România Liberă, noiembrie 1968 (Anul 26, nr. 7475-7500)
1968-11-08 / nr. 7481
,,Románia liberó* eni. — s.xi.i%s — pag. a z-a Constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii de naţionalitate maghiară Alba Reprezentanţii populaţiei maghiare din judeţul Alba s-au întrunit ieri pentru constituirea Consiliului lor judeţean. Luînd cuvîntul, tovarăşul G. Homoştean prim secretar al Comitetului judeţean al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului popular judeţean a subliniat importanţa măsurilor luate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. pentru întărirea unităţii moralpolitice a poporului nostru, pentru dezvoltarea şi adîncirea democratismului orînduirii noastre socialiste. ..Călăuzit de învăţătura marxistleninistă, de principiile internaţionalismului proletar — a subliniat vorbitorul — partidul nostru a preluat şi ridică pe noi trepte tradiţiile de unitate şi înfrăţire dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare. La toate realizările care se dobîndesc în judeţul nostru contribuie din plin muncitorii, ţăranii şi intelectualii români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi care acţionează într-o deplină unitate“. Adunarea a prilejuit o puternică manifestare a ataşamentului faţă de politica marxist-leninistă a partidului nostru. „în numele cooperatorilor din comuna Lopadea Nouă — a spus Szabó Laurenţiu, preşedintele C.A.P. din localitatea amintită — exprim mulţumirea şi încrederea noastră faţă de hotărîrile adoptate de partid. Totodată ne angajăm să acţionăm cu eforturi sporite pentru întărirea cooperativei, pentru înflorirea continuă a vieţii noastre“. „Prietenia şi colaborarea cu adevărat frăţeşti dintre români, maghiari, germani constituie unul din principalele izvoare ale unităţii moral-politice a poporului nostru“, a relevat judecătorul Szabó Alexandru. Au mai luat cuvîntul inginerul Urmaşi Alexandru de la I.M.T.F. Sebeş, şi învăţătoarea Balint Erna, şi Fogoroş Alexandru, directorul fabricii „Ardeleana“ din Alba Iulia. „Noi muncitorii de la Uzina de produse sodice din Ocna Mureş — a arătat Agged Alexandru — am primit cu deosebită bucurie hotărîrea partidului şi o considerăm cît se poate de binevenită. Muncitorii de naţionalitate maghiară lucrează la noi alături de români ca adevăraţi fraţi şi tovarăşi. Colaborarea lor strînsă, colaborare care se reflectă şi în îndeplinirea exemplară a sarcinilor de producţie este cea mai convingătoare expresie a ataşamentului lor faţă de politica partidului nostru“. în cadrul adunării a fost desemnat Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. In funcţia de preşedinte a fost desemnat judecătorul Szabó Alexandru. Totodată au fost desemnaţi reprezentanţii locali în Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă România. Participanţii au adoptat în unanimitate, într-o atmosferă de puternică însufleţire o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, printre altele : „Pe noi, populaţia maghiară de pe meleagurile acestui judeţ ne leagă de ceilalţi oameni ai muncii români şi germani veacuri de luptă înfrăţită pentru dreptate şi libertate, aspiraţia comună pentru progres social, încredinţăm conducerea partidului, pe dumneavoastră scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că nu vom precupeţi nici un efort, că ne vom mobiliza toate energiile noastre creatoare pentru a traduce în viaţă hotărîrile Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a P.C.R. pentru propăşirea scumpei noastre patrii — Republica Socialistă România“. Arad Sala Consiliului sindical din localitate a găzduit ieri adunarea de constituire a Consiliului judeţean Arad al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. La începutul lucrărilor, tov. Theodor Haş, prim secretar al Comitetului judeţean Arad al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a arătat că, împreună cu întregul nostru popor, oamenii muncii din judeţ — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — au luat cunoştinţă cu deosebit interes de hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. din octombrie a.c. privitoare la organizarea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare. Noile forme organizatorice preconizate se integrează armonios în ansamblul de măsuri ,întreprinse în ultimii ani de către partidul nostru privind perfecţionarea vieţii politice şi sociale, dezvoltarea democraţiei socialiste, corespunzător stadiului actual al construcţiei socialiste în România. Au luat apoi cuvîntul numeroşi participanţi. Romiveş Anton, preşedintele C.A.P. din Pecica a arătat că în comuna sa trăiesc şi muncesc împreună peste 10 000 de locuitori români, maghiari şi de alte naţionalităţi care înfrăţiţi în muncă şi în idealuri îşi aduc contribuţia la prosperitatea patriei noastre dragi, România socialistă. Takacs Judith, muncitoare la uzinele „30 Decembrie“, inginerul Horvath Ladislau şi alţi vorbitori, au subliniat semnificaţia politică şisocială a acestui important eveniment, în continuare, a fost desemnat Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. Ca preşedinte a fost desemnat profesorul Kocsik Iosif. Au fost desemnaţi reprezentanţii locali în Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate maghiară din Republica Socialistă România. Participanţii la adunare au adoptat o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Spicuim din conţinut: „Considerăm că constituirea consiliilor oamenilor muncii aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare reprezintă un pas înainte în lărgirea cadrului de manifestare a drepturilor şi libertăţilor politice şi cetăţeneşti, în dezvoltarea democraţiei socialiste şi că acest fapt va prilejui o nouă şi puternică afirmare a unităţii şi frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare“. Constituirea consiliilor judeţene ale oamenilor muncii de naţionalitate germană Sibiu In sala clu___ bului uzinelor „Independenţa“ s-a ţinut ieri adunarea de constituire a Consiliului judeţean Sibiu al oamenilor muncii de naţionalitate germană. Tov. Nicolae Gavrilescu, prim secretar al Comitetului judeţean P.C.R., preşedinte al Consiliului popular judeţean, a rostit un cuvînt de deschidere în care a subliniat importanţa creării consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate germană, care reflectă modul cuprinzător şi unitar în care partidul abordează întregul aisamblu al problemelor construcţiei noastre socialiste, preocuparea sa constantă de a perfecţiona continuu întreaga activitate. In cadrul adunării au mai vorbit medicul Mihail Rörich, ziaristul Edvald Zweier, redactor şef al ziarului „Hermanstädter Zeitung“, profesorul Andrei Kloos, director adjunct al Liceului nr. 2 din Mediaş, profesoara Erika Berger, din Agnita, Liane Schlosser, cercetătoare la Institutul „Chimigaz" din Mediaş precum şi Richard Winther, deputat în Marea Adunare Naţională. Ei şi-au exprimat recunoştinţa profundă faţă de politica naţională marxist-leninistă a partidului nostru, politică îndreptată spre întărirea unităţii moral-politice a poporului. Au fost desemnaţi membrii Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană. Ca preşedinte a fost desemnat Herbert Hoffman, şef de secţie la Comitetul judeţean al P.C.R. Au fost desemnaţi reprezentanţii locali în consiliul oamenilor muncii de naţionalitate germană din Republica Socialistă România. Participanţii la adunare au adresat o telegramă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Legăturile tradiţionale, conlucrarea şi convieţuirea frăţească dintre românii şi saşii din Transilvania — se subliniază în text — au rădăcini adinei în istoria patriei noastre comune. Orînduirea socialistă a ridicat pe o treaptă superioară, a consolidat această unitate armonioasă. In patria noastră comună ne sunt asigurate nouă, ca şi celorlalte naţionalităţi conlocuitoare, egalitatea în drepturi