România Liberă, februarie 1968 (Anul 26, nr. 7242-7266)
1968-02-14 / nr. 7253
Anul XXVI — nr. 7253 • Miercuri 14 februarie 1968 • 4 IonB Tani RECEPȚIA LUCRĂRILOR nu trebuie să rămînă o simplă formalitate „Scopul recepţiei este de a asigura primirea de către beneficiari a lucrărilor de construcții-montaj complet terminate, de bună calitate, executate conform documentaţiei tehnice aprobate...“ Aşa începe articolul 3 din instrucţiunile pentru aplicarea H.C.M. nr. 1003 din 16 decembrie 1964 privind recepţia lucrărilor de construcţii-montaj în sectorul socialist. Aceasta este deci, cu alte cuvinte, „litera legii". Cu atît mai mult surprinde faptul că, adesea, la recepţia lucrărilor spiritul acestei legi este încălcat de practica aşa ziselor „bune relaţii" clădite pe concesii reciproce. In aceste condiţii nu este de mirare că problema recepţiei lucrărilor este, în momentul de faţă, un adevărat „sac fără fund" din care ancheta de faţă îşi propune să scoată la iveală cîteva din principalele deficienţe. In urma controalelor efectuate de către organele specializate la obiectivele industriale şi la construcţiile de locuinţe recepţionate în ultimii doi ani s-a constatat că deşi se admite recepţia provizorie numai a unor lucrări cu deficienţe şi lipsuri de mică importanţă, în marea majoritate a cazurilor prevederea nu este respectată. Sunt frecvente situaţiile cînd sunt date în exploatare lucrări neterminate cu deficienţe importante de execuţie şi fără să aibă asigurate condiţiile indispensabile normalei folosiri. Aşa este cazul a circa 40 de obiecte aparţinînd Combinatului de îngrăşăminte azotoase Tg. Mureş, la care în timpul recepţiei unele lucrări nu erau nici măcar executate (!) şi a unor obiecte de la Combinatul chimic Craiova, C.I.L.Piteşti, Combinatul de îngrăşăminte azotoase Tr. Măgurele etc. Cît priveşte apartamentele a devenit ceva obişnuit să fie recepţionate nu numai fără lifturi, dar şi fără apă sau încălzire ! Pentru remedierea deficienţelor constatate la recepţie se stabilesc de comun acord de către beneficiar şi executant termene. Dar... Adeseori această remediere se face cu întîrziere de luni de zile faţă de termenele stabilite (obiecte de la C.I.L.-Piteşti, Combinatul petrochimic Ploieşti, Fabrica de încălţăminte „Progresul" Bucureşti etc.) sau nu se mai face de loc. Şi aşa se ajunge în situaţia ca la recepţia definitivă obiectele să fie tot neterminate.. Se mai respectă, astfel, „litera legii“ în ceea ce priveşte scopul recepţiei ? Pentru a evita asemenea cazuri, instrucţiunile prevăd că pe baza procesului verbal de recepție provizorie beneficiarul are obligaţia fermă să retragă din contul executantului de la Banca de Investiţii contravaloarea lucrărilor ce trebuie refăcute, sumă care se va restitui după remediere iar pentru orice întîrziere beneficiarul are dreptul la penalizări. Or, nici această prevedere nu este respectată deoarece... începe să acţioneze legea „bunelor relaţii“. Atît titularii de investiţii cît şi organizaţiile de construcţii neglijează voit instrumentele puse la dispoziţie de normele legale care cer sancţionarea reciprocă în cazul nerespectării clauzelor contractului de antrepriză. De ce ? Răspunsurile, uneori ambiguie, alteori dezarmant de sincere, din partea ambelor părţi sunt aceleaşi : „Ce să facem, tot cu ei o să lucrăm“, sau „Nu se face, trebuie să păstrăm între noi relaţii de colaborare“. Ce fel de „relaţii de colaborare" sunt acestea pe seama bugetului statului ? Ca să nu mai vorbim că recepţia durează luni de zile , deşi se constată existenţa unor lucrări neterminate recepţia nu se amînă, cum ar fi normal, pe considerentul, greşit, că activitatea comisiei poate continua paralel cu execuţia (!). De asemenea, foarte rar se prinde în