România Liberă, ianuarie 1968 (Anul 26, nr. 7220-7241)
1968-01-14 / nr. 7227
Anul XXVI nr. 7 227 • M 6 pagini^ 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Snmanin lihBBä mtUmUlllU ilUblU ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA• PROPUNERILE Comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor Pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967, cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării şi sistematizarea localităţilor rurale, Comisia centrală de partid şi de stat a elaborat propuneri în legătură cu organizarea judeţelor şi a municipiilor. La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferinţa Naţională a partidului, care au întrunit adeziunea întregului popor. Ele răspund necesităţii de a se pune de acord organizarea administrativ-teritorială cu schimbările intervenite în dezvoltarea forţelor de producţie şi în repartizarea lor pe teritoriulţării, cu intensificarea vieţii economice, sociale şi culturale, cu măsurile privind perfecţionarea formelor şi metodelor de conducere a economiei naţionale şi a întregii activităţi sociale, înfăptuirea lor va crea condiţii mai favorabile pentru dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, a agriculturii, a tuturor celorlalte ramuri şi sectoare de activitate, pentru progresul multilateral al patriei noastre socialiste. In organizarea judeţelor şi municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile economice, socialpolitice şi geografice existente, de componenţa naţională a populaţiei şi legăturile culturale tradiţionale, precum şi de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone şi localităţi, potrivit prevederilor planului cincinal şi propunerilor cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării în perioada 1971—1980. Judeţele vor cuprinde un tedatele privind condiţiile naturale, mărimea geografică, potenţialul economic şi socialcultural ale judeţelor propuse evidenţiază următoarele caracteristici mai importante critoriu mai mic decît cel al actualelor regiuni şi vor asigura legături directe cu oraşele şi comunele ce intră în componenţa lor, creîndu-se astfel condiţii pentru rezolvarea mai operativă şi mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale. S-a urmărit ca fiecare judeţ să constituie o unitate administrativ-teritorială complexă din punct de vedere economic şi social-cultural, cuprinzînd oraşe, centre industriale, comerciale şi culturale, căi de comunicaţie. Aceasta va asigura posibilitatea ca atît judeţul în ansamblu, cît şi fiecare localitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta multilateral şi armonios. "Propunerile cu privire la organizarea administrativ-teritorială a țării constituie rezultatul unor ample studii desfășurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, un mare număr de cadre din aparatul de partid şi de stat, oameni de ştiinţă şi cultură, specialişti din diferite domenii : economişti, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingvişti etc. S-a ţinut seama de numeroasele sugestii şi propuneri făcute de oamenii muncii de la oraşe şi sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii partidului şi statului. Comisia centrală de partid şi de stat consideră pe deplin , corespunzătoare cerinţelor actuale şi de perspectivă ale dezvoltării economice şi sociale ale României socialiste organizarea teritoriului ţării în următoarele 35 de judeţe ! Suprafaţa unui judeţ este în medie de 6 786 km. p. şi variază de la 3 271 km. p. la 9 380 km.p. Această diferenţiere a fost determinată de factori cu caracter natural şi geografic, de situaţia căilor de comunicaţie, precum şi de legăturile tradiţionale existente între localităţile de pe cuprinsul judeţelor. In ce priveşte populaţia, judeţele propuse