România Liberă, octombrie 1968 (Anul 26, nr. 7448-7474)

1968-10-09 / nr. 7455

4 TELEGRAME Cu prilejul zilei naţionale a Republicii Federative a Braziliei, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUŞESCU, a transmis o telegramă de felicitare pre­şedintelui acestei ţări, ARTHUR DA COSTA E SILVA. In telegrama de răspuns, preşedintele Braziliei a mulţumit gordial pentru felicitările transmise. Anul XXVI—nr. 7 455 • Miercuri 9 octombrie 1968 m 6 pagini 30 bani Se prefigurează viitoarea înfăţişare a satelor l­a sate, în aceste zile, paralel cu preocupări­le privind strîngerea roadelor tîrzii ale toamnei şi pregătirea recoltelor viitoare, oamenii se gîndesc şi se sfătuiesc asupra dez­voltării edilitar-gospodăreşti a localităţilor în care trăiesc şi muncesc. Veştile sosite din în­treaga ţară, ne aduc la cunoştinţă că în sate au început să se desfăşoare adunările populare pentru stabilirea lucrărilor de interes obştesc ce urmează a fi înfăptuite în 1969, prin contri­buţia voluntară a cetăţenilor. Faptul în sine are semnificaţii cu mult mai adinei, fiind una din numeroasele manifestări concrete ale largului democratism al orînduirii noastre, în care consultarea maselor, studierea propunerilor şi sugestiilor acestora, participarea LA ORDINEA ZILEI lor activă la conducerea treburilor de stat şi obşteşti, au intrat de mult în firea lucrurilor, în obişnuinţa cotidiană. Este de ajuns să amin­tim doar ca in cele 2 706 comune delimitate în urma organizării administrativ-teritoriale a ţă­rii, există azi — datorită sprijinului statului şi contribuţiei cetăţenilor — 14 000 şcoli generale, 220 licee, 12 000 cămine culturale, 25 300 unităţi comerciale, 2 000 case de naştere, 6 000 cinema­tografe, 3 000 circumscripţii sanitare etc. La toate acestea, se vor adăuga încă 7 800 de o­­biective diferite (săli de clasă, grădiniţe de co­pii, dispensare, băi populare, cămine culturale, poduri şi podeţe etc.) ce se află în construcţie în acest an. O mare parte au fost terminate şi date în folosinţă, îndeosebi în judeţele : Ilfov, Olt, Gorj, Brăila, Braşov, Vîlcea, Bacău, Sălaj, Covasna, unde treburile au fost mai bine or­ganizate. Desfăşurarea adunărilor populare — primele după noua organizare administrativ-teritorială — ridică unele probleme importante in faţa con­siliilor populare judeţene şi comunale. Referin­­du-ne la organele judeţene, arătăm că adunările populare merită să se bucure de mai mult sprijin STAN VLAD (Continuare în pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIAN POLITIC DE INFORMAŢIE. REPORTAJ ŞI COMENTARIU Studenții anului V de la Facultatea de biologie au şi început efectuarea lucrărilor de diplomă, în clişeu , studenta din anul V Haida Bernerth de­terminând cu ajutorul aparatului Wartburg modul de efectuare a respiraţiei unei plante. 640000 tone de ciment in plus în fiecare an Avînd ca antreprenor ge­neral Trustul de construcţii­­montaj nr. 1, la Fabrica de ciment Medgidia se desfășoa­ră în prezent importante lu­crări de dezvoltare, capaci­tatea de producție ce urmea­ză să intre în funcțiune aici prezentind o pondere însem­nată pentru industria cimen­tului în ansamblu. Este vor­ba de montarea a două mo­derne linii tehnologice — cu funcţionare după procedeul uscat — de mare capacitate: 320 000 tone ciment pe an fie­care. Ele sunt planificate să intre în funcţiune succesiv în trimestrele II, respectiv III, ale anului viitor. Conform studiului tehnico­­economic al investiţiei, dura­ta de la punerea în funcţiu­ne pînă la realizarea indica­torilor proiectati va fi de 18 luni. Cine răspunde de rentabilizarea unităţilor locale de construcţii ?