România Liberă, noiembrie 1968 (Anul 26, nr. 7475-7500)

1968-11-08 / nr. 7481

,,Románia liberó­* eni. — s.xi.i%s — pag. a z-a Constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii de naţionalitate maghiară Alba Reprezentan­ţii populaţiei maghiare din judeţul Alba s-au întrunit ieri pentru con­stituirea Consiliului lor jude­ţean. Luînd cuvîntul, tova­răşul G. Homoştean prim secretar al Comitetului ju­deţean al Partidului Co­munist Român, preşedinte­le Consiliului popular jude­ţean a subliniat importanţa măsurilor luate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. pen­­tru întărirea unităţii moral­­politice a poporului nostru, pentru dezvoltarea şi adîn­­cirea democratismului orîn­­duirii noastre socialiste. ..Că­lăuzit de învăţătura marxist­­leninistă, de principiile inter­naţionalismului proletar — a subliniat vorbitorul — parti­dul nostru a preluat şi ridi­că pe noi trepte tradiţiile de unitate şi înfrăţire dintre po­porul român şi naţionalităţile conlocuitoare. La toate reali­zările care se dobîndesc în judeţul nostru contribuie din plin muncitorii, ţăranii şi inte­lectualii români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi care acţionează într-o deplină unitate“. Adunarea a prilejuit o puternică manifestare a ata­şamentului faţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru. „în numele coope­ratorilor din comuna Lo­­padea Nouă — a spus Szabó Laurenţiu, preşedin­tele C.A.P. din localitatea amintită — exprim mulţu­mirea şi încrederea noastră faţă de hotărîrile adoptate de partid. Totodată ne angajăm să acţionăm cu eforturi spori­te pentru întărirea cooperati­vei, pentru înflorirea continuă a vieţii noastre“. „Prietenia şi colaborarea cu adevărat fră­ţeşti dintre români, maghiari, germani constituie unul din principalele izvoare ale uni­tăţii moral-politice a poporu­lui nostru“, a relevat judecă­torul Szabó Alexandru. Au mai luat cuvîntul ingine­rul Urmaşi Alexandru de la I.M.T.F. Sebeş, şi învă­ţătoarea Balint Erna, şi Fo­­goroş Alexandru, directorul fabricii „Ardeleana“ din Alba Iulia. „Noi muncitorii de la Uzina de produse sodice din Ocna Mureş — a arătat Agged Alexandru — am primit cu deosebită bucurie hotărîrea partidului şi o considerăm cît se poate de binevenită. Mun­citorii de naţionalitate ma­ghiară lucrează la noi alături de români ca adevăraţi fraţi şi tovarăşi. Colaborarea lor strînsă, colaborare care se reflectă şi în îndeplinirea exemplară a sarcinilor de pro­ducţie este cea mai convingă­toare expresie a ataşamentu­lui lor faţă de politica parti­dului nostru“. în cadrul adu­nării a fost desemnat Consi­liul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghiară. In funcţia de pre­şedinte a fost desemnat jude­cătorul Szabó Alexandru. Totodată au fost desemnaţi re­prezentanţii locali în Consiliul oamenilor muncii de na­ţionalitate maghiară din Re­publica Socialistă România. Participanţii au adoptat în unanimitate, într-o atmosfe­ră de puternică însufleţire o telegramă adresată Co­mitetului Central al Parti­dului Comunist Român to­varăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, printre alte­le : „Pe noi, populaţia maghia­ră de pe meleagurile acestui judeţ ne leagă de ceilalţi oa­meni ai muncii români şi ger­mani veacuri de luptă înfră­ţită pentru dreptate şi liberta­te, aspiraţia comună pentru progres social, încredinţăm conducerea partidului, pe dumneavoastră scumpe tova­răşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort, că ne vom mobiliza toate ener­giile noastre creatoare pentru a traduce în viaţă hotărîrile Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a P.C.R. pentru propăşirea scumpei noastre patrii — Republica So­cialistă România“. Arad Sala Consili­­ului sindical din localitate a găzduit ieri a­­dunarea de constituire a Con­siliului judeţean Arad al oa­menilor muncii de naţionali­tate maghiară. La începutul lucrărilor, tov. Theodor Haş, prim secretar al Comitetului judeţean Arad al P.C.R., pre­şedintele Consiliului popular judeţean, a arătat că, împre­ună