România Liberă, septembrie 1969 (Anul 27, nr. 7735-7759)

1969-09-19 / nr. 7750

C­ăutăm mereu cu febră creatoare sau numai cu febrilitate, forme noi în teatru. Am jucat teatru ro­tund, pătrat, în mijloc, de-a lungul şi de-a latul, teatru cu decor prea mult, cu decor mai puţin sau fără decor, teatru total şi anti-teatru, teatru-fo­­tografie, teatru-demistificare, teatru-protest... şi am ajuns şi la formula „teatru-altfel". Căutăm, deci. Şi cînd „gă­sim" e bine. Cînd nu „găsim" e rău. Dar cînd găsim „orice" e foarte rău. Pentru că acel „orice“ nu porneşte de obicei de la o concepţie ci de la va­nitatea de a fi cu orice preţ „original“, nu are substanţă şi ca atare nu are nici o legătură cu realitatea, cu viaţa, cu lumea, a cărui oglindă a fost şi rămîne teatrul. A căuta şi a găsi „orice" are to­tuşi la bază o credinţă, dar una falsă — credinţa că tea­trul e al „tău" (al autorului, al regizorului, al actorului, al scenografului) şi nu al „tutu­ror“. Şi poate, mai mult decît oricare altă artă, teatrul nu a trăit şi nu poate trăi de­cît fiind al tuturor, al creato­rilor şi publicului în aceeaşi măsură şi în acelaşi timp­­a devenit un adevăr banal în teatru că temperatura şi ten­siunea unei reprezentaţii, for­ţa creaţiei fiecărui actor în parte, depind de reacţia pu­blicului prezent în acea seară în sală). Victor Ion Popa obişnuia să spună despre relaţia spectacol­­public: „Intre scenă şi sală se stabileşte o comunicare perfectă pe baza unui „cifru secret“, care trebuie să fie (Continuare in pag. a 3-a­ Şcoala veşnic vie Ion Lucian Proletari Hiri toate­ ţările, uniţi-vă ! 1mm COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVII —nr. 7750 Vineri 19 septembrie 6 pagini 30 bani Imperativ major al campaniei agricole: FIECARE ZI, FIECARE ORĂ FOLOSITE DIN PLIN LA SEMĂNAT! Consiliul Superior al Agriculturii şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie au difuzat recomandări; este cazul să se treacă la acţiuni concrete pe teren 17 octombrie 1968. Din da­tele centralizate la Consiliul Superior al Agriculturii re­zulta că la data respectivă a anului trecut mai erau de se­mănat 672 000 ha, din care 60 000 ha în întreprinderile a­­gricole de stat. După cum se ştie, pe suprafeţele unde se de­păşeşte perioada optimă de semănat producţia se diminu­ează simţitor. Prin nesocoti­rea acestei cerinţe agrotehni­ce— şi care se datoreşte unor deficienţe organizatorice — e­­conomia naţională a pierdut în acest an importante cantităţi de grîu. 18 septembrie 1969. O in­vestigaţie făcută în cîteva ju­deţe ale ţării, privind stadiul pregătirilor pentru însămînţa­­rea griului şi a celorlalte­ cul­turi de toamnă, ne obligă să atragem atenţia Consiliului Superior al Agriculturii şi Uni­unii Naţionale a Cooperative­lor Agricole de Producţie a­­supra faptului că nici în a­­cest an nu s-au luat peste tot măsurile necesare ca vii­toarea producţie să atingă plafonul maxim. Aceasta în ciuda faptului că la consfă­tuirea organizată de C.S.A. şi U.N.C.A.P. la sfîrşitul lunii august s-a subliniat că tre­buie să se ia toate măsurile ca epoca optimă de semănat — care este în cazul folosi­rii soiurilor intensive de grîu mult mai scurtă decît atunci cînd se apela la vechile so­iuri ! — să fie stabilită pen­tru fiecare zonă și unitate în parte cu mult discernămînt, ca lucrarea să fie executată, la un înalt nivel calitativ, IN LIMITELE DATELOR FIXA­TE. Dar iată faptele... Vom începe cu stadiul în care se găseşte PREGĂTI­REA TERENULUI. în uni­tăţile agricole din judeţul TE­LEORMAN s-au semănat pri­mele suprafeţe cu orz pen­tru boabe, masă verde şi ver­deţuri, urmînd ca pe data de 20 septembrie să înceapă a­­ceastă lucrare la grîu. Ne mai despart exact 24 de ore de data fixată. Cu toate acestea, în cooperativele agricole de producţie au fost pregătite pentru semănatul grîului doar 60 000 ha (mai puţin de 1 60 la sută din suprafaţa pla­nificată). In multe cooperative agri­cole din judeţul BRĂILA s-a­­ trecut, de cîteva zile, la semănatul culturilor de toam­nă. Din