procesul verbal al recepţiei partea de vină a proiectantului (de ce să-l „supărăm" cumva ?). Acesta de multe ori nu ia parte la recepţie, fie că nu este chemat, fie că nu poate veni. In aceste condiţii recepţia se desfăşoară în prezenţa celor doi reprezentanţi ai beneficiarului şi al constructorului, care bineînţeles se menajează şi se înţeleg reciproc. De fapt considerăm că aici este unul din punctele cheie în mecanismul recepţiei. Ce caută oare constructorul în comisia de recepţie a lucrărilor executate de el ? Oare elevul sau studentul face parte din comisie la propriul său examen ? Nu, hotărît că nu. Prezent, în comisie, cu drept de vot (? !) Ing. C. VRINCEANU (Continuare în pag. a 2-a) Instalaţiile Uzinei chimice din Piteşti au atins parametrii şi capacitatea proiectată cu 8 luni înaintea termenelor. Executarea reviziilor şi reparaţiilor la timp, îmbunătăţirea asistenţei tehnice în toate schimburile precum şi modernizarea unor tehnologii de fabricaţie sunt principalii factori care au contribuit la acest succes, în clişeu : Vedere de noapte a Fabricii de negru de fum. Istorii vechi şi noi la umbra Petricicăi Ninge ca intr-o baladă fantastică. Sui pe Cozla. O veveriţă roşcată clatină vîrful unui arc de pin. Sub ochii mei se desfăşoară panoramic oraşul. La casa memorială ,,Calistrat Hogaş“ ajung cu un grup de pionieri. Doamna Sidonia, fiica scriitorului, ne arată obiecte aparţinînd omului care, cutreerind Munţii Neamţului, i-a înţeles şi descris cu pană de geniu... Micuţii vizitatori stăpîniţi de o vie curiozitate şi uimire în faţa celor cîteva lucruri aparţinînd neobositului pelerin, întreabă, ascultă, din nou întreabă: Cu certitudine, la vară în vacanţa lor cea mare, vor reface drumul peste un pîrîu alb şi unul albastru, pe nişte serpentine mirifice şi primejdioase, sus către Cumpăna Lumilor. Acolo, codrii deşi destramă somnul pămîntului. Norii iau aripi de vulturi, planetele Îşi taie orbite în adine, arheologul Constantin ZA Mătase îmi vorbeşte despre nivelele civilizaţiei străvechi pe care le confirmă piesele descoperite de Bîtca Doamnei. Vizitez Muzeul şi nu ştiu cum, sângele meu fredonează un răsărit îndepărtat — îi înţeleg pe ai noştri ctitorind o cetate : Petrodava. Ii văd adunîndu-se la nunţi cu oaspeţi aleşi, tot unul şi unul, cu voinici voinici arătîndu-se la Masa cea Mare pe cai albi înaripaţi. Se desfac ploştile, încep oraţiile. Pe urmă se nasc pruncii, se adună oamenii la cumetrii. Din încăperile sumbre, sărbătoarea se mută pe alte coordonate istorice în săli somptuoase, împodobite cu oglinzi şi candelabre. Chimiştii de la Săvineşti îşi destăinuie miracolul îndeletnicirii lor. Constantin Mătase are tîmplele argintate şi suflet de poet. L-am ghicit cu ani în urmă, urmărindu-i modulaţiile graiului şi ale slovelor. Ordinele şi medaliile strălucind la reverul acestui veteran al culturii istorice semnifică preţuirea pe care societatea noastră o acordă omului de ştiinţă, neobosita GEORGE CHIRILA (Continuare în pag. a 2-a) Superbele zăpezi Octav Pancu-Iaşi »-nu s-a numărat printre evevnimente. Un cotidian i-a a- ’ acordat numai trei rânduri şi jumătate, între o casetă anunţând, rezultatele Loto şi un micro-cursiv despre deschiderea unui han pe o şosea purtînd un indicativ de radioemiţător. In ceea ce mă priveşte, am aflat de la un amic mare amator de enormităţi. De data aceasta, amicul mi-a anunţat cam aşa situaţia în care se găsea în urma recomandării medicului de a-şi oferi cîteva săptămîni de linişte deplină: — „Acasă nu pot să stau din pricina televizorului conectat la curentul de înaltă tensiune de la Grenoble, m-aşi duce la Predeal sau la Sinaia dar mi-e teamă de larma pîrtiilor indigene; nu-mi mai rămîne decât soluţia de a mă muta intr-un amfiteatru