în toate domeniile vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Vă asigurăm iubite tovarăşe Ceauşescu de ataşamentul nostru unanim faţă de politica clarvăzătoare promovată cu consecvenţă de Partidul Comunist Român“. Timiş Insula Universităţii din Timişoara s-au desfăşurat ieri lucrările adunării de constituire a Consiliului judeţeanimiş a oamenilor muncii de naţionalitate germană. Adresîndvi-se celor prezenţi, tov. Mihai Telescu, prim secretar al Comitetului judeţean Timiş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a spus : „înfiinţarea consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, germană şi sîrbă, ca organisme permanente cu caracter reprezentativ, , răspunde unor necesităţi obiective. Ele sunt chemate să asigure condiţii tot mai bune de participare activă, multilaterală a oamenilor muncii din rîndul naţionalităţilor conlocuitoare la dezbaterea şi înfăptuirea politicii partidului, la elaborarea, şitraducerea în viaţă a măsurilor privind dezvoltarea economiei, ştiinţei, culturii, a măsurilor de politică externă, de perfecţionare a activităţii sociale“, în cadrul aceleiaşi adunări a luat cuvîntul conf. univ. dr. Ştefan Bilder, de la Universitatea din Timişoara, care a arătat că hotărîrea Plenarei C.C. al P.C.R. referitoare la constituirea consiliilor naţionalităţilor conlocuitoare marchează o etapă nouă în existenţa istorică a acestor naţionalităţi din, patria noastră unde rezolvarea marxist-lemhistă a problemei naţionale asigură deplina egalitate în drepturi, accesul neîngrădit la viaţa economică, socială şi politică, la învăţământ şi cultură tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate. In acelaşi spirit au vorbit şi scriitorul Hans Kehrer, muncitoarea Gertrude Weismüller şi învăţătorul Karl Orner. A fost desemnat apoi Consiliul judeţean Timiş al oamenilor muncii de naţionalitate germană. Funcţia de preşedinte a fost încredinţată tov. Nicolau Berwanger, redactor la ziarul „Neuer Weg“. Au fost desemnaţi reprezentanţii locali în Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate germană din Republica Socialistă România, într-o atmosferă de puternic entuziasm a fost adoptat, în încheiere, textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu. „Noi, cei peste 400 de reprezentanţi ai oamenilor muncii de naţionalitate germană din satele şi oraşele judeţului Timiş, participând cu însufleţire şi deplină satisfacţie la constituirea Consiliului judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană, ne îndreptăm gîndurile spre Partidul Comunist Român, spre conducerea sa înţeleaptă care a asigurat rezolvarea în spirit marxist-leninist a problemei naţionale, deplina egalitate in drepturi a naţionalităţilor conlocuitoare cu poporul român, dezvoltarea frăţiei în muncă şi luptă a tuturor Celor ce trăiesc pe pămîntul României socialiste. Vă asigurăm că nu ne vom precupeţi eforturile pentru a asigura participarea tot mai activă a populaţiei de naţionalitate germană din judeţul Timiş la înfăptuirea măreţului program de edificare a socialismului, că ■ vom milita pentru întărirea prieteniei, frăţiei şi unităţii dintre poporul român şi naţionalităţile conlocuitoare, pentru prosperitatea şi propăşirea scumpei noastre patrii — România socialistă“. Alba Reprezentananţii populaţiei germane din judeţul Alba, întruniţi ieri la Sebeş, şi-au desemnat Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate germană. După ce tov. G. Homoştean, prim secretar al Comitetului judeţean al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, a prezentat o expunere în legătură cu măsurile adoptate la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., s-a dat cuvîntul celor prezenţi. Profesorul Haider Egon din comuna Petreşti, Mathias Bimmel, preşedintele C.A.P. din Pianu de Jos, muncitorul Eric Müller de la Fabrica de hîrtie din Petreşti au exprimat cu emoţie şi căldură deplina lor aprobare şi mulţumirea lor