numără între 243 mii şi 803 mii locuitori, ceea ce reprezintă în medie 509 mii de locuitori. Din punct de vedere al potenţialului industrial, pe judeţ revine în medie o producţie globală industrială în valoare de peste 6,0 miliarde lei. Cu toate că în anii construcţiei socialiste s-au realizat importante progrese în înlăturarea disproporţiilor moştenite de la vechiul regim în nivelul de dezvoltare economică a diferitelor regiuni ale ţării, continuă să existe şi astăzi zone mai puţin industrializate. La repartizarea fondurilor de investiţii în viitorul plancincinal, precum şi în perioada 1976—1980, se va acorda o atenţie deosebită judeţelor mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, asigurînduse repartizarea raţională a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul patriei, îmbinarea în cadrul majorităţii judeţelor a mai multor forme de relief, condiţiile existente de climă, sol, întărirea continuă a bazei tehnice materiale a agriculturii favorizează dezvoltarea intensivă multilaterală a producţiei agricole. S-a avut în vedere ca in cuprinsul judeţelor să existe zone agricole pentru culturile cerealiere, pentru creşterea animalelor, pentru pomicultură, viticultură şi alte ramuri de producţie agricolă. La întocmirea propunerilor privind organizarea judeţelor s-a urmărit, de asemenea, asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea unei intense activităţi social-culturale. In acest scop, fiecare judeţ va dispune de o reţea corespunzătoare de instituţii de învăţămînt, de cultură, de activitate artistică, de mijloace adecvate pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei. Potrivit cerinţelor vieţii economice, politice, sociale, culturale, de pe teritoriul său, fiecare judeţ va dispune de ziare locale, îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării exprimă grija conducerii partidului şi statului pentru înfăptuirea prevederilor Constituţiei R. S. România cu privire la deplina egalitate in drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, la întărirea, frăţiei oamenilor muncii fără deosebire de naţionalitate. Baza trainică a egalităţii în drepturi o constituie dezvoltarea multilaterală economică şi socială a tuturor judeţelor, repartizarea armonioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării. In localităţile unde, alături de români trăiesc naţionalităţi conlocuitoare, se va asigura folosirea limbii materne a acestora în administraţia de stat, în şcoli, în instituţii de cultură, deplina posibilitate pentru toţi oamenii muncii de a beneficia de drepturile cetăţeneşti, pentru afirmarea nestingherită a personalităţii şi aptitudinilor tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, în slujba dezvoltării patriei noastre socialiste. în ce priveşte denumirea judeţelor, s-a ţinut seama atît de tradiţiile istorice, cît şi de semnificaţia contemporană a unor zone şi oraşe determinată de dezvoltarea economică şi social-culturală în anii construcţiei socialiste. La stabilirea oraşelor reşedinţă de judeţ s-au avut în vedere atît nivelul de dezvoltare economică, social-culturală şi urbană, cît şi perspectivele evoluţiei viitoare a acestor localităţi. De asemenea, s-a urmărit ca oraşele reşedinţă să fie situate cît mai central în cuprinsul judeţului pentru a înlesni legăturile cu toate localităţile ce intră în componenţa acestuia. Ţinînd seama de importanţa şi rolul reşedinţelor de judeţ, conducerea partidului şi statului va acorda o atenţie sporită ridicării economice, edilitar-gospodăreşti şi social-culturale a celor care prezintă rămîneri in urmă din aceste puncte de vedere. Oraşele mai importante, care au un număr isnai mare de locuitori şi o însemnătate deosebită în viaţa economică, politică, socială, ştiinţifică şi culturală