România, baronul Carl Rappe, care și-a prezentat scrisorile de acreditare. (In pag. 5-a publicăm textul cuvintărilor rostite). Plecarea preşedintelui Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia Duminică seara a părăsit Capitala preşedintele Vecei Executive Federale a R. S. F. Iugoslavia, Mika Spiliak, împreună cu soţia, care, la invitaţia preşedintelui, Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi a soţiei sale, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră. La plecare, la gara Băneasa, oaspeţii au fost salutaţi de tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Janos Fazekas, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, cu soţia, Alexandru Roabă, ministrul petrolului, Emil Drăgănescu, ministrul energiei electrice, George Macovescu, prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Mălnăşan, ambasadorul României la Belgrad, şi alte persoane oficiale. Au fost de faţă Iakşa Petrici, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, şi membrii ambasadei. (Agerpres) „Zorba Grecul44 înlănţuit ătimaşă şi aspră, dar în acelaşi timp înfiorată de căldura inimii eroului său, „Zorba Grecul", celebra melodie a lui Theodorakis, după ce a străbătut, ca un globtroter, meridianele lumii, şi-a regăsit părintele. Nu mîngîind clapele unui pian, în ceasurile de neegalată frumuseţe ale creaţiei, ci între zidurile zăbrelite ale închisorii ateniene, aşteptînd bolnav trupeşte dar cu conştiinţa sănătoasă audierea din sala de judecată, apoi verdictul. Căci în leagănul democraţiei antice şi al muzelor, şi democraţia şi muzele sînt astăzi indezirabile. Aseară tîrziu, o telegramă a agenţiei Reuter mi-a adus pe masa de lucru de la redacţie, imaginea artei ferecată în lanţuri ca un Prometeu. Procurorul militar, in rechizitoriul rostit în procesul lui Mikis Theodorakis şi al altor 30 de „inculpaţi“ din procesul intentat de regimul militar, spunea : „Theodorakis este un bun compozitor, dar ca geniu, el nu este o fiinţă umană normală. Noi admirăm talentul său ca compozitor, dar el nu este genul de om care să constituie un conducător sau care să joace un rol de frunte în Grecia“. Declaraţia aceasta impune cîteva precizări. Mai întîi, cum se împacă afirmația că regimul militar îi ION MARGINEANU (Continuare In pag. a 5-a) ) ■asin Poporul vietnamez nu va negocia niciodată sub amenințarea bombelor" Interviul acordat de Fam Van Dong revistei „Le Nouvel Observateur" HANOI 20 (Agerpres). — Primul ministru al Republicii Democrate Vietnam, Fam Van Dong, a acordat un interviu ziaristului francez Ilmvier Todd, care, în calitate de trimis special al revistei „Le Nouvel Observateur“, a făcut recent o vizită în această țară. Rugat, între altele, să-și spună părerea asupra ultimei propuneri făcută de reprezentantul permanent al Statelor Unite la O.N.U., A. Goldberg, privind aducerea problemei vietnameze în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite, premierul nord-vietnamez, a reafirmat poziţia guvernului său, potrivit căreia poporul vietnamez însuşi trebuie să hotărască în legătură cu soarta sa. Reglementarea conflictului, a subliniat el, trebuie să aibă loc conform declaraţiei în patru puncte a guvernului R.D. Vietnam, din 8 aprilie 1965, care are la bază principiile fundamentale ale acordurilor de la Geneva din anul 1954 cu privire la Vietnam. El a adăugat că dacă S.U.A. doresc într-adevăr să înceapă convorbiri, ele trebuie să înceteze necondiţionat bombardamentele şi toate actele de război împotriva R.D. Vietnam. „Poporul vietnamez, a spus el, nu va negocia niciodată sub bombe sau sub ameninţarea acestora“. LA VIENA S-A DESCHIS: Conferinţa miniştrilor învăţămintului -‹‹ › din statele europene VIENA 20 — Corespondentul Agerpres, P. Stăncescu, transmite : Luni s-a deschis la Viena Conferinţa miniştrilor învăţămîntului din statele europene membre ale U.N.E.S.C.O., avînd ca temă generală „Accesul spre învăţămîntul superior“. Participă 140 de delegaţi, ca şi observatori din partea unor ţări neeuropene, reprezentanţi ai O.N.U. şi organizaţiilor sale, F.A.O., O.M.S., A.I.E.A., şi trimişi ai unor organizaţii interguvernamentale. Ţara noastră este reprezentată de o delegaţie condusă de acad. Ştefan Bălan, ministrul învăţămîntului, în cursul dimineţii a avut loc, în prezenţa preşedintelui (Continuare în pag. a 5-a)