profundă faţă de politica naţională marxist leninistă a partidului de ridicare a României socialiste pe culmile civilizaţiei şi progresului. „Am primit cu deosebită satisfacţie şi cu nespusă încredere măsurile recentei Plenare a C.C. al P.C.R., a declarat muncitorul Ioan Rill, de la Fabrica de ciorapi şi tricotaje. Datorită politicii înţelepte a partidului, noi muncitorii germani avem aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români, participăm în egală măsură la viaţa economică, politică şi socială a ţării. După ce a trecut în revistă rezultatele bune dobîndite de către cooperatorii români şi germani din Sona, Daniel Roth, preşedintele cooperativei din această localitate a arătat : „Suntem hotărîţi să muncim şi pe mai departe în deplină unire şi înţelegere pentru a obţine recolte cît mai bogate“. A fost desemnat apoi Consiliul oamenilor muncii de naţionalitate germană, avînd ca preşedinte pe profesorul Hans Schneider. Au fost desemnaţi reprezentanţi locali în consiliul oamenilor muncii de naţionalitate germană din Republica Socialistă România. Sintetizând simţămintele şi gîndurile care animă populaţia germană din judeţul Alba, telegrama adoptată la încheierea lucrărilor şi trimisă C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, subliniază printre altele : „Constituirea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare reprezintă o expresie majoră a democratismului profund al societăţii noastre în care se împletesc garantarea libertăţilor naţionale şi personale ale cetăţenilor aparţinînd naţionalităţilor conlocui toare cu participarea activă a acestora la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului nostru. Ne angajăm să ne unim şi mai mult eforturile noastre cu cele ale oamenilor muncii de pe aceste meleaguri, indiferent de naţionalitate, cu ale întregului popor ştiind că interesele noastre sunt aceleaşi : făurirea unei societăţi noi, promovarea dreptăţii şi libertăţii tuturor oamenilor muncii. Constituirea Consiliului judeţean Suceava al oamenilor muncii de naţionalitate ucraineană Suceava In Zila de festivitaţi a Consiliului popular judeţean Suceava a avut loc ieri adunarea reprezentanţilor oamenilor muncii de naţionalitate ucraineană, din judeţ. In deschiderea adunării a luat cuvîntul tov. Emil Bobu, prim secretar al Comitetului judeţean Suceava al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean. In expunerea sa, vorbitorul a înfăţişat tabloul amplu al realizărilor dobîndite în patria noastră prin contribuţia oamenilor muncii români şi a celor aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, politica consecventă a partidului şi statului nostru de întărire a unităţii moral-politice a poporului nostru. Au luat apoi cuvîntul un mare număr de participanţi. Prof. Ilarion Zahariciuc de la Liceul „Ştefan cel Mare“ din Suceava a subliniat justeţea politicii naţionale a partidului nostru, patriotismul fierbinte al tuturor oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate şi care se manifestă prin participarea entuziastă la opera de construcţie socialistă. „Numai socialismul asigură egalitatea deplină“, a spus Vasile Chidoveţ, directorul Fabricii de mobilă din Rădăuţi. La rîndul său Victor Procopeţ, preşedintele cooperativei agricole din Bălcăuţi, a prezentat schimbările profunde care au avut loc în anii noştri în localitatea sa ca şi în întreaga ţară şi s-a referit la participarea comună la munca de ridicare a satului, a oamenilor muncii români şi ucrainieni. Adunarea a ascultat de asemenea cuvîntul învăţătoarei Olga Seiciuc, care s-a referit la dezvoltarea spirituală a oamenilor muncii de naţionalitate ucraineană, dezvoltare pentru care există astăzi create toate condiţiile materiale necesare. In încheierea lucrărilor a fost desemnat Consiliul judeţean al oamenilor muncii de naţionalitate ucraineană. Profesorul Ilarion Zahariciuc a fost ales ca preşedinte. In telegrama adoptată cu acest