universitar“... Astfel am luat cunoştinţă de faptul că a început vacanţa studenţească. Acum, cînd apar aceste rânduri, aceeaşi vacanţă e pe sfârşite şi, probabil, s-a dat la cules o ştire în acest sens, tot de trei rânduri, care urmează să se publice între noul traseu al autobuzului 40 şi anunţul suspendării unui spectacol din pricina guturaiului protagonistei. Zău că merită mai mult vacanţa studenţească. Mai întâi, meritau un sincer bravo ! eroii severei confruntări cu propriile cunoştinţe şi cu exigenţa profesorilor, confruntare care a fost sesiunea de iarnă a examenelor. Intr-un cafe-bar am tras cu urechea la o discuţie risipind cu dărnicie măgulitoare adjectivele la adresa unei grupe de studenţi de la Construcţii, care şi-au trecut toate examenele cu note stîrnind îndreptăţite invidii. Mai mult ca sigur că nu era vorba despre un caz singular. N-avea cum această sesiune să nu semene cu altele sau cu toate cite ne-au obişnuit cu consemnarea unei pofte de învăţătură presupunând nu numai conştiinţă, ci şi un foarte susţinut efort. Mai merita, cred eu, acelaşi bravo modul cum a fost organizată actuala vacanţă. Se foloseşte de mult expresia „odihnă activă“, de mult toată lumea înţelege prin ea unul şi acelaşi lucru, dar dacă e să nu ocolim adevărul, ani şi ani în şir, în practica vacanţelor, recreaţia (Continuare în pag. a 2-a) UNA PE ZI de MATTY — Formidabil! Dacă n-aş şti precis că vii din Piaţa Unirii, aş jura c-ai fost şi tu în Drumul Taberei. / /Nu plătesc şi... vă salut! Am primit la redacţie numeroase scrisori pe marginea articolului nostru intitulat : „Cine plăteşte prejudiciile cauzate de vînzarea unor autoturisme ?“ Cei mai mulţi cititori îşi exprimă părerea că aceste pagube din vistieria statului trebuie să fie suportate de către „beneficiari", adică de către cei care au achiziţionat la preţuri derizorii aceste maşini Numai comisia re-Cum nu se recuperează prejudiciile cauzate prin vînzarea unor autoturisme gională pentru evaluarea autoturismelor (preşedinte, inginer TRAIAN TODORUŢ) tace chitic ! Cu toate invitaţiile noastre repetate de a fi nominalizaţi vinovaţii care au favorizat această situaţie de-a dreptul intolerabilă, nu şi-a găsit încă timp să ne răspundă la criticile adresate. Se pare că „musca de pe căciula“ celor vizaţi, îi împiedică să iasă din această stare de extremă timiditate. Să sperăm totuşi că — pînă la urmă — ne vor onora cu un punct de vedere autorizat, pentru a şti şi noi cine anume a dres cu atita abilitate... busuiocul, aducind numai plnă acum In Bucu reşti (după expertizele efectuate pînă în prezent) un prejudiciu de peste o jumătate de milion din vînzarea acestor autoturisme. Pînă atunci, continuăm să informăm opinia publică despre felul cum se recuperează (sau nu se recuperează) această sumă, subliniem, provizorie. Am făcut din nou ieri o vizită la O.C.L DUMITRU TABACU (Continuare In pag. a 3-a) ffSkffiSiff alllllllllBN IlUui UlfiffMiffmaBWm 8* ORGANUL SFATURILOR POPULARE DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! mmtillHHISIli HiSsmamss In pag. a 3-a: 0c^IQ% o Q^O | %OBLE^ Corespondentă specială prin telex de la Grenoble Foto : ION POPOVICI Primii vestitori ai primăverii au început să se... vîndă ieri la magazinul „Eva" , mărţişoare, care la 1 martie vor fi dăruite celor dragi Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituţie, precum şi proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naţionale. PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE PREŞEDINTELUI DE STAT DE CĂTRE E R. P. POLONE La 13 februarie a.c., preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Populare Polone la București, Jaromir Ocheduszko, în legătură cu prezentarea scrisorilor de acreditare. (In pag. 3-a, cuvîntările rostite). Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul V. Koucky In zilele de 12 şi 13 februarie, tovarăşul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Marţi dimineaţa, oaspetele a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti şi J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In timpul şederii în România tovarăşul V. Koucky a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Mihai Dalea. La convorbiri au participat tovarăşii Vasile Vlad, şeful secţiei relaţiilor externe a C.C. al P.C.R, dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R.S. Cehoslovace la Bucureşti, J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia şi E. Uivary, activist la secţia internaţională a C.C. al P.G. din Cehoslovacia. In cursul întîlnirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, s-a făcut un schimb de păreri asupra dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre cele două partide şi state, precum şi asupra unor probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. ★ Marţi după amiază tovarăşul V. Koucky s-a înapoiat la Praga. Plecarea tovarăşului Franz Muhri preşedintele Partidului Comunist din Austria Marţi dimineaţa a părăsit Capitala tovarăşul Franz Muhri, preşedintele Partidului Comunist din Austria, care, la invitaţia C.C. al P.C.R. a făcut o vizită prietenească în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarăşii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Manea Mănescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., de activişti de partid. (Agerpres). Un proiect de rezoluţie cu privire la „interzicerea înarmării Japoniei cu arme nucleare“ TOKIO 13 (Agerpres). — Partidele comunist, socialist şi Komeito au prezentat Camerei Superioare a Parlamentului un proiect de rezoluţie cu privire la „interzicerea înarmării Japoniei cu arme nucleare“. Acest proiect poartă semnătura a 157 de deputaţi ai parlamentului. Semnatarii documentului propun ca Japonia să declare solemn că nu va achiziţiona, experimenta, produce sau stoca, arme nucleare. După cum s-a anunţat la Tokio, Consiliul japonez pentru interzicerea armelor nucleare s-a pronunţat în sprijinul proiectului de rezoluţie al partidelor de opoziţie, subliniind într-o declaraţie că va organiza o campanie în acest sens. Mărturisirile căpitanului navei — spion „Pueblo" PHENIAN 13 (Agerpres). — După cum transmite Agenţia Centrală Telegrafică Coreeană, Lloyd Mark Bucher, căpitanul navei-spion „Pueblo“, capturată la 23 ianuarie în apele teritoriale ale R.P.D. Coreene, a dat noi amănunte privind activitatea desfăşurată de această navă. Bucher a declarat că „pe noi ne interesa în mod deosebit obiectivele militare dispuse pe litoralul R.P.D. Coreene“. „Intenţionam să acţionez în apropierea portului Chongjin pentru a culege informaţii despre comunicaţiile maritime şi pentru observarea noilor instalaţii radar ale Armatei Populare Coreene“, a spus el. După ce a prezentat în mod amănunţit activitatea desfăşurată de navă, căpitanul Bucher a subliniat că îşi dă seama pe deplin de toată gravitatea pedepsei pentru activitatea de spionaj. „Totuşi, regret profund crima mea şi sper că guvernul R.P.D. Coreene şi poporul coreean mă vor ierta pe mine şi echipajul meu şi ne vor lăsa să ne întoarcem în patrie“, a declarat el. Agenţia A.C.T.C. anunţă că, în dimineaţa zilei de 13 februarie, 10 militari aparţinînd forţelor armate americane au atacat un post de frontieră al R.P.D. Coreene, situat la sud de Kaesong, în sectorul vestic al liniei de demarcaţie. Unităţile de pază a graniţei ale Armatei Populare a R.P.D. Coreene au anihilat imediat această acţiune. In pag. a IV-a. VIETNAMUL DE SUD Luptele continuă la Saigon, Hue si Khe Sanh Răsfoind presa străină Compensaţiile din nou la ordinea zilei