a ţării, urmează să fie declarate municipii. Din cele 187 de oraşe ale ţării, sunt propuse a fi municipii 31, după cum urmează : In înfăptuirea politicii economice a partidului şi statului se va urmări în continuare dezvoltarea economică şi social-culturală a tuturor oraşelor ţării, astfel încît acestea să devină puternice centre urbane în care să pulseze din plin viaţa socială, exercitînd o influenţă sporită asupra zonelor înconjurătoare. Propunerile cu privire la organizarea judeţelor şi a municipiilor au fost aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care a hotărît ca ele să fie supuse dezbaterii publice, iar apoi prezentate spre examinare şi legiferare Marii Adunări Naţionale. Dezbaterea publică va permite oamenilor muncii să contribuie la definitivarea acestor măsuri care privesc importante domenii ale vieţii noastre de stat. Propunerile şi sugestiile vor putea fi adresate Comisiei centrale de partid şi de stat, comitetelor regionale, raionale, orăşăneşti de partid şi organelor locale de stat, precum şi presei centrale şi locale. După legiferarea şi organizarea judeţelor, organelejudeţene, de partid şi de stat vor elabora propunerile privind delimitarea oraşelor şi comunelor, în spiritul principiilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului. Aceste propuneri vor fi supuse dezbaterii populaţiei din unităţile administrativ-teritoriale respective, iar ulterior aprobate de către Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri. ★ Comisia centrală de partid şi de stat consideră că propunerile cu privire la organizarea judeţelor şi a municipiilor corespund principiilor şi criteriilor cu privire la îmbunătăţirea organizării administrativ-teritoriale a ţării, adoptate de Conferinţa Naţională a partidului. Noua organizare administrativă a teritoriului ţării creează condiţii pentru sporirea răspunderii, iniţiativei şi operativităţii organelor locale de partid şi de stat în rezolvarea multiplelor sarcini privind dezvoltarea economică şi socială a tuturor zonelor, precum şi pentru îmbunătăţirea conducerii de partid şi de stat a întregii vieţi economice, politice şi sociale din patria noastră. Se va asigura, totodată, un cadru mai favorabil pentru îndeplinirea marilor obiective ce stau în faţa poporului român, pentru dezvoltarea întregii noastre societăţi pe calea progresului şi civilizaţiei. Denumirea Judeţului Oraşul de reşedinţă a judeţului Suprafaţa totală în km.p. Populaţia ALBA ALBA IULIA 6 353 387 237 ARAD ARAD 7 741 481 012 ARGEŞ PITEŞTI 7 282 569 380 BACÄU BACĂU 6 914 606 183 BISTRIŢA NĂSAUD BISTRIŢA 5 116 269 038 BOTOŞANI BOTOŞANI 5 140 469 594 BRAŞOV BRAŞOV 6 215 485 757 BUZĂU BUZĂU 5 902 471 839 CARAŞSEVERIN REŞIŢA 8 089 347 459 CLUJ CLUJ 9 380 802 988 constanta CONSTANŢA 6 774 473 558 CRIŞANA ORADEA 8 193 668 011 DÎMBOVIŢA TÂRGOVIŞTE 3 271 389 031 DOLJ CRAIOVA 8 852 801 518 GALAŢI GALAŢI 7 647 686 487 GORJ TÎRGU JIU 8 915 506 793 HARGHITA MIERCUREACIUC 7 680 375 921 HUNEDOARA DEVA 7 291 481 396 IALOMIŢA SLOBOZIA 6 632 388 341 IAŞI IAŞI 5 073 634 692 ILFOV BUCUREŞTI 8 034 742 063 MARAMUREŞ BAIA MARE 6 119 447 061 MUREŞ TÂRGU MUREŞ 7 323 606 794 NEAMŢ PIATRA NEAMŢ 5 788 461 065 OLT SLATINA 5 494 474 764 PRAHOVA PLOIEŞTI 4 687 707 249 SATU MARE SATU MARE 4 517 368 553 SIBIU SIBIU 5 805 428 107 SUCEAVA SUCEAVA 8 890 570 917 TELEORMAN ALEXANDRIA 5 994 526 944 TIMIȘ TIMIȘOARA 8 921 619 161 TULCEA TULCEA 9 003 242 942 VASLUI VASLUI 5 435 445 663 VÎLCEA RÎMNICU VÎLCEA 5 886 386 583 VRANCEA FOCȘANI 5 972 479 508 V ARAD MEDIAŞ BACAU ORADEA BAIA MARE PETROŞENI BIRLAD PIATRA NEAMŢ BOTOŞANI PITEŞTI BRAŞOV PLOIEŞTI BRAILA REŞIŢA BUCUREŞTI ROMAN BUZĂU SATU MARE CLUJ SIBIU CONSTANŢA SUCEAVA CRAIOVA TIMIŞOARA GALAŢI TÂRGU MUREŞ GIURGIU TURDA HUNEDOARA TURNU SEVERIN