păcate, şi în acest ju­deţ mai sînt unităţi unde nu s-au luat măsurile corespun­zătoare pentru ca însămîn­­ţările de toamnă să poată în­cepe fără nici o întîrziere. Datorită unor deficienţe orga­nizatorice, în judeţul Brăila nu s-au pregătit pînă la 16 septem­brie decît 20 630 ha din cele 43 300 de ha planificate a fi în­sămânţate cu grîu. In cadrul anchetei între­prinse în judeţul HUNEDOA­RA, ne-am oprit şi la I.M.A. Dobra. Directorul întreprin­derii — Valentin Cruceanu — convocase, în plină cam­panie, pe toţi şefii de secţie de mecanizare de pe teren, într-o şedinţă. In raidul efectuat, am con­statat în unele unităţi şi alte deficienţe : neasigurarea în­tregii cantităţi de sămînţă ne­cesară, nerepararea utilajelor cu care se va lucra la semănat etc. La Direcţia agricolă ju­deţeană Teleorman se consi­deră că toate utilajele (în procent de 100 la sută) sunt Ing. TH. MARCAROV cu sprijinul corespondenţilor judeţeni (Continuare în pag. a 2-a) SştsţţşajâŞty Uzină-etalon, „Danubiana" şi-a făcut cunoscut de multă vreme numele, atît în ţară cît şi peste ho­tare. Anvelopele realizate aici în aproape 60 de tipodimensiuni, echipează autovehicule, tractoare, autoutilitare şi altele, circa 30 la sută din producţie fiind destinată exportului. Imaginea pe care o prezentăm este sugestivă, în ce priveşte gradul înalt de automatizare, de tehnicitate a uzinei bucureştene. O nouă categorie de mecanizatori agricoli: tractorişti sezonieri Experienţa campaniilor agricole a dovedit că pentru executarea lucrărilor în termen optim trebuie să se asigure un număr mai mare de mecanizatori decît cel al tractoarelor, în special pentru organi­zarea celui de al doilea schimb. Recent, Consiliul Superior al Agri­culturii a stabilit ca, începînd din 1970, în cooperativele agricole de producţie să lucreze în perioadele de vîrf — alături de mecanizatori permanenţi din I.M.A. — şi tractorişti sezonieri. Prin indicatorii de plan pe 1970 s-a prevăzut ca un număr de circa 7 000 tractoare să fie deservite de mecanizatori angajaţi sezonier, urmînd ca în peri­oada 1971—1975 procentul acestei categorii de tractorişti să repre­zinte în I.M.A. pînă la 20 la sută din total. Pregătirea primei serii de tractorişti sezonieri — absolvenţi cursurilor de scurtă durată vor debuta chiar în campania de primă­vară — va începe la 1 octombrie. Tractoriştii sezonieri vor fi recru­taţi de întreprinderile de mecanizare a agriculturii numai din coope­rativele agricole de producţie pe care le deservesc, unde viitorii trac­torişti vor lucra în perioadele de timp stabilite de comun acord de către conducerile I.M.A. şi C.A.P. din care fac parte (la începutul fiecărei campanii se va încheia în acest sens o minută). În restul timpului, tractoriştii sezonieri vor fi folosiţi de consiliile de condu­cere ale cooperativelor agricole din care fac parte în diferitele sec­toare ale producţiei obşteşti. S­ocietatea noastră, intere­sată în cel mai înalt grad în obţinerea unui randa­ment superior al activităţii tu­turor cadrelor din economie, din aparatul de stat, trebuie să găsească mijloacele adecvate pentru a ţine permanent treaz interesul acestora faţă de pro­gresele ştiinţei şi tehnicii, faţă de preluarea şi aplicarea tutu­ror datelor noi, utile. Această problemă constituie la ora actu­ală obiectul unei preocupări generale. Toate pîrghiile pe care concepţiile moderne le vi­zează a fi apte să întreţină vie conştiinţa necesităţii de a cer­ceta, de a generaliza, de a ex­perimenta, sunt luate în calcul pentru a fi folosite. Personali­tăţile cărora ne-am adresat în cadrul anchetei noastre — prof. univ. dr. N. BARBULESCU, vi­cepreşedinte al Consiliului Naţi­onal al Cercetării Ştiinţifice, Ing. M. D­UMItRESCU, direc­tor în cadrul Institutului Cen­tral de Studii pentru probleme­le conducerii economiei, orga­nizării muncii şi perfecţionării cadrelor din economie, Ing. NI­­COLAE POPA, directorul In­stitutului de cercetare şi pro­iectare pentru maşini-unelte şi agregate şi ing. MIRCEA PU­PĂZA, director tehnic