România Liberă, ianuarie 1968 (Anul 26, nr. 7220-7241)

1968-01-14 / nr. 7227

Anul XXVI nr. 7 227 •­ M 6 pagini^ 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! Snmanin lihBBä mtUmUlllU ilUblU ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA• PROPUNERILE Comisiei centrale de partid şi de stat cu privire la organizarea judeţelor şi municipiilor Pentru înfăptuirea hotărîri­­lor Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român din 6-8 decembrie 1967, cu privire la îmbunătăţirea orga­nizării administrativ-teritori­­ale a ţării şi sistematizarea localităţilor rurale, Comisia centrală de partid şi de stat a elaborat propuneri în legă­tură cu organizarea judeţelor şi a municipiilor. La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferinţa Naţională a parti­dului, care au întrunit ade­ziunea întregului popor. Ele răspund necesităţii de a se pune de acord organizarea administrativ-teritorială cu schimbările intervenite în dez­voltarea forţelor de producţie şi în repartizarea lor pe teri­toriul­­ţării, cu intensificarea­­ vieţii economice, sociale şi culturale, cu măsurile privind perfecţionarea formelor şi me­todelor de conducere a econo­miei naţionale şi a întregii ac­tivităţi sociale, înfăptuirea lor va crea condiţii mai favorabile pentru dezvoltarea în ritm susţinut a industriei, a agri­culturii, a tuturor celorlalte ramuri şi sectoare de activi­tate, pentru progresul multi­lateral al patriei noastre so­cialiste. In organizarea judeţelor şi municipiilor s-a ţinut seama de condiţiile economice, social­­politice şi geografice exis­tente, de componenţa naţio­nală a populaţiei şi legăturile culturale tradiţionale, precum şi de perspectivele de dezvol­tare ale diferitelor zone şi lo­calităţi, potrivit prevederilor planului cincinal şi propune­rilor cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a ţării în perioada 1971—1980. Judeţele vor cuprinde un te­datele privind condiţiile na­turale, mărimea geografică, potenţialul economic şi social­­cultural ale judeţelor propuse evidenţiază următoarele ca­racteristici mai importante c­ritoriu mai mic decît cel al actualelor regiuni şi vor asi­gura legături directe cu ora­şele şi comunele ce intră în componenţa lor, creîndu-se astfel condiţii pentru rezolva­rea mai operativă şi mai com­petentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale. S-a urmărit ca fiecare judeţ să constituie o unitate admi­nistrativ-teritorială complexă din punct de vedere economic şi social-cultural, cuprinzînd oraşe, centre industriale, co­merciale şi culturale, căi de comunicaţie. Aceasta va asi­gura posibilitatea ca atît ju­deţul în ansamblu, cît şi fie­care localitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta mul­tilateral şi armonios. "Propunerile cu privire la organizarea administrativ-te­ritorială a țării constituie re­zultatul unor ample studii des­fășurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfa­turilor populare regionale, un mare număr de cadre din apa­ratul de partid şi de stat, oa­meni de ştiinţă şi cultură, spe­cialişti din diferite domenii : economişti, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingvişti etc. S-a ţinut seama de numeroasele sugestii şi propuneri făcute de oamenii muncii de la oraşe şi sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii partidului şi statului. Comisia centrală de partid şi de stat consideră pe deplin , corespunzătoare cerinţelor ac­tuale şi de perspectivă ale dez­voltării economice şi sociale ale României socialiste orga­nizarea teritoriului ţării în ur­mătoarele 35 de judeţe ! Suprafaţa unui judeţ este în medie de 6 786 km. p. şi va­riază de la 3 271 km. p. la 9 380 km.p. Această diferenţi­ere a fost determinată de fac­tori cu caracter natural şi geografic, de situaţia căilor de comunicaţie, precum şi de le­găturile tradiţionale existente între