IAŞI Municipiile vor avea plan şi buget proprii, dispunînd de competenţe largi în conducerea treburilor de stat şi obşteşti, în rezolvarea problemelor economice, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti. Organele de conducere ale municipiilor vor fi subordonate celor judeţene, cu excepţia oraşului București, care va avea legături directe cu organele de conducere centrală. Municipiul București va fi organizată din punct de vedere administrativ*■ pe sectoare, menținîndu-se în general în stabilirea acestora limitele actualelor raioane. Harta administrativă a Republicii Socialiste România, cuprinzînd propunerile comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi a municipiilor, precum şi actualele oraşe şi comune care intră în componenţa judeţelor, se poate procura la toate chioşcurile şi librăriile din ţară. • Duminică 14 ianuarie 1968 ALTE ORAŞE CONECTATE LA TELEFONIA AUTOMATĂ INTERURBANĂ La centralele telefonice Piteşti, Bacău şi Ploieşti se montează în prezent echipamentul necesar automatizării telefoniei interurbane. După terminarea acestor lucrări, locuitorii oraşelor respective vor avea posibilitatea să obţină legături directe cu abonaţii din principalele localităţi conectate la acest sistem, fără intervenţia operatoarelor. (Agerpres). MATERIAL RULANT MODERN PENTRU C.F.R. Prima locomotivă Diesel electrică, realizată in acest an la „Electroputere“ Craiova, a fost livrată depoului Paşcani. Conform planului de investiţii, în 1968 căile ferate din ţara noastră vor primi 137 locomotive Diesel electrice, 5 000 vagoane de marfă şi 160 vagoane de călători. Dotarea cu material rulant, precum şi modernizarea reţelei de linii va permite introducerea tracţiunii electrice şi Diesel electrice pe noi trasee, mai ales pe cele ale direcţiilor regionale C.F.R. Iaşi, Cluj, Timişoara şi Deva. (Agerpres). Noi zăcăminte de minereuri complexe In zona Isipoaia, a complexului minier Leşul Ursului, a inceput exploatarea unor noi zăcăminte de minereuri complexe. Mina, construită in acest scop, este înzestrată cu utilaje de inaltă productivitate. Minereul trimis din subteran la suprafaţă este expediat la uzina de preparare de la Tarniţa prin tunelul Aluniş. O linie tehnologică a uzinei a fost profilată pentru flotarea minereurilor complexe de cupru, zinc şi plumb de la Isipoaia. (Agerpres) — Oxidul de zinc este al 26-lea produs realizat de chimiştii din Tîrnăveni. Aici la Combinatul chimic a intrat în funcţiune o nouă instalaţie tehnologică care va prepara oxid de zinc, produs cu largi utilizări în numeroasele ramuri industriale.Concepută de specialiştii din combinat, ţinînd seama de cele mai noi cuceriri ale tehnicii, instalaţia are un randament superior celor cunoscute pînă în prezent. In clişeu : coloanele de răcire a oxidului de zinc de la noua instalaţie Foto : AGERPRES ARTERE ŞI FRONTOANE PE AXA IDEALĂ Traian Filip printre plopi subţiri a răsărit, ca din senin, o cetate. A răsărit pe tăcute, fără să se precipite, într-un ritm de baladă. Pe pajiştea verde roiseră nenumărate generaţii de copii. Mîine, ca pionieri mulţi dintre ei vor închipui jocuri, vor cinta, vor interpreta piese de teatru pe spaţiul închis, între decorurile cetăţii televiziunii. Arterele devin elastice. Se extind pentru a suporta fluxul sporit al, autotripieile- lor. Zonele pentru pietoni sunt tot mai bine păzite iar în ultima vreme au fost împrejmuite, în puncte de intensă circulaţie, cu parmaclâcuri metalice. Oraşul duduie, creşte, se înalţă, devine masiv pe teritorii odinioară pustii, îşi creează o puternică osatură şi se încinge cu o centură de blocuri moderne. Machete superbe ne înfăţişează noua poartă aeriană a ţării. Aeroportul Central, un obiectiv important al cincinalului in domeniul transporturilor■ Proiectanţii