cu întregul nostru popor, oamenii muncii din judeţ —­ români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au lu­at cunoştinţă cu deosebit inte­res de hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din octombrie a.c. privitoare la organizarea Fron­tului Unităţii Socialiste şi a consiliilor oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocui­toare. Noile forme organizato­rice preconizate se integrează armonios în ansamblul de mă­suri ,întreprinse în ultimii ani de către partidul nostru pri­vind perfecţionarea vieţii po­litice şi sociale, dezvoltarea de­mocraţiei socialiste, corespun­zător stadiului actual al con­strucţiei socialiste în România. Au luat apoi cuvîntul nume­roşi participanţi. Romiveş Anton, preşedintele C.A.P. din Pecica a arătat că în comuna sa trăiesc şi muncesc împreu­nă peste 10 000 de locuitori ro­mâni, maghiari şi de alte na­ţionalităţi care înfrăţiţi în muncă şi în idealuri îşi aduc contribuţia la prosperitatea patriei noastre dragi, Româ­nia socialistă. Takacs Ju­­dith, muncitoare la uzinele „30 Decembrie“, inginerul Hor­vath Ladislau şi alţi vorbitori, au subliniat semnificaţia po­litică şi­­socială a acestui im­portant eveniment, în conti­nuare, a fost desemnat Consi­liul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate ma­ghiară. Ca preşedinte a fost desemnat profesorul Kocsik Iosif. Au fost desemnaţi repre­zentanţii locali în Consiliul oa­menilor muncii de naţionali­tate maghiară din Repu­blica Socialistă România. Participanţii la adunare au a­­doptat o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Spicuim din conţinut: „Considerăm că constituirea consiliilor oame­nilor muncii aparţinînd naţio­nalităţilor conlocuitoare re­prezintă un pas înainte în lăr­girea cadrului de manifestare a drepturilor şi libertăţilor po­litice şi cetăţeneşti, în dezvol­tarea democraţiei socialiste şi că acest fapt va prilejui o nouă şi puternică afirmare a unităţii şi frăţiei dintre po­porul român şi naţionalităţi­le conlocuitoare“. Constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii de naţionalitate germană Sibiu In sala clu­___ bului uzine­lor „Indepen­denţa“ s-a ţi­nut ieri adunarea de constitui­re a Consiliului judeţean Si­biu al oamenilor muncii de na­ţionalitate germană. Tov. Nico­lae Gavrilescu, prim secretar al Comitetului judeţean P.C.R., preşedinte al Consiliului popu­lar judeţean, a rostit un cu­­vînt de deschidere în care a subliniat importanţa creării consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate germană, care reflectă modul cuprinzător şi unitar în care partidul abor­dează întregul aisamblu al problemelor construcţiei noastre socialiste, preocuparea sa constantă de a perfecţiona continuu întreaga activitate. In cadrul adunării au mai vorbit medicul Mihail Rö­­rich, ziaristul Edvald Zwei­er, redactor şef al ziaru­lui „Hermanstädter Zeitung“, profesorul Andrei Kloos, di­rector adjunct al Liceului nr. 2 din Mediaş, profesoara Erika Berger, din Agnita, Liane Schlosser, cercetătoare la In­stitutul „Chimigaz" din Mediaş precum şi Richard Winther, deputat în Marea Aduna­re Naţională. Ei şi-au ex­primat recunoştinţa profun­dă faţă de politica na­ţională marxist-leninistă a partidului nostru, politică în­dreptată spre întărirea unităţii moral-politice a poporului. Au fost desemnaţi membrii Consi­liului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germa­nă. Ca preşedinte a fost de­semnat Herbert Hoffman, şef de secţie la Comitetul judeţean al P.C.R. Au fost desemnaţi reprezentanţii locali în consi­liul oamenilor muncii de na­ţionalitate germană din Repu­blica Socialistă România. Participanţii la adunare au a­­dresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Legăturile tradi­ţionale, conlucrarea şi convie­ţuirea frăţească dintre românii şi saşii din Transilvania — se subliniază în text — au rădă­cini adinei în istoria patriei noastre comune. Orînduirea socialistă a ridicat pe o treap­tă superioară, a consolidat a­­ceastă unitate armonioasă. In patria noastră comună