prilej şi adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu se arată printre altele : „Realizările remarcabile dobîndite în construcţia socialistă, viaţa liberă şi fericită pe care o trăim, ne-au convins că numai munca şi lupta comună, pline de pasiune şi dăruire, munca înfrăţită pentru înfăptuirea politicii partidului ne asigură bunăstarea materială şi spirituală. Crearea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor naţionalităţilor stimulează şi mai mult energiile noastre, ne deschide căi noi pentru a ne spori aportul la întreaga viaţă politică, economică şi socială". ’ Foto : AGERPRES La Institutul central de documentare tehnică din Capitală a intrat în probe tehnologice un sistem automatizat de informare asupra noutăţilor din literatura ştiinţifică, tehnică şi economică mondială. Sistemul foloseşte un grup de maşini şi instalaţii moderne cu ajutorul cărora se asigură înmagazinarea în memoria fotografică a documentelor (articole de reviste, cărţi şi alte materiale documentare). In clişeu : un aspect din secţia fotofilm a institutului La obiective raportate ca date în funcţiune constructorul mai are de lucru Pe buzunarele cui sunt beneficiarii largi la suflet ? în mai multe rinduri am fost anul acesta în pose- sia unor veşti sosite din judeţul Braşov, veşti prin care ni se anunţau că noi capacităţi de producţie au intrat în circuitul economic al ţării. La cîteva din aceste tinere obiective, ce fac parte mai ales din planurile de dezvoltare a unor întreprinderi existente, am poposit recent pentru a vedea cum au început noile capacităţi să se încadreze în efortul general al unităţilor din care fac parte. ...Uzina „Electroprecizia“ — Săcele. Spre sfirşitul lunii august, aici a fost dată în funcţiune o nouă sculărie, primul obiectiv din cadrul lucrărilor de dezvoltare a întreprinderii. Vizităm secţia constatînd că in afară de faptul că pe alocuri mai sunt unele zone „albe“ în care urmează să se mai monteze maşini-unelte, fabricaţia de scule continuă să fie lipsită de aportul unor importante compartimente unde constructorul nu şi-a încheiat încă lucrările. Laboratorul de precizie şi ascuţitoria de scule, de pildă, continuă să fie încă neterminate, în vreme ce în camera maşinilor de prelucrat prin coordonate, pardoseala de renolit a fost pusă numai provizoriu. De comun acord cu constructorul (întreprinderea de construcţii industriale şi montaj — Braşov), beneficiarul a preluat parţial noua secţie doar printr-un simplu proces verbal, act ce se află total în afara oricărei legislaţii a operaţiilor de recepţie. Poate şi din acest motiv, cea mai mare parte dintre defecţiunile constatate de beneficiar la intrarea în noua secţie, sau ulterior în timpul funcţionării ei, nu au fost remediate de constructor care se angajase să le încheie pînă la 25 octombrie a.c. ...In cadrul lucrărilor de dezvoltare şi sistematizare, la Fabrica de tricotaje din Braşov a fost dat în funcţiune un nou corp de producţie prin care se dublează actuala capacitate. La 30 iunie 1968, cînd s-a încheiat actul de predare-preluare al noului obiectiv, constructorul (Trustul V—Braşov) mai avea de executat lucrări — îndeosebi finisaje — în valoare de aproape 500 000 lei. După trei luni, la sfîrşitul lui octombrie, lucrările restante se mai ridicau la o valoare de 300 000 lei, dar sorţi de încheiere totală nu se vedeau deoarece de circa două săptămîni constructorii părăsiseră şantierul. ...La Fabrica de scule din Rîşnov, ne întîlnim cu o altă lucrare realizată de întreprinderea de construcţii industriale şi montaje din Braşov. Este vorba de corpul tehnico-social şi laboratoare care figurează în acte că a fost dat în folosinţă conform contractului la 30 septembrie 1968. Dat fiind necesităţile urgente ale producţiei, beneficiarul a intrat în folosinţa unor laboratoare încă din luna mai, prilej cu care s-a semnat un proces verbal de constatare a unor deficiențe