­ ­ Pierderi planificate pentru 1969 mai mari decât în 1968, realitate ignorată de Comitetul de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare . Ra­cordarea la noul sistem al construcţiilor de locuinţe ieftine reclamă consul­tarea grabnică a tuturor comitetelor de direcţie ale unităţilor de construcţii locale D­e la 1 octombrie a.c. au luat fiinţă în cîteva din noile judeţe, desprinse din fostele trusturi regionale, unităţi de construcţii proprii. Proble­matica majoră care urmează să le preocupe este de aceeaşi am­ploare ca a unităţilor mai vechi, pentru ele neexistînd (şi nici n-ar fi firesc să existe) un re­gim special de apreciere a acti­ în pag. a 2-a. Pe şantierul Aeroportului Central Bucureşti, cea mai mare poartă aeriană a ţării va permite in curînd aterizarea! • în zona finală a imensei piste de aterizare-decolare se toarnă ultimele fîşii de beton • Turnul de control al­­ aerogării de pasageri a atins cota 24 metri • La aerogara de mărfuri, unde lucrările de construcţii s-au încheiat, au­­ început operaţiile de recepţie e­vităţii, în această situaţie vor fi noile unităţi în măsură să preia pe umerii lor întregul vo­lum de construcţii locale ? Vor putea să răspundă tinerele co­mitete de direcţie sarcinilor im­portante pe care le ridică noul regim al construcţiilor de lo­cuinţe diversificate ? întrebările sunt de actualitate şi ele se pun atît în judeţele noi cît şi în celelalte. O discuţie avută recent cu cîţiva membri ai Comitetului de direcţie al Trustului local de construcţii Iaşi a scos la iveală cîteva din problemele greu de rezolvat doar cu forţe locale care stau în atenţia constructo­rilor din această zonă şi în a că­ror soluţionare sunt interesate toate celelalte unităţi similare. Ele au rezultat în urma unor laborioase studii efectuate de colective speciale de lucru i­­niţiate aici şi analizate apoi în Comitetul de direcţie al uni­tăţii. De pildă, una dintre acestea se referă la rentabilizare, pro­blemă specifică unităţilor de construcţii care au rămas prin­tre ultimele în economia noas­tră cu pierderi planificate. Cind şi pe ce căi va fi această acţiu­ne încheiată ? La această dată comitetul de direcţie nu a pu­tut preciza nici un termen. Mai mult, analizînd propunerile de plan ale anului viitor s-a ajuns la concluzia că pierderile pla­nificate pe 1969 vor fi mai mari ca cele din 1968 ! Cum se expli­că anomalia ? Studiul ieșean re­levă cu curaj o realitate care de atîţia ani continuă să fie ig­norată de două organe centra­le, C.S.P. şi C.S.C.A.S. , necon­­cordanţa dintre devizele elabo­rate de proiectanţi pe baza u­­nor cataloage depăşite ale C.S.C.A.S. şi realitatea pieţii. Cui furăm oare căciula, pe cine păcălim dacă în documentaţii CONSTANTIN AMARIŢEI (Continuare in pag . 2-a) La aerogara de pasageri a Aeroportului Central București lu­crările sunt în toi Foto : MIHAI POPESCU SCRISOARE DESCHISĂ Inimile nu sunt mere­ u in­totdeauna, caricaturiştii l-au înfăţişat pe Cupidon ca pe un adevărat campion mondial al arcaşilor, ale cărui săgeţi nimeresc la ţinta cea mai delicată : inimile. De cind e lumea, lume, şi de cind există sentimentul dra­gostei, doi semeni işi unesc inimile, simbolic vorbind, doar atunci cind dorinţa de a întemeia o familie se clădeşte pe fundamentul trainic al înţelegerii, al simţămintelor şi năzuin­ţelor comune, al unor înalte idealuri de viaţă. Nu, nu inten­ţionez să înmoi peniţa în apă de trandafiri, pentru a descrie doar un roz frumuseţea unei căsnicii. Dar nici nu pot să fiu de acord cu principiul lui „văzut şi plăcut“, aplicat în unele matrimonii încheiate din interese meschine, ca între doi ne­guţători de suflete care scot pe tarabă dragostea, înlocuind stima prin dorinţa de căpătuială şi acel dulce fior al inimilor cum spune poetul, cu „buletinul de Bucureşti". Sigur, la noi nu mai există decit pe ici, pe colo acea tagmă cu iz de ev mediu a vînătorilor de zestre. S-au dus în cele patru vînturi şi profesioniştii peţitului. Dar există încă, din păcate, căsătorii contractate fără dis­­cernămînt, fără un suport trainic. Şi, implacabil, ele se des­tramă, se