ne sunt asigurate nouă, ca şi celorlalte naţionalităţi conlocuitoare, e­­galitatea în drepturi în toate domeniile vieţii politice, eco­nomice, sociale şi culturale. Vă asigurăm iubite tovarăşe Ceauşescu de ataşamentul nos­tru unanim faţă de politica clarvăzătoare promovată cu consecvenţă de Partidul Co­munist Român“. Timiş In­sula Uni­­versităţii din Timişoara s-au desfăşurat ieri lucrările adunării de consti­tuire a Consiliului judeţean­­­imiş a oamenilor muncii de naţionalitate germană. Adre­­sîndvi-se celor prezenţi, tov. Mih­ai Telescu, prim secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele Consi­liului popular judeţean, a spus : „înfiinţarea consiliilor oamenilor muncii de naţionali­tate maghiară, germană şi sîrbă, ca organisme perma­nente cu caracter reprezen­tativ, , răspund­e unor nece­sităţi obiective. Ele sunt chemate să asigure condiţii tot mai bune de participare acti­vă, multilaterală a oamenilor muncii din rîndul naţiona­lităţilor conlocuitoare la dez­baterea şi înfăptuirea politicii partidului, la elaborarea, şi­­traducerea în viaţă a măsuri­lor privind dezvoltarea econo­miei, ştiinţei, culturii, a măsu­rilor de politică externă, de perfecţionare a activităţii so­ciale“, în cadrul aceleiaşi adu­nări a luat cuvîntul conf. univ. dr. Ştefan Bilder, de la Uni­versitatea din Timişoara, care a arătat că hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. referitoare la constituirea consiliilor naţio­nalităţilor conlocuitoare mar­chează o etapă nouă în exis­tenţa istorică a acestor naţio­nalităţi din, patria noastră unde rezolvarea marxist-lem­­histă a problemei naţionale asigură deplina egalitate în drepturi, accesul neîngrădit la viaţa economică, socială şi po­­litică, la învăţământ şi cultură tuturor cetăţenilor, fără deose­bire de naţionalitate. In acelaşi spirit au vorbit şi scriitorul Hans Kehrer, muncitoarea Gertrude Weismüller şi învă­ţătorul Karl Orner. A fost de­semnat apoi Consiliul judeţean Timiş al oamenilor muncii de naţionalitate germană. Func­ţia de preşedinte a fost încre­dinţată tov. Nicolau Berwan­­ger, redactor la ziarul „Neuer Weg“. Au fost desemnaţi re­prezentanţii locali în Consiliul oamenilor muncii de naţionali­tate germană din Republica Socialistă România, într-o atmosferă de puternic en­tuziasm a fost adoptat, în încheiere, textul unei tele­grame adresate C.C. al­ P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Noi, cei peste 400 de reprezentanţi ai oamenilor muncii de naţionalitate germa­nă din satele şi oraşele judeţu­lui Timiş, participând cu însu­fleţire şi deplină satisfacţie la constituirea Consiliului jude­ţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană, ne în­dreptăm gîndurile spre Parti­dul Comunist Român, spre conducerea sa înţeleaptă care a asigurat rezolvarea în spirit marxist-leninist a problemei naţionale, deplina egalitate in drepturi a naţionalităţilor con­locuitoare cu poporul român, dezvoltarea frăţiei în muncă şi luptă a tuturor Celor ce tră­iesc pe pămîntul României so­cialiste. Vă asigurăm că nu ne vom precupeţi eforturile pen­tru a asigura participarea tot mai activă­ a populaţiei de na­ţionalitate­ germană din jude­ţul Timiş la înfăptuirea măre­ţului program de edificare a socialismului, că ■ vom milita pentru întărirea prie­teniei, frăţiei şi unităţii dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, pentru prosperitatea şi propă­şirea scumpei noastre patrii — România socialistă“. Alba Reprezentan­­an­ţii populaţiei germane din judeţul Alba, întruniţi ieri la Sebeş, şi-au desemnat Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţio­nalitate germană. După ce tov. G. Homoştean, prim secretar al Comitetului judeţean al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a prezentat o expunere în legătură cu mă­surile adoptate la recenta Ple­nară a C.C. al P.C.R., s-a dat cuvîntul celor prezenţi. Profe­sorul Haider Egon din comuna Petreşti, Mathias Bimmel, pre­şedintele C.A.P. din Pianu de Jos, muncitorul Eric Müller de la Fabrica de hîrtie din