localităţile de pe cuprin­sul judeţelor. In ce priveşte populaţia, ju­deţele propuse numără între 243 mii şi 803 mii locuitori, ceea ce reprezintă în medie 509 mii de locuitori. Din punct de vedere al po­tenţialului industrial, pe judeţ revine în medie o producţie globală industrială în valoare de peste 6,0 miliarde lei. Cu toate că în anii construcţiei socialiste s-au realizat impor­tante progrese în înlăturarea disproporţiilor moştenite de la vechiul regim în nivelul de dezvoltare economică a dife­ritelor regiuni ale ţării, con­tinuă să existe şi astăzi zone mai puţin industrializate. La repartizarea fondurilor de in­vestiţii în viitorul plan­­cinci­nal, precum şi în perioada 1976—1980, se va acorda o a­­tenţie deosebită judeţelor mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic, asigurîndu­­se repartizarea raţională a forţelor de producţie pe în­treg cuprinsul patriei, îmbinarea în cadrul majo­rităţii judeţelor a mai multor forme de relief, condiţiile e­­xistente de climă, sol, întări­rea continuă a bazei tehnice materiale a agriculturii favo­rizează dezvoltarea intensivă multilaterală a producţiei agricole. S-a avut în vedere ca in cuprinsul judeţelor să exis­te zone agricole pentru cultu­rile cerealiere, pentru creşte­rea animalelor, pentru pomi­cultură, viticultură şi alte ra­muri de producţie agricolă. La întocmirea propunerilor privind organizarea judeţelor s-a urmărit, de asemenea, a­­sigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea unei in­tense activităţi social-cultura­­le. In acest scop, fiecare judeţ va dispune de o reţea cores­punzătoare de instituţii de în­­văţămînt, de cultură, de acti­vitate artistică, de mijloace adecvate pentru ocrotirea să­nătăţii populaţiei. Potrivit ce­rinţelor vieţii economice, poli­tice, sociale, culturale, de pe teritoriul său, fiecare judeţ va dispune de ziare locale, îmbunătăţirea organizării adm­inistrativ-teritoriale a ţă­rii exprimă grija conducerii partidului şi statului pentru înfăptuirea prevederilor Cons­tituţiei R. S. România cu pri­vire la deplina egalitate in drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, la întărirea, frăţiei oame­nilor muncii fără deosebire de naţionalitate. Baza trainică a egalităţii în drepturi o consti­tuie dezvoltarea multilaterală economică şi socială a tuturor judeţelor, repartizarea armo­nioasă a forţelor de producţie pe întreg cuprinsul ţării. In localităţile unde, alături de români trăiesc naţionalităţi conlocuitoare, se va asigu­ra folosirea limbii materne a acestora în administraţia de stat, în şcoli, în instituţii de cultură, deplina posibilitate pentru toţi oamenii muncii de a beneficia de drepturile cetă­ţeneşti, pentru afirmarea ne­stingherită a personalităţii şi aptitudinilor tuturor cetăţeni­lor, indiferent de naţionalita­te, în slujba dezvoltării patriei noastre socialiste. în ce priveşte denumirea ju­deţelor, s-a ţinut seama atît de tradiţiile istorice, cît şi de semnificaţia contemporană a unor zone şi oraşe determina­tă de dezvoltarea economică şi social-culturală în anii construcţiei socialiste. La­ stabilirea oraşelor reşe­dinţă de judeţ s-au avut în vedere atît nivelul de dezvol­tare economică, social-cultu­rală şi urbană, cît şi perspec­tivele evoluţiei viitoare a a­­cestor localităţi. De asemenea, s-a urmărit ca oraşele reşe­dinţă să fie situate cît mai central în cuprinsul judeţu­lui pentru a înlesni legăturile cu toate localităţile ce intră în componenţa acestuia. Ţinînd seama de importanţa şi rolul reşedinţelor de judeţ, condu­cerea partidului şi statului va acorda o atenţie sporită ridi­cării economice, edilitar-gos­­podăreşti şi social-culturale a celor care prezintă rămîneri in urmă din aceste puncte de vedere. Oraşele mai importante, care au un număr isnai mare de lo­cuitori şi o însemnătate deo­sebită în viaţa economică, po­litică, socială, ştiinţifică