prăbuşesc ca un firav castel de nisip. Tînăra L. M. din Craiova, funcţionară la o instituţie din localitate, a ajuns în faţa instanţei, la divorţ deoarece: „Mi-am dat seama că soţul meu, inginer pe un şantier — după cum sublinia corespondenta noastră — n-a urmărit decit carnetul meu de C.E.C., pentru a putea să-şi cumpere mai re­pede maşină. Suntem­ căsătoriţi de un an, ne-am cunoscut la un botez in familia sorei lui şi am crezut în cuvintele sale frumoase. Mărturisesc că mi-a făcut o impresie bună. Dar m-am înșelat“. Am văzut de curînd un dosar de divorț la un tribunal din ION MARGINEANU (Continuare in pag. a 5-a) TÅRǍBOANŢA έntr-o bună zi, acum, un an sau doi, au dispărut taxatoarele de pe au­tobuzele liniei 33. Odată cu ele au dispărut şi refrenele vocale: „avansaţi înainte“, „veniţi cu bani potriviţi“ şi „n-am­ să vă dau restul“. Locul taxatoarelor l-au luat nişte tărăboanţe de tablă, cu o manivelă ca a caterin­cilor de pe vremuri şi cu biletele prinse într-o clamă ca planetele de tînăr şi de domnişoară. Banii aruncaţi în tără­­boanţă sunau ca nişte go­logani strecuraţi în cutia milelor, dar uneori sunetul venea parcă de la o mone­dă inexistentă, de-o sută de Petru Vîntilă­ ţei. Alteori sunetul era dia­fan, ca şi cum s-ar fi de­pus în cutia de tablă nu două fise de 25 de bani, ci două boabe de nău­t. Unii călători puneau 5 bănuţi şi luau un bilet de zece ori mai scump. Pentru furtul a 45 de bani, Codul Penal nu prevede nici măcar tragerea vinovatului de urechi. Şi uite-aşa, după ce şi-a făcut toate socotelile contabile, în­treprinderea de transporturi în comun a hotărit să scoa­tă cutia robot din servici şi să repună taxatoarea la pu­pitrul ei de bilete şi mărun­ţiş. Experienţa, în ceea ce pri­veşte autobuzele liniei 33, n-a reuşit. Aud că seara tîr­­ziu, după ce reveneau la de­pou, şi se deşertau la ca­­seria centrală toate tără­­boanţele de tablă, se des­coperea între mormanele de bani tot felul de obiecte neuzitate nici măcar la tro­cul populaţiilor de-acum şapte milenii: nasturi, măr­gele, clame, pietricele, cuie. (Continuare în pag. a 3-a) Un veac şi jumătate de la înfiinţarea primelor cursuri de inginerie in limba română έmplinirea in 1968 a 150 de ani de la Înfiinţarea primelor cursuri de in­ginerie în limba română va fi sărbătorită prin mai mul­te manifestări ştiinţifice şi culturale ce vor avea loc, in a doua jumătate a lui oc­tombrie, In invăţămlntul teh­nic superior din Capitală. Festivităţile desfăşurîndu-se cu preponderenţă in cel mai mare institut politehnic al ţării, cel din Bucureşti, prof. dr. ing. GEORGE BARA­­NESCU, rectorul institutului, a fost solicitat de redactorul Agenţiei Agerpres, Adina Constantinescu, să se refere la acest eveniment. După ce a menţionat ci­­teva din manifestările con­sacrate apropiatei sărbătoriri­t adunarea festivă de la Bucureşti la care vor parti­cipa reprezentanţi ai corpu­lui profesoral din învăţămin­(Continuare in pag. a 5-a) ! Lucrările de pe şantierul ter­­­­mocentralei care se află în construcţie la Deva se desfă­şoară din plin. In aceste zile se lucrează intens la monta­rea primului cazan de abur, din cele patru care se vor monta. în clişeu , muncitorii din brigada lui Cristea Cim­­­­poieru lucrînd la primul cazan Fotó : NICU VASI­LE De dădăceală nu e nevoie, dar cu nepăsarea cam ramine Primii paşi în activitatea asociaţiilor de locatari sînt prea timizi A­şa­dar, asociaţiile de lo­catari şi comitetele de­semnate de acestea s-au constituit. împuterniciţii lor au început să-şi exercite atri­buţiile iar pregătirile pentru iarnă ale tuturor imobilelor sunt în plină desfăşurare. S-ar părea că, depăşind faza de în­ceput, când nedumeririle apă­reau în mod repetat iar înlătu­rarea lor avea loc cu o înceti­neală demnă de relevat, asoci­aţiile de locatari au păşit cura­joase în arena... istoriei gospo­dăririi locuinţelor. De­păşit au păşit ele şi s-au apucat voini­ceşte de treabă. Nedumeririle şi neajunsurile sunt însă prezente în continuare, chiar dacă natu­ra lor este puţin schimbată faţă de o fază anterioară când ziarul nostru le-a consemnat. Fiindcă una este să preiei de pildă, o casă întreţinută gospo­dăreşte, reparată, cu instalaţii fără cusur şi alta — să primeşti un proces verbal întocmit cum scrie la carte — case pe care administraţiile de clădiri ale I.A.L.