Pe­treşti au exprimat cu emoţie şi căldură deplina lor aprobare şi mulţumirea lor profundă faţă de politica naţională marxist leninistă a partidului de ridi­care a României socialiste pe culmile civilizaţiei şi progresu­lui. „Am primit cu deosebită satisfacţie şi cu nespusă încre­dere măsurile recentei Plenare a C.C. al P.C.R., a declarat mun­citorul Ioan Rill, de la Fabrica de ciorapi şi tricotaje. Datorită politicii înţelepte a partidului, noi muncitorii germani avem aceleaşi drepturi ca şi cetăţe­nii români, participăm în egală măsură la viaţa economică, po­litică şi socială a ţării. După ce a trecut în revistă rezulta­tele bune dobîndite de către cooperatorii români şi germani din Sona, Daniel Roth, preşe­dintele cooperativei din aceas­tă localitate a arătat : „Suntem­ hotărîţi să muncim şi pe mai departe în deplină unire şi în­ţelegere pentru a obţine recol­te cît mai bogate“. A fost de­semnat apoi Consiliul oameni­lor muncii de naţionalitate germană, avînd ca preşedinte pe profesorul Hans Schneider. Au fost desemnaţi reprezen­tanţi locali în consiliul oame­nilor muncii de naţionalitate germană din Republica Socia­listă­ România. Sintetizând sim­ţămintele şi gîndurile care ani­mă populaţia germană din ju­deţul Alba, telegrama adoptată la încheierea lucrărilor şi trimi­să C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, subliniază printre altele : „Constituirea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor oamenilor mun­cii ai naţionalităţilor conlocui­toare reprezintă o expresie majoră a democratismului pro­fund al societăţii noastre în care se împletesc garantarea libertăţilor naţionale şi per­sonale ale cetăţenilor aparţi­nînd naţionalităţilor conlocui­­ toare cu participarea activă a­­ acestora la elaborarea şi înfăp­­t­­uirea politicii interne şi exter­­­­ne a partidului şi statului nos­tru. Ne angajăm să ne unim şi mai mult eforturile noastre cu cele ale oamenilor muncii de pe aceste meleaguri, indiferent de naţionalitate, cu ale între­gului popor ştiind că interesele noastre sunt aceleaşi : făurirea unei societăţi noi, promovarea dreptăţii şi libertăţii tuturor oamenilor muncii. Constituirea Consiliului judeţean Suceava al oamenilor muncii de naţionalitate ucraineană Suceava In Zila de fes­­­tivitaţi a Con­siliului popular judeţean Sucea­va a avut loc ieri adunarea reprezentanţilor oamenilor muncii de naţionalitate ucrai­neană, din judeţ. In deschide­rea adunării a luat cu­vîntul tov. Emil Bobu, prim secretar al Comitetului jude­ţean Suceava al P.C.R., preşe­dintele Consiliului popular ju­deţean. In expunerea sa, vor­bitorul a înfăţişat tabloul am­plu al realizărilor dobîndite în patria noastră prin contri­buţia oamenilor muncii ro­mâni şi a celor aparţinînd na­ţionalităţilor conlocuitoare, po­litica consecventă a partidului şi statului nostru de întărire a unităţii moral-politice a po­porului nostru. Au luat apoi cuvîntul un mare număr de participanţi. Prof. Ilarion Za­­hariciuc de la Liceul „Ştefan cel Mare“ din Suceava a sub­liniat justeţea politicii naţio­nale a partidului nostru, pa­triotismul fierbinte al tuturor oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate şi care se ma­nifestă prin participarea entu­ziastă la opera de construcţie socialistă. „Numai socialismul asigură egalitatea deplină“, a spus Vasile Chidoveţ, directo­rul Fabricii de mobilă din Ră­dăuţi. La rîndul său Victor Procopeţ, preşedintele coope­rativei agricole din Bălcăuţi, a prezentat schimbările profunde care au avut loc în anii noştri în localitatea sa ca şi în întrea­ga ţară şi s-a referit la participarea comună la mun­ca de ridicare a satului, a oa­menilor muncii români şi ucrainieni. Adunarea a ascul­tat de asemenea cuvîntul învă­ţătoarei Olga Seiciuc, care s-a referit la dezvoltarea spiritua­lă a oamenilor muncii de na­ţionalitate ucraineană, dezvol­tare pentru care există astăzi create toate condiţiile mate­riale­­ necesare. In încheierea lucrărilor a fost desemnat Con­siliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate ucrai­neană. Profesorul Ilarion Za­­hariciuc a fost ales ca preşedin­te. In telegrama adoptată cu a­cest prilej şi adresată Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu se arată printre altele : „Realizările re­marcabile dobîndite în con­strucţia socialistă, viaţa li­beră şi fericită pe care o trăim, ne-au convins că nu­mai munca şi lupta comu­nă, pline de pasiune şi dărui­re, munca înfrăţită pentru înfăptuirea politicii partidului ne asigură bunăstarea mate­rială şi spirituală. Crearea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor naţionalităţilor stimulează şi mai mult ener­giile noastre, ne deschide căi noi pentru a ne spori aportul la întreaga viaţă politică, eco­nomică şi socială". ’ Foto : AGERPRES La Institutul central de documentare tehnică din Capitală a intrat în probe tehnologice un sistem automatizat de informare asupra noutăţilor din literatura ştiinţifică, tehnică şi economică mon­dială. Sistemul foloseşte un grup de maşini şi insta­laţii moderne cu ajutorul cărora se asigură înmaga­­zinarea în memoria fotografică a documentelor (articole de reviste, cărţi şi alte materiale documen­tare). In clişeu : un aspect din secţia fotofilm a institutului La obiective raportate ca date în funcţiune constructorul mai are de lucru Pe buzunarele cui sunt beneficiarii largi la suflet ? î­n mai multe rinduri am­­ fost anul acesta în pose-­­ sia unor veşti sosite din ju­deţul Braşov, veşti prin care ni se anunţau că noi capacităţi de producţie au intrat în circuitul economic al ţării. La cîteva din aceste tinere obiective, ce fac parte mai ales din planurile de dezvoltare a unor întreprinderi existente, am poposit recent pentru a vedea cum au început noile capacităţi să se încadreze în efortul general al unităţilor din care fac parte. ...Uzina „Electroprecizia“ — Săcele. Spre sfirşitul lunii au­gust, aici a fost dată în func­ţiune o nouă sculărie, primul o­­biectiv din cadrul lucrărilor de dezvoltare a întreprinderii. Vi­zităm secţia constatînd că in a­­fară de faptul că pe alocuri mai sunt unele zone „albe“ în care urmează să se mai monteze ma­­şini-unelte, fabricaţia de scule continuă să fie lipsită de apor­tul unor importante comparti­mente unde constructorul nu şi-a încheiat încă lucrările. La­boratorul de precizie şi ascuţi­­toria de scule, de pildă, conti­nuă să fie încă neterminate, în vreme ce în camera maşinilor de prelucrat prin coordonate, pardoseala de renolit a fost pusă numai provizoriu. De comun acord cu construc­torul (întreprinderea de con­strucţii industriale şi montaj — Braşov), beneficiarul a preluat parţial noua secţie doar prin­­tr-un simplu proces verbal, act ce se află total în afara orică­rei legislaţii a operaţiilor de re­cepţie. Poate şi din acest mo­tiv, cea mai mare parte dintre defecţiunile constatate de bene­ficiar la intrarea în noua secţie, sau ulterior în timpul funcţio­nării ei, nu au fost remediate de constructor care se angajase să le încheie pînă la 25 octom­brie a.c. ...In cadrul lucrărilor de dez­voltare şi sistematizare, la Fa­brica de tricotaje din Braşov a fost dat în funcţiune un nou corp de producţie prin care se dublează actuala capacitate. La 30 iunie 1968, cînd s-a încheiat actul de predare-preluare al noului obiectiv, constructorul (Trustul V—Braşov) mai avea de executat lucrări — îndeosebi fi­nisaje — în valoare de aproape 500 000 lei. După trei luni, la sfîrşitul lui octombrie, lucrările restante se mai ridicau la o va­loare de 300 000 lei, dar sorţi de încheiere totală nu se vedeau deoarece de circa două săptă­­mîni constructorii părăsiseră şantierul. ...La Fabrica de scule din Rîş­­nov, ne întîlnim cu o altă lu­crare realizată de întreprinderea de construcţii industriale şi montaje din Braşov. Este vorba de corpul tehnico-social şi la­boratoare care figurează în acte că a fost dat în folosinţă con­form contractului la 30 septem­brie 1968. Dat fiind necesităţile urgente ale producţiei, beneficia­rul a intrat în folosinţa unor la­boratoare încă din luna mai, pri­lej