calitative la o serie de lucrări. Se poate observa însă că în protocolul de predare-preluare întocmit trei luni mai tîrziu, cele mai multe din aceste remedieri sînt din nou înscrise — deci nu fuseseră executate — adăugîndu-li-se altele noi care de fapt se referă la lucrări neterminate. Este suficient de menţionat în acest sens că proiectantul lucrării a refuzat să semneze respectivul document, precizînd într-o notă că „s-auconstatat o serie de deficienţe şi restanţe a unor lucrări din partea constructorului. Două dintre cele mai grave sunt grupurile sanitare din corpul P+3, care nu au asigurată ventilaţia prevăzută în proiect şi din care cauză sunt neutilizabile, iar în anumite puncte ale terasei, în special la corpul P+1, hidroizolaţia nu a fost bine executată, sau a fost deteriorată ulterior, incit se produc infiltraţii puternice de apă“. Iată adevărata faţă a unor obiective despre care s-a raportat darea lor în funcţiune. Este evident că o asemenea practică, pe lingă faptul că denaturează realitatea, lipseşte de fapt economia naţională de aportul complet al unor capacităţi de producţie care figurează în Scripte ca terminate. Şi ea îşi are în primul rînd izvorul în lipsa de atenţie ce se acordă operaţiilor de recepţie a noilor obiective, operaţii care şi aşa se bazează pe o legislaţie ce pe alocuri mai lasă portiţe deschise de încălcare a prevederilor legale. Am văzut astfel în cazurile citate obiective preluate prin simple procese verbale care nu au nici o legalitate, am observat lucrări neterminate trecute la capitolul remedieri pentru a permite constructorului să-și continue activitatea în ciuda faptului că a raportat încheierea ei, am fost sesizaţi de amînarea la nesfîrşit a unor remedieri ce condiţionează buna funcţionare a respectivelor unităţi. Pentru a masca astfel de practici, întreprinderea de reţele electrice— Braşov foloseşte nestînjenită un alt sistem nu mai puţin dăunător : amînarea operaţiilor de recepţie. Această întreprindere avea la 9 august 1988 15 lucrări în valoare de 5 milioane lei, care deşi erau puse în funcţiune din lunile aprilie, mai şi iunie nu erau încă recepţionate. Şi într-um fel, şi în altul, astfel de beneficiari largi la suflet cu lucrările executate de constructori şi montori, trebuie traşi serios la răspundere de respectivele ministere tutelare (în cazurile menţionate M.I.C.M. şi M.I.U.), căci asemenea practici se fac în defavoarea economiei naţionale, permiţînd perpetuarea unei mentalităţi reprobabile. [ TUDOR GHEORGHIU Mari lucrări pentru modernizarea reţelei de drumuri (Urmare din pag. 1) de cale ferată va fi deschisă circulaţiei pe noul traseu Cîmpina —Comarnic, care, la rîndul său, elimină şi evită neajunsurile actualei şosele. Va fi de asemenea deschis circulaţiei podul peste Dunăre, de la Giurgeni la Vadul Oii, realizare tehnica importantă, care va îmbunătăţi substanţial accesul spre litoral. Va mai fi terminat noul traseu al drumului naţional nr. 6 Gura Văii—Caramnic din zona Porţilor de Fier, se vor finaliza lucrările la şoselele de importanţă economică şi turistică Brezoi—Voineasa, la Hidrocentrala Lotru şi Deva—Oradea, odată cu darea în folosinţă a sectorului Hălmagiu —Vaşcău. Tot în anul 1969, Centrul carbonifer Motru va fi legat de Tg. Jiu, prin şoseaua modernă care trece pe la Ploştina, iar bazinul minier Moldova Veche cu Timişoara , vor fi încheiate lucrările de modernizare în curs de realizare pe şoselele Gheorghieni— Topliţa, Baia Sprie—Sighet, Cîmpulung—Rucăr—Bran. Traversînd Carpaţii meridionali acesta din urmă va face legătura între centrele puternic dezvoltate Industrial Piteşti şi Braşov. Vor fi atacate lucrări de modernizare noi pe drumurile Topliţa—Borsec —Bistricioara, cale directă de acces între Transilvania şi Mol- Idova, Miercurea Ciuc—Gheor- Ighieni, care va completa legătura dintre Braşov şi Tg. Mureş, prin Topliţa precum şi cu Valea Bistriţei, prin Gheorghieni—Bicaz . Şoselele