şi cul­turală a ţării, urmează să fie declarate municipii. Din cele 187 de oraşe ale ţării, sunt pro­puse a fi municipii 31, după cum urmează : In înfăptuirea politicii eco­nomice a partidului şi statu­lui se va urmări în continuare dezvoltarea economică şi so­cial-culturală a tuturor oraşe­lor ţării, astfel încît acestea să devină puternice centre ur­bane în care să pulseze din plin viaţa socială, exercitînd o influenţă sporită asupra zone­lor înconjurătoare. Propunerile cu privire la or­ganizarea judeţelor şi a mu­nicipiilor au fost aprobate de Comitetul Executiv al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, care a ho­­tărît ca ele să fie supuse dez­baterii publice, iar apoi pre­­zentate spre examinare şi le­giferare Marii Adunări Naţio­nale. Dezbaterea publică va permite oamenilor muncii să contribuie la definitivarea a­­cestor măsuri care­ privesc im­portante domenii ale vieţii noastre de stat. Propunerile şi sugestiile vor putea fi adre­sate Comisiei centrale de par­tid şi de stat, comitetelor re­gionale, raionale, orăşăneşti de partid şi organelor locale de stat, precum şi presei centrale şi locale. După legiferarea şi organi­zarea judeţelor, organele­­jude­ţene, de partid şi de stat vor elabora propunerile pri­vind delimitarea oraşelor şi comunelor, în spiritul princi­piilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului. Aceste propuneri vor fi supuse dez­baterii populaţiei din unităţile administrativ-teritoriale res­pective, iar ulterior aprobate de către Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri. ★ Comisia centrală de partid şi de stat consideră că pro­punerile cu privire la organi­zarea judeţelor şi a munici­piilor corespund principiilor şi criteriilor cu privire la îmbu­nătăţirea organizării adminis­trativ-teritoriale a ţării, adop­tate de Conferinţa Naţională a partidului. Noua organizare administra­tivă a teritoriului ţării creează condiţii pentru sporirea răs­punderii, iniţiativei şi opera­tivităţii organelor locale de partid şi de stat în rezolvarea multiplelor sarcini privind dezvoltarea economică şi so­cială a tuturor zonelor, precum şi pentru îmbunătăţirea con­ducerii de partid şi de stat a întregii vieţi economice, poli­tice şi sociale din patria noas­tră. Se va asigura, totodată, un cadru mai favorabil pentru îndeplinirea marilor obiective ce stau în faţa poporului ro­mân, pentru dezvoltarea între­gii noastre societăţi pe calea progresului şi civilizaţiei. Denumirea Judeţului Oraşul de reşedinţă a judeţului Suprafaţa totală în km.p. Populaţia ALBA ALBA IULIA 6 353 387 237 ARAD ARAD 7 741 481 012 ARGEŞ PITEŞTI 7 282 569 380 BACÄU BACĂU 6 914 606 183 BISTRIŢA­ NĂSAU­D BISTRIŢA 5 116 269 038 BOTOŞANI BOTOŞANI 5 140 469 594 BRAŞOV BRAŞOV 6 215 485 757 BUZĂU BUZĂU 5 902 471 839 CARAŞ­SEVERIN REŞIŢA 8 089 347 459 CLUJ CLUJ 9 380 802 988 constanta CONSTANŢA 6 774 473 558 CRIŞANA ORADEA 8 193 668 011 DÎMBOVIŢA TÂRGOVIŞTE 3 271 389 031 DOLJ CRAIOVA 8 852 801 518 GALAŢI GALAŢI 7 647 686 487 GORJ TÎRGU JIU 8 915 506 793 HARGHITA MIERCUREA­CIUC 7 680 375 921 HUNEDOARA DEVA 7 291 481 396 IALOMIŢA SLOBOZIA 6 632 388 341 IAŞI IAŞI 5 073 634 692 ILFOV BUCUREŞTI 8 034 742 063 MARAMUREŞ BAIA MARE 6 119 447 061 MUREŞ TÂRGU MUREŞ 7 323 606 794 NEAMŢ PIATRA NEAMŢ 5 788 461 065 OLT SLATINA 5 494 474 764 PRAHOVA PLOIEŞTI 4 687 707 249 SATU MARE SATU MARE 4 517 368 553 SIBIU SIBIU 5 805 428 107 SUCEAVA SUCEAVA 8 890 570 917 TELEORMAN ALEXANDRIA 5 994 526 944 TIMIȘ TIMIȘOARA 8 921 619 161 TULCEA TULCEA 9 003 242 942 VASLUI VASLUI 5 435 445 663 VÎLCEA RÎMNICU VÎLCEA 5 886 386 583 VRANCEA FOCȘANI 5 972 479 508 V ARAD MEDIAŞ BACAU ORADEA BAIA MARE PETROŞENI BIRLAD PIATRA NEAMŢ BOTOŞANI PITEŞTI BRAŞOV PLOIEŞTI BRAILA REŞIŢA BUCUREŞTI ROMAN BUZĂU SATU MARE CLUJ SIBIU CONSTANŢA SUCEAVA CRAIOVA TIMIŞOARA GALAŢI TÂRGU MUREŞ GIURGIU TURDA