cu care s-a semnat un proces verbal de constatare a unor de­ficiențe calitative la o serie de lucrări. Se poate observa însă că în protocolul de predare-pre­­luare întocmit trei luni mai tîr­­ziu, cele mai multe din aceste remedieri sînt din nou înscrise — deci nu fuseseră executate — adăugîndu-li-se altele noi care de fapt se referă la lucrări ne­terminate. Este suficient de men­ţionat în acest sens că proiec­tantul lucrării a refuzat să sem­neze respectivul document, pre­­cizînd într-o­ notă că „s-au­­constatat o serie de deficienţe şi restanţe a unor lucrări din partea constructorului. Două dintre cele mai grave sunt gru­purile sanitare din corpul P+3, care nu au asigurată ventilaţia prevăzută în proiect şi din care cauză sunt neutilizabile, iar în anumite puncte ale terasei, în special la corpul P+1, hidroi­­zolaţia nu a fost bine executa­tă, sau a fost deteriorată ulteri­or, incit se produc infiltraţii pu­ternice de apă“. Iată adevărata faţă a­ unor o­­biective despre care s-a raportat darea lor în funcţiune. Este e­­vident că o asemenea practică, pe lingă faptul că denaturează realitatea, lipseşte de fapt eco­nomia naţională de aportul com­plet al unor capacităţi de pro­ducţie care figurează în Scripte ca terminate. Şi ea îşi are în primul rînd izvorul în lipsa de atenţie ce se acordă operaţiilor de recepţie a noilor obiective, operaţii care şi aşa se bazează pe o legislaţie ce pe alocuri mai lasă portiţe deschise de încălca­re a prevederilor legale. Am văzut astfel în cazurile citate obiective preluate prin simple procese verbale care nu au nici o legalitate, am observat lucrări neterminate trecute la capitolul remedieri pentru a permite con­structorului să-și continue acti­vitatea în ciuda faptului că a raportat încheierea ei, am fost sesizaţi de amînarea la nesfîrşit a unor remedieri ce condiţio­nează buna funcţionare a res­pectivelor unităţi. Pentru a masca astfel de practici, între­prinderea de reţele electrice— Braşov foloseşte nestînjenită un alt sistem nu mai puţin dăună­tor : amînarea operaţiilor de re­cepţie. Această întreprindere avea la 9 august 1988 15 lucrări în valoare de 5 milioane lei, care deşi erau puse în funcţiune din lunile aprilie, mai şi iunie nu erau încă recepţionate. Şi într-um fel, şi în altul, ast­fel de beneficiari largi la suflet cu lucrările executate de con­structori şi montori, trebuie traşi serios la răspundere de respec­tivele ministere tutelare (în ca­zurile menţionate M.I.C.M. şi M.I.U.), căci asemenea practici se fac în defavoarea economiei naţionale, permiţînd perpetuarea unei mentalităţi reprobabile. [ TUDOR GHEORGHIU Mari lucrări pentru modernizarea reţelei de drumuri (Urmare din pag. 1) de cale ferată va fi deschisă cir­culaţiei pe noul traseu Cîmpina —Comarnic, care, la rîndul său, elimină şi evită neajunsurile ac­tualei şosele. Va fi de asemenea deschis circulaţiei podul peste Dunăre, de la Giurgeni la Va­dul Oii, realizare tehnica impor­tantă, care va îmbunătăţi sub­stanţial accesul spre litoral. Va mai fi terminat noul tra­seu al drumului naţional nr. 6 Gura Văii—Caramnic din zona Porţilor de Fier, se vor finaliza lucrările la şoselele de impor­­tanţă economică şi turistică Brezoi—Voineasa, la Hidrocen­trala Lotru şi Deva—Oradea, odată cu darea în folosinţă a sec­torului Hălmagiu —­Vaşcău. Tot în anul 1969, Centrul car­bonifer Motru va fi legat de Tg. Jiu, prin şoseaua modernă care trece pe la Ploştina, iar bazinul minier Moldova Veche cu Timi­şoara , vor fi încheiate lucrările de modernizare în curs de reali­zare pe şoselele Gheorghieni— Topliţa, Baia Sprie—Sighet, Cîm­­pulung—Rucăr—Bran. Traver­sînd Carpaţii meridionali acesta­­ din urmă va face legătura între­­ centrele puternic dezvoltate In­­­­dustrial Piteşti şi Braşov. Vor fi­­ atacate lucrări de modernizare­­ noi pe drumurile Topliţa—Borsec­­ —Bistricioara, cale directă de­­ acces între Transilvania şi Mol- I­dova, Miercurea Ciuc—Gheor- I­ghieni, care va completa legă­­­­tura dintre Braşov şi Tg. Mureş,­­ prin Topliţa precum şi cu Valea­­ Bistriţei, prin Gheorghieni—Bi­­caz . Şoselele Brăila—Tulcea,­­ Constanţa—Mihail Kogălniceanu.