au realizat o construcţie ultramodernă, menită să corespundă tuturor cerinţelor navigaţiei aeriene contemporane. Orice tip de aeronavă aflată în exploatare pe marile linii aeriene ale lumii va putea să aterizeze şi să decoleze pe pistele de beton ale noului aeroport. Forme de beton şi sticlă ne dezvoltă in imaginaţie structuri asemănătoare Acropolei. Aici vor fi montate instalaţii electro-acustice, un sistem de televiziune in circuit Închis pentru anunţarea sosirii şi plecării avioanelor, instalaţii telex, interfon, telespichet, poştă pneumatică. Lucrările la fundaţiile aerogării de călători au inceput chiar în aceste zile. Nici nu se va încheia cincinalul, că pe pistele aeroportului vor, putea ateriza ș• decola în orele de vire pînă la treizeci şi şase de avioane. Un viu sentiment de bucurie încercăm ori de cite ori pătrundem în Bucureşti pe porţile lui principale. Zidurile blocurilor înalte te întîmpină prietenoase şi proaspete, radiind de sănătate şi trăinicie. Periferiile cu aspect rural au dispărut aproape cu totul. Cartiere ca Drumul Taberii, Ferentari, Floreasca, Griviţa Roşie, Panduri, Giurgiului sunt mari oraşe moderne. Întreaga populaţie a unui oraş important ar putea să încapă in blocurile amplasate pe aproape cinci sute de hectare în Balta Albă. Ele împrejmuiesc adesea uzinele care punctează, cu turnurile și halele lor metalice, harta industrială a Capitalei(Continuare în pag. a 2-a) ACTUALITATE Care e cea mai importantă problemă PARIS 13 — Corespondentul Agerpres, Georges Dascal, transmite : Intr-un sondaj efectuat de Institutul francez pentru opinia publică la întrebarea : Care este cea mai importantă problemă a cărei rezolvare o doriţi în cursul anului 1968 ? 21 la sută din rindul celor solicitaţi au răspuns : — pacea în lume ; 10 la sută — terminarea războiului din Vietnam ; 9 la sută — un nivel de trai mai ridicat; 6 la sută — o descoperire medicală sau ştiinţifică importantă ; 6 la sută — măsuri sociale etc. Pompierii new-yorkezi au luptat din greu, ore în şir, pentru stingerea unui incendiu nu prea însemnat. Motivul ? Gerul neobişnuit, care transforma imediat în gheaţă produsele de stingere a incendiului, folosite de pompieri... O.N.U. preocupat de dopajul în sport La Palatul Naţiunilor din Geneva şi-a început lucrările sesiunea Comisiei O.N.U. pentru stupefiante, organism care funcţionează pe lingă Consiliul economic şi social. Pe ordinea de zi a lucrărilor, care se vor încheia la 26 ianuarie, sunt înscrise probleme privind dopajulîn sport şi adoptarea unor măsuri eficiente împotriva folosirii stupefiantelor şi împiedicării comerţului ilicit cu aceste substanţe. Problema dopajului în sport a stîrnit interes viu in rîndurile reprezentanţilor celor 24 de ţări participante la lucrări. După afacerea Anquetil, al cărui record mondial de ciclism înregistrat la sfîrşitul anului trecut pe velodromul Vigoreli din Milano n-a putut fi omologat deoarece sportivul francez s-a sustras de la analizele antidoping şi avînd in vedere recentele Jocuri Olimpice din Mexic, participanţii la sesiune au propus măsuri severe şi eficace de control antidoping. Din raportul prezentat la sesiune, cit şi din discuţii, a reieşit că dopajul s-a extins mult in ultimii ani şi riscă să devină o problemă socială. Statisticile din ultima vreme au arătat o creştere a toxicomaniei în rindul atleţilor, înregistrindu-se şi cîtevva accidente tragice, cel mai recent fiind moartea ciclistului englez Simpson, în timpul participării la Turul Franţei. După cum se ştie, dopajul urmăreşte să asigure creşterea artificială a performanţelor atletice , sub(Continuare în pag. a 5-a) In pag. a 6-a • Popas indian : Zîmbetul dansatoarei • Apelul adresat de comitetul tripartit pentru Yemen • Alegeri prezidenţiale în Finlanda