HUNEDOARA TURNU SEVERIN IAŞI Municipiile vor avea plan şi buget proprii, dispunînd de competenţe largi în condu­cerea treburilor de stat şi ob­şteşti, în rezolvarea probleme­lor economice, social-culturale şi edilitar-gospodăreşti. Orga­nele de conducere ale muni­cipiilor vor fi subordonate ce­lor judeţene, cu excepţia ora­şului București, care va avea legături directe cu organele de conducere centrală. Municipiul București va fi organizat­ă din punct de ve­dere administrativ­­*■ pe sec­toare, menținîndu-se în gene­ral în stabilirea acestora li­mitele actualelor raioane. Harta administrativă a Republicii Socia­liste România, cuprinzînd propunerile co­misiei centrale de partid şi de stat cu pri­vire la organizarea judeţelor şi a municipii­lor, precum şi actualele oraşe şi comune care intră în componenţa judeţelor, se poate procura la toate chioşcuril­e şi libră­riile din ţară. • Duminică 14 ianuarie 1968 ALTE ORAŞE CONECTATE LA TELEFONIA AUTOMATĂ INTERURBANĂ La centralele telefonice Piteşti, Bacău şi Ploieşti se montează în prezent echi­pamentul necesar automati­zării telefoniei interurbane. După terminarea acestor lucrări, locuitorii oraşelor respective vor avea posibi­litatea să obţină legături directe cu abonaţii din principalele localităţi co­nectate la acest sistem, fără intervenţia operatoarelor. (Agerpres). MATERIAL RULANT MODERN PENTRU C.F.R. Prima locomotivă Diesel electrică, realizată in acest an la „Electroputere“ Cra­iova, a fost livrată depou­lui Paşcani. Conform pla­nului de investiţii, în 1968 căile ferate din ţara noas­tră vor primi 137 locomo­tive Diesel electrice, 5 000 vagoane de marfă şi 160 vagoane de călători. Dota­rea cu material rulant, precum şi modernizarea reţelei de linii va permite introducerea tracţiunii e­­lectrice şi Diesel electrice pe noi trasee, mai ales pe cele ale direcţiilor regio­nale C.F.R. Iaşi, Cluj, Ti­mişoara şi Deva. (Ager­pres). Noi zăcăminte de minereuri complexe In zona Isipoaia, a com­plexului minier Leşul Ur­sului, a inceput exploatarea unor noi zăcăminte de mi­nereuri complexe. Mina, construită in acest scop, este înzestrată cu utilaje de inaltă productivitate. Mine­reul trimis din subteran la suprafaţă este expediat la uzina de preparare de la Tarniţa prin tunelul Alu­­niş. O linie tehnologică a uzinei a fost profilată pen­tru flotarea minereurilor complexe de cupru, zinc şi plumb de la Isipoaia. (Agerpres) — Oxidul de zinc este al 26-lea produs realizat de chimiştii din Tîrnăveni. Aici la Combinatul chimic a intrat în funcţiune o nouă instalaţie tehnologică care va prepara oxid de zinc, produs cu largi utilizări în numeroasele ramuri industriale.­­Concepută de specialiştii din combinat, ţinînd seama de cele mai noi cuceriri ale tehnicii, instalaţia are un randament su­perior celor cunoscute pînă în prezent. In clişeu : coloanele de răcire a oxidului de zinc de la noua instalaţie Foto : AGERPRES ARTERE ŞI FRONTOANE PE AXA IDEALĂ Traian Filip p­rintre plopi subţiri a răsărit, ca din senin, o cetate. A răsărit pe tăcute, fără să se precipite, într-un ritm de baladă. Pe pajiştea verde roiseră nenu­mărate generaţii de copii. Mîine, ca pionieri mulţi din­tre ei vor închipui jocuri, vor cinta, vor interpreta piese de teatru pe spaţiul închis, între decorurile ce­tăţii televiziunii. Arterele devin elastice. Se extind pentru a suporta fluxul sporit al, au­totripieile-­ lor. Zonele pentru pietoni sunt tot mai bine păzite iar în ultima vreme au fost îm­prejmuite, în puncte de in­tensă circulaţie, cu parma­­clâcuri metalice. Oraşul du­duie, creşte, se înalţă, de­vine masiv pe teritorii odi­nioară pustii, îşi creează o puternică osatură şi se în­cinge cu o centură de blocuri moderne. Machete superbe ne înfă­ţişează noua poartă aeriană a ţării. Aeroportul Central, un obiectiv important al cincinalului in domeniul transporturilor■ Proiectanţii