­­ Constanţa—Tuzla figurează, la rîndul lor, în planul de perspec- I tivă al modernizărilor rutiere.­­ O atenţie sporită va fi acorda­­­­tă acţiunii menite să sporească­­ siguranţa circulaţiei. Va fi ex-­­ tins sistemul semnalizării reflec­torizante şi al stilpilor de ghi­­l­daj, vor fi executate noi mar­caje orizontale, locuri de parcaj şi insule de dirijare pentru eli­minarea punctelor periculoase. La finele anului 1970, din cei aproape 12 000 km de drumuri naţionale, peste 90 la sută vor avea îmbrăcăminte asfaltică sau de­ beton ciment, capabile să facă faţă cerinţelor actuale de trafic. Moldovenesc . De la Muzeul lemnu­lui la fabrica de mobilă • O sută de mii de gar­nituri de provenienţă suceveană Fabrica de mobilă din Cîmpulung Moldovenesc, care se pregăteşte să-şi înceapă probele mecanice, va pro­duce anual, în cooperare cu fabrica de mobilă a com­binatului de industrializare a lemnului din Suceava, 20 000 de garnituri. Intrarea în funcţiune a unei fabrici de mobilă, într-un oraş încon­jurat de păduri, echivalează cu consacrarea unei producţii ce derivă din vechi şi cuprin­zătoare tradiţii meşteşugăreşti. Cît de întinse sînt tradiţiile lemnăritului la Cîmpulung şi ce loc a ocupat în viaţa cîm­­pulungenilor, se poate vedea, dintr-o privire la originalul muzeu din localitate, cu un profil unic în ţară, dedicat în exclusivitate culturii tradi­ţionale a lemnului. Cîteva piese de mobilier, printre altele un pat ţărănesc de, o somptuozitate imperială, ilus­trează gustul, imaginaţia şi măiestria vechilor meşteri locali, renumiţi într-o bună parte din ţară pentru :• pa­siunea lemnăritului, rezultată din ridicarea unei Îndelet­niciri pe treapta recunoaşterii artistice. Cîmpulungul a produs şi pînă cum mobilă,­ la între­prinderea de industrie locală „Rarăul“. Noua fabrică lăr­geşte însă considerabil pro­ducţia de mobilier şi, mai cu seamă, o diversifică şi,o mo­dernizează. Producţia în co­operare împarte procesul­­teh­nologic în două: primele operaţii de­ pe flux vor fi executate­­ la CLT.L.’ ■,Suceava, iar prelucrările­ mecanice,.- -fi­nisajul, tapițeria la Cîmpulung. Muncitorii fabricii s-au­­ spe­cializat în prealabil la Su­ceava. In vreme­ ce cadrele de ingineri au lucrat o perioadă în întreprinderil­ele mobilă cu utilaj similar, pentru a se familiariza cu maşinile din dotaţia fabricii. In producţia industrială a judeţului Suceava, cunoscut în ţară prin pădurile sale bogate, mobilierul ocupă un loc important. Stobilierul bucovinean, în special­­ cel fabricat la I.P.R.O.F.I.L. Ră­dăuţi, are beneficiari în ţări îndepărtate ale lumii. O dată cu intrarea în funcţiune a fabricii de mobilă din Cîm­pulung, pe meleagurile su­cevene , se vor produce anual aproape o­ sută de mii de garnituri. Cu trecerea timpu­lui, culorile lemnului din pădurile Bucovinei vor­ de­veni­­ familiare, în tot mai multe case. Amplasată în vecinătatea fabricii de conservare a lapte­lui, noua întreprindere cîm­pulungeană şi-a înălţat ziduri­le în vreme ce în , centrul oraşului se execută lucrări ample de sistematizare, cuprin­­zînd blocuri de locuinţe, un hotel turistic cu 10 etaje, o casă de cultură, o policlinică, un centru şcolar silvic. Tot în acest timp, un­­drum de asfalt a început să urce spre Rarău, unde se pregăteşte construirea unei moderne ca­bane cu încălzire centrală P. SOLCAN corespondentul „României libere“ LITERA LEGI­I ESTE ÎNCĂ PESTE TOT RESPECTATĂ (Urmare din pag. 1) agricol fără a obţine în preala­bil aprobările forurilor în drept, întreprinderea de industrie lo­cală „Mureşul“-Arad, bunăoară, a ocupat şi săpat terenul arabil pe suprafaţa de 0,8 ha fără a avea aprobare şi nici chiar con­­simţămîntul cooperativei agri­cole, proprietara terenului, în­treprinderea locală ape, canal, gaze, băi din Iași a făcut săpă­turi în zona Podul­ Iloaiei-canton C.F.R., fără a avea aprobările legale de scoatere din circuitul agricol. In plus a lăsat terenul degradat, întreprinderea de tele­­comunicaţii-Bacău — a deschis şanţuri pe teritoriul comunei Dumeşti — judeţul Iaşi, pe mulţi kilometri, împiedicînd lucrările agricole de arat şi semănat, de­­gradînd, pe alocuri, şi griul semănat în această toamnă. Ca­riera Bragadiru a ocupat fără aprobare şi a degradat peste 20 ha terenuri aparţinînd C.A.P.