Brăila—Tulcea, Constanţa—Mihail Kogălniceanu. Constanţa—Tuzla figurează, la rîndul lor, în planul de perspec- I tivă al modernizărilor rutiere. O atenţie sporită va fi acordată acţiunii menite să sporească siguranţa circulaţiei. Va fi ex- tins sistemul semnalizării reflectorizante şi al stilpilor de ghildaj, vor fi executate noi marcaje orizontale, locuri de parcaj şi insule de dirijare pentru eliminarea punctelor periculoase. La finele anului 1970, din cei aproape 12 000 km de drumuri naţionale, peste 90 la sută vor avea îmbrăcăminte asfaltică sau de beton ciment, capabile să facă faţă cerinţelor actuale de trafic. Moldovenesc . De la Muzeul lemnului la fabrica de mobilă • O sută de mii de garnituri de provenienţă suceveană Fabrica de mobilă din Cîmpulung Moldovenesc, care se pregăteşte să-şi înceapă probele mecanice, va produce anual, în cooperare cu fabrica de mobilă a combinatului de industrializare a lemnului din Suceava, 20 000 de garnituri. Intrarea în funcţiune a unei fabrici de mobilă, într-un oraş înconjurat de păduri, echivalează cu consacrarea unei producţii ce derivă din vechi şi cuprinzătoare tradiţii meşteşugăreşti. Cît de întinse sînt tradiţiile lemnăritului la Cîmpulung şi ce loc a ocupat în viaţa cîmpulungenilor, se poate vedea, dintr-o privire la originalul muzeu din localitate, cu un profil unic în ţară, dedicat în exclusivitate culturii tradiţionale a lemnului. Cîteva piese de mobilier, printre altele un pat ţărănesc de, o somptuozitate imperială, ilustrează gustul, imaginaţia şi măiestria vechilor meşteri locali, renumiţi într-o bună parte din ţară pentru :• pasiunea lemnăritului, rezultată din ridicarea unei Îndeletniciri pe treapta recunoaşterii artistice. Cîmpulungul a produs şi pînă cum mobilă, la întreprinderea de industrie locală „Rarăul“. Noua fabrică lărgeşte însă considerabil producţia de mobilier şi, mai cu seamă, o diversifică şi,o modernizează. Producţia în cooperare împarte procesultehnologic în două: primele operaţii de pe flux vor fi executate la CLT.L.’ ■,Suceava, iar prelucrările mecanice,.- -finisajul, tapițeria la Cîmpulung. Muncitorii fabricii s-au specializat în prealabil la Suceava. In vreme ce cadrele de ingineri au lucrat o perioadă în întreprinderilele mobilă cu utilaj similar, pentru a se familiariza cu maşinile din dotaţia fabricii. In producţia industrială a judeţului Suceava, cunoscut în ţară prin pădurile sale bogate, mobilierul ocupă un loc important. Stobilierul bucovinean, în special cel fabricat la I.P.R.O.F.I.L. Rădăuţi, are beneficiari în ţări îndepărtate ale lumii. O dată cu intrarea în funcţiune a fabricii de mobilă din Cîmpulung, pe meleagurile sucevene , se vor produce anual aproape o sută de mii de garnituri. Cu trecerea timpului, culorile lemnului din pădurile Bucovinei vor deveni familiare, în tot mai multe case. Amplasată în vecinătatea fabricii de conservare a laptelui, noua întreprindere cîmpulungeană şi-a înălţat zidurile în vreme ce în , centrul oraşului se execută lucrări ample de sistematizare, cuprinzînd blocuri de locuinţe, un hotel turistic cu 10 etaje, o casă de cultură, o policlinică, un centru şcolar silvic. Tot în acest timp, undrum de asfalt a început să urce spre Rarău, unde se pregăteşte construirea unei moderne cabane cu încălzire centrală P. SOLCAN corespondentul „României libere“ LITERA LEGII ESTE ÎNCĂ PESTE TOT RESPECTATĂ (Urmare din pag. 1) agricol fără a obţine în prealabil aprobările forurilor în drept, întreprinderea de industrie locală „Mureşul“-Arad, bunăoară, a ocupat şi săpat terenul arabil pe suprafaţa de 0,8 ha fără a avea aprobare şi nici chiar consimţămîntul cooperativei agricole, proprietara terenului, întreprinderea locală ape, canal, gaze, băi din Iași a făcut săpături în zona Podul Iloaiei-canton C.F.R., fără a avea aprobările legale de scoatere din circuitul agricol. In plus a lăsat terenul degradat, întreprinderea de telecomunicaţii-Bacău — a deschis şanţuri pe teritoriul comunei Dumeşti — judeţul Iaşi, pe mulţi kilometri, împiedicînd lucrările agricole de arat şi semănat, degradînd, pe alocuri, şi griul semănat în această toamnă. Cariera Bragadiru a ocupat fără aprobare şi a degradat peste 20 ha terenuri aparţinînd C.A.P.Clinceni — Jud. Slobozia, iar I.R.E.B. a ocupat cu 2 ha mai mult teren arabil (de la C.A.P. Chitila) faţă de suprafaţa care a fost iniţial aprobată. De notat că unele din aceste abateri s-au petrecut sub ochii organelor locale. Ele nu-s depistate şi sesizate operativ celor în dreptpentru a fi sancţionate cu amenzile prevăzute de lege. Nici proiectanţii nu-s mai grijulii cu folosirea pămîntului. Continuă tendinţa de a se solicita pentru diferite obiective suprafeţe mai mari decit este necesar. Pentru extinderea Uzinei de aluminiu Slatina, bunăoară s-au solicitat 31,7 ha, dar la avizare s-a văzut că această zonă poate fi redusă la numai 25,3 ha. Pentru construcţia Grupului şcolar din Ploieşti al Ministerului Industriei Chimice s-au solicitat 3,8 ha dar s-au avizat numai 1,7 ha etc. Se cunoaşte că executarea construcţiilor pe mai multe nivele şi comasarea construcţiilor care le deservesc duc la economii însemnate de teren. Aceste posibilităţi continuă însă să fie ignorate, începînd de la proiectarea obiectivelor. Construcţia cantinei separat de pavilionul administrativ, (I.A.S.-Ciulniţa) duce la ocuparea unei suprafeţe mai mari faţă de situaţia cînd acestea s-ar fi executat într-un singur corp de clădire. Acelaşi lucru se întîmplă şi la complexele şcolare, unde pavilionul dormitoarelor se construieşte separat de cantină. Nu pot fi oare alăturate amintitele dificultăţi prin realizarea unui proiect tip , de construcţie care să comaseze aceste funcţiuni într-o singură construcţie ? La oraşe, noile ansambluri create au acum densităţi sporite, de la 1 500 mp construcţii/ha — la 5 000—6 000 mp construcţii pe hectar. Cu toate acestea există unele propuneri de sistematizare a unor localităţi urbane (Tulcea, Piteşti) unde se păstrează, chiar pentru perspective îndepărtate, cartiere cu densităţi ,apropiate de densitatea actuală a satelor. Este o dovadă că realizarea construcţiilor pe verticală şi mărirea densităţii construcţiilor nu şi-a primit, peste tot soluţionarea adecvată. De aici necesitatea ca C.S.C.A.S. să analizeze posibilitatea evitării pulverizării obiectivelor de capacitate mică şi neetajate, prin elaborarea de proiecte tip sau refolosibile, cu funcţiuni complexe. In scopul reducerii suprafeţelor de teren necesare construcţiilor, prin lege s-a prevăzut revizuirea normativelor tehnice ce se elaborează de ministerele şi organele centrale beneficiare de investiţii. Termenul de îndeplinirea acestei sarcini se împlineşte peste o lună. Ce-i drept, acţiunea este în curs de desfăşurare, însă sunt multe ministere şi organe centrale care nu au răspuns pînă în prezent la solicitările C.S.A. şi C.S.C.A.S. (Ministerul Industriei Chimice, Ministerul Comerţului Exterior, Ministerul Transporturilor Auto, Navale şi Aeriene, Ministerul Sănătăţii, Comitetul Geologic). Organele vizate au obligaţia de a lua de urgenţă măsurile corespunzătoare pentru ducerea la îndeplinire în termen a indicaţiilor date de conducerea de partid şi de stat. Evitarea risipei de teren este o problemă majoră care trebuie să stea permanent în atenţia tuturor celor ce au tangenţă cu gospodărirea fondului funciar. O răspundere deosebită revine însă direcţiilor agricole judeţene care au îndatorirea de a verifica cu mai multă atenţie, pe teren, amplasamentele obiectivelor ce se propun pentru construcţie. Avizele pe care le dau precum şi verificarea întregii documentaţii să poarte amprenta celei mai înalte exigenţe. Respectarea legii este obligatorie pentru toţi. Buna gospodărire a pămîntului este o sarcină naţională a cărei îndeplinire interesează nu numai generaţiile de azi ci şi pe ’ cele viitoare.