-urilor sau I.L.L.-urilor le-au cam lăsat în paragină. La Iaşi, consiliul popular al municipiului s-a lovit cît­­va timp de „încăpăţînarea“ locatarilor din strada Repu­blicii nr. 45, care au refuzat să-şi constituie asociaţia pînă ce I.G.L.L. nu va executa repa­raţiile amînate la nesfîrşit, ceea ce a obligat pe toţi cei ce lo­cuiesc în imobilul de la această adresă să plătească apa caldă care nu curge de fapt, de multă vreme, decit cu picătura. Or fi fost oamenii încăpăţînaţi, dar ştiau ei probabil, cite parale fac promisiunile de pînă acum ale respectivei întreprinderi! La Timişoara, se repetă o situaţie asemănătoare. O seamă de aso­ciaţii de locatari n-au vrut să preia în administrare instala­ţiile din blocuri pînă ce I.L.L. nu le va repara şi pune la punct. Că doar constituirea aso­ciaţiilor — şi-au spus ei — precum şi alegerea comitetelor lor nu s-a făcut de dragul schimbării unei firme sub faţa­da căreia, vopsită frumos pe (Continuare in pag a 2 a) Dotat cu instalaţii electroni­ce ultramoderne, deservit de personal de specialitate cu înaltă calificare, Centrul de calcul al Direcţiei Centrale de Statistică din Bucureşti se si­tuează printre cele mai mari şi mai moderne instituţii de acest gen din Europa. In cli­şeu : Sala de calculatoare elec­tronice. Foto : AGERPRES Primirea de către tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a ambasadorului R.P. Polone Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit marţi la a­­miază pe Jaromir Ocheduszko, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al R.P. Polone la București, într-o vizită pro­tocolară de prezentare.­­ La întrevede­re, care s-a des­fășurat într-o atmosferă cor­dială, a participat Vasile Şan­­dru, adjunct al ministrului a­­facerilor externe. (Agerpres). Corespondență din Londra de la Bob Leeson In pag. a 6-a: Comentariul zilei: Meciul ar putea să fie nul i Conservatorii l­a numai cîteva zile de la­­­a încheierea conferinţei a­­nuale a partidului gu­vernamental, laburist, pito­reasca staţiune balneară de pe coasta de vest a Angliei, Blac­kpool găzduieşte — începînd de miercuri pînă sîmbătă — „replica­“, opoziţiei: conferin­ţa anuală a partidului conser­vator. Deşi tradiţionala întrunire are loc dintr-un moment cind sondajele opiniei publice oferă vădite temeiuri de optimism cercurilor politice conserva­toare (rezultatele celui mai recent sondaj Gallup publicat de Daily Telegraph indică la Blackpool 46,5 la sută pentru conserva­tori, faţă de 35,5 la sută pen­tru laburişti), atmosfera in care conferinţa îşi începe lu­crările este întunecată intr-o anumită măsură, de frămîntă­­rile ce au loc, în vremea din urmă, in rindurile conducerii partidului• „tory““, frămintări care, potrivit observatorilor, îşi­ vor pune inevitabil amprentele şi pe dezbaterile de la Blac­kpool. E vorba de o confruntare ce are loc intre conducerea alea­să a partidului conservator, respectiv preşedintele acestuia, Edmard Heath pe de o parte, şi pe de altă parte un grup de personalităţi ale partidului cu tendinţe mai de dreapta, intre care, în primul rind, Enoch, Powell (pînă în aprilie „mi­nistrul apărării“ in „cabinetul fantomă“ al conservatorilor) şi Edward du Cann, predeceso­rul lui Heath la conducerea partidului. Prin unele declara­ţii publice, făcute săptămânile trecute, cei doi politicieni au luat o atitudine răspicat criti­că faţă de poziţia oficială a (Continuare în pag. a 6-a)

Next