au realizat o construcţie ul­tramodernă, menită să co­respundă tuturor cerinţelor navigaţiei aeriene contem­porane. Orice tip de aero­navă aflată în exploatare pe marile linii aeriene ale lu­mii va putea să aterizeze şi să decoleze pe pistele de beton ale noului aeroport. Forme de beton şi sticlă ne dezvoltă in imaginaţie struc­turi asemănătoare Acropo­le­i. Aici vor fi montate ins­talaţii electro-acustice, un sistem de televiziune in cir­cuit Închis pentru anunţa­rea sosirii şi plecării avioa­nelor, instalaţii telex, inter­­fon, telespichet, poştă pneu­matică. Lucrările la­ funda­ţiile aerogării de călători au inceput chiar în aceste zile. Nici nu se va încheia cinci­nalul, că pe pistele aeropor­tului vor, putea ateriza ș• decola în orele de vire pînă la treizeci şi şase de avi­oane. Un viu sentiment de bucu­rie încercăm ori de cite ori pătrundem în Bucureşti pe porţile lui principale. Zidu­rile blocurilor înalte te în­­tîmpină prietenoase şi proas­pete, radiind de sănătate şi trăinicie. Periferiile cu as­pect rural au dispărut a­­proape cu totul. Cartiere ca Drumul Taberii, Ferentari, Floreasca, Griviţa Roşie, Panduri, Giurgiului sunt mari oraşe moderne. Întrea­ga populaţie a unui oraş important ar putea să în­capă in blocurile amplasate pe aproape cinci sute de hectare în Balta Albă. Ele împrejmuiesc adesea uzi­nele care punctează, cu tur­nurile și halele lor metalice, harta industrială a Capita­lei­(Continuare în pag. a 2-a) ACTUALITATE Care e cea mai importantă problemă PARIS 13 — Corespon­dentul Agerpres, Georges Dascal, transmite : Intr-un sondaj efectuat de Institu­tul francez pentru opinia publică la întrebarea : Care este cea mai importantă problemă a cărei rezolvare o doriţi în cursul anului 1968 ? 21 la sută din rin­­dul celor solicitaţi au răs­puns : — pacea în lume ; 10 la sută — terminarea războiului din Vietnam ; 9 la sută — un nivel de trai mai ridicat; 6 la sută — o descoperire medicală sau ştiinţifică importantă ; 6 la sută — măsuri sociale etc. Pompierii new-yor­­kezi au luptat din greu, ore în şir, pen­tru stingerea unui in­cendiu nu prea însem­nat. Motivul ? Gerul neobişnuit, care trans­forma imediat în ghea­ţă produsele de stin­gere a incendiului, fo­losite de pompieri... O.N.U. preocupat de dopajul în sport L­a Palatul Naţiunilor din Geneva şi-a început lu­crările sesiunea Comisiei O.N.U. pentru stupefiante, or­ganism care funcţionează pe lingă Consiliul economic şi so­cial. Pe ordinea de zi a lucră­rilor, care se vor încheia la 26 ianuarie, sunt înscrise probleme privind dopajul­­în sport şi a­­doptarea unor măsuri eficiente împotriva folosirii stupefiante­lor şi împiedicării comerţului ilicit cu aceste substanţe. Pro­blema dopajului în sport a stîr­­nit interes viu in rîndurile re­prezentanţilor celor 24 de ţări participante la lucrări. După afacerea Anquetil, al cărui re­cord mondial de ciclism înre­gistrat la sfîrşitul anului trecut pe velodromul Vigoreli din Mi­lano n-a putut fi omologat de­oarece sportivul francez s-a sustras de la analizele antido­ping şi avînd in vedere recen­tele Jocuri Olimpice din Mexic, participanţii la sesiune au pro­pus măsuri severe şi eficace de control antidoping. Din raportul prezentat la se­siune, cit şi din discuţii, a re­ieşit că dopajul s-a extins mult in ultimii ani şi riscă să devină o problemă socială. Statisticile din ultima vreme au arătat o creştere a toxicomaniei în rin­­dul atleţilor, înregistrindu-se şi cîtevva accidente tragice, cel mai recent fiind moartea ciclistului englez Simpson, în timpul par­ticipării la Turul Franţei. După cum se ştie, dopajul urmăreşte să asigure creşterea artificială a performanţelor atletice , sub­(Continuare în pag. a 5-a) ­ In pag. a 6-a • Popas indian : Zîmbetul dansa­toarei • Apelul adresat de comitetul tripar­tit pentru Yemen • Alegeri preziden­ţiale în Finlanda

Next