­Clinceni — Jud. Slobozia, iar I.R.E.B. a ocupat cu 2 ha mai mult teren arabil (de la C.A.P. Chitila) faţă de suprafaţa care a fost iniţial aprobată. De notat că unele din aceste aba­teri s-au petrecut sub ochii or­ganelor locale. Ele nu-s depis­tate şi sesizate operativ celor în drept­­pentru a fi sancţionate cu amenzile prevăzute de lege. Nici proiectanţii nu-s mai gri­julii cu folosirea pămîntului. Continuă tendinţa de a se soli­cita pentru diferite obiective suprafeţe mai mari decit este necesar. Pentru extinderea Uzi­nei de aluminiu Slatina, bună­oară s-au solicitat 31,7 ha, dar la avizare s-a văzut că această zonă poate fi redusă la numai 25,3 ha. Pentru construcţia Gru­pului şcolar din Ploieşti al Mi­nisterului Industriei Chimice s-au solicitat 3,8 ha dar­ s-au avizat numai 1,7 ha etc. Se cunoaşte că executarea construcţiilor pe mai multe ni­vele şi comasarea construcţiilor care le deservesc duc la eco­nomii însemnate de teren. Aceste posibilităţi continuă însă să fie ignorate, începînd de la proiec­tarea obiectivelor. Construcţia cantinei separat de pavilionul administrativ, (I.A.S.-Ciulniţa) duce la ocuparea unei suprafeţe mai mari faţă­ de situaţia cînd acestea s-ar fi­ executat într-un singur corp de clădire. Acelaşi lucru se întîmplă şi la com­plexele şcolare, unde pavilionul dormitoarelor se construieşte separat de cantină. Nu pot fi oare alăturate amintitele difi­cultăţi prin realizarea unui pro­iect tip , de construcţie care să­ comaseze aceste funcţiuni într-o singură construcţie ? La oraşe, noile ansambluri create au acum densităţi sporite, de la 1 500 mp construcţii/ha — la 5 000—6 000 mp construcţii pe hectar. Cu toate acestea există unele propuneri de sistemati­zare a unor localităţi urbane (Tulcea, Piteşti) unde se păs­trează, chiar pentru perspective îndepărtate, cartiere cu densi­tăţi ,apropiate de densitatea ac­tuală a satelor. Este o dovadă­ că realizarea construcţiilor pe verticală şi mărirea densităţii construcţiilor nu şi-a primit, peste tot soluţionarea adecvată. De aici necesitatea ca C.S.C.A.S. să analizeze posibilitatea evi­tării pulverizării obiectivelor de capacitate mică şi neetajate, prin elaborarea de proiecte tip sau refolosibile, cu funcţiuni complexe. In scopul reducerii suprafeţe­lor de teren necesare construc­ţiilor, prin lege s-a prevăzut re­vizuirea normativelor tehnice ce se elaborează de ministerele şi organele centrale beneficiare de investiţii. Termenul de îndepli­nire­­a acestei sarcini se împli­neşte peste o lună. Ce-i drept, acţiunea este în curs de desfă­şurare, însă sunt multe minis­tere şi organe centrale care nu au răspuns pînă în prezent la solicitările C.S.A. şi C.S.C.A.S. (Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Comerţului Exterior, Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, Ministerul Sănătăţii, Comitetul Geologic). Organele vizate au obligaţia de a lua de urgenţă măsurile co­respunzătoare pentru ducerea la îndeplinire în termen a indica­ţiilor date de conducerea de partid şi de stat. Evitarea risipei de teren este o problemă majoră care trebuie să stea permanent în atenţia tuturor celor ce au tangenţă cu gospodărirea fondului funciar. O răspundere deosebită revine însă direcţiilor agricole judeţene care au îndatorirea de a verifica cu mai multă atenţie, pe teren, amplasamentele obiectivelor ce se propun pentru construcţie. Avizele pe care le dau precum şi verificarea întregii documen­taţii să poarte amprenta celei mai înalte exigenţe. Respectarea legii este obliga­torie pentru toţi. Buna gospo­dărire a pămîntului este o sar­­cină naţională a cărei îndepli­nire interesează nu numai ge­neraţiile de azi ci şi pe­ ’ cele viitoare.

Next