al Fa­bricii de maşini unelte şi a­­gregate din Bucureşti — au re­levat pe lingă rezultatele ob­ţinute in procesul de utilizare a acestor factori complementari şi o serie de probleme pe care le ridică promovarea lor. 1. In ce măsură dobîndi­­rea unui titlu este şi garan­ţia unei bune pregătiri ? Prof univ. N. BARBULESCU: Singur titlul nu contează; nu urmăresc în primul rînd obţinerea unor rezultate de e­­ficienţă socială, ci a avea cu orice preţ acest titlu. Aşa se explică faptul că destule teze de doctorat nu au contribuit la dezvoltarea ştiinţei şi econo­miei, intrînd rapid în anonimat. Adeseori titlul devine o acu­mulare fără finalitate, poseso­rul său fiind pus să îndepli­nească sarcini minore, necomplariat se găseşte în poziţia de om potrivit la locul potrivit, titlul­­începe să devină o obli­gaţie faţă de societate, o dorin­ţă de a se realiza, de a da mai mult, ceea ce, evident, repre­zintă premisa procesului de pre­gătire şi de perfecţionare. Ing. NICOLAE POPA : — Sînt de părere că diploma nu poate da decît un drept iniţial. Fiecare dintre noi trebuie să şi-o confirme ulterior, prin ceea ce realizează. La noi, la insti­tut, avem poate mai mult de­cît în oricare alt domeniu pu­tinţa de a vedea în ce măsură titlurile acoperă valoarea in­trinsecă a individului, deoarece activitatea pe care o prestăm este prin excelenţă una de con­cepţie. Sunt însă în anumite locuri de muncă oameni capa­bili dar fără studii complete. Sunt, de exemplu, proiectanţi­i care prestează de 20 de ani o activitate foarte bunii. Mani­festăm faţă de ei toată înţele­gerea şi-i folosim cu cele mai bune rezultate. Ing. MIRCEA PUPĂZA :­­ Cu riscul de a fi acuzat că nu menajez anumite susceptibil­i- UA MĂRGĂRIT (Continuare In pag. a 2-a)­­ Perfecţionarea continuă a cadrelor — factor al dinamismului economic si social E DE SUSURB­A DE PERFECŢIONARE Şerpuind de-a lungul Dunării, între Gura­ Văii şi Cal­amnic, noul şi modernul drum gestionat înregistrat de obiectivul aparatului nostru fotografic, străbate tunele şi numeroase viaducte, într-un peisaj de un pitoresc deosebit ANCHETA NOASTRA munca, realizările concrete, a­­cestea contează“ — arăta tova­răşul Nicolae Ceauşescu în Ra­portul la cel de al X-lea Con­gres al P.C.R. De aici concluzia că obţinerea unui titlu obligă în continuare la realizări supe­rioare. „Noi cei de astăzi îl a­­preciem pe omul de ştiinţă după ce dă societăţii în care trăieşte“ — arăta mai departe tovarăşul Nicolae Ceauşescu.­ După opinia mea, înseşi regle­mentările referitoare la obţine­rea titlurilor se impun a fi îm­bunătăţite. Trebuie arătat însă că, în unele cazuri, specialiştii care se înscriu la doctorantura patibile cu pregătirea sa. Tre­buie, deci, găsite şi mijloace prin care să se ofere titlului posibilitatea unei depline ex­primări a valorii sale, rezulta­tă pe baza unei munci supli­mentare şi a unor calităţi in­trinsece personale. Ing. M. DUMITRESCU : — Lipsa unor criterii obiective de selecţionare şi de orientare a specialiştilor ca şi a unui sis­tem ştiinţific de evaluare ana­litică a complexităţii lucrări­lor tuturor categoriilor de sala­riaţi are influenţe negative pentru echilibrarea perechii de valori titlu-stimulent de pregă­tire. Ori de câte ori însă nu sa­ Adunarea generală a salariaţilor Combinatului petrochimic Ploieşti Indisciplina unora in trolik sa zădărnicească eforturile unui întreg colecţii Adunarea generală a sala­riaţilor Combinatului petrochi­mic Ploieşti, una dintre mari­le unităţi ale industriei noas­tre chimice, s-a bucurat de o pregătire amplă şi minuţioasă. La baza dezbaterilor au stat, pe lingă informarea prezenta­tă de preşedintele comitetului de direcţie al combinatului, o seamă de probleme selecţiona­te dintre cele peste 200 de pro­puneri venite din partea sec­ţiilor, precum şi măsurile pro­puse de comitetul de direcţie, a căror aplicare garantează re­alizarea planului de producţie pe anii 1969—1970, îndeplinirea cu succes a sar­cinilor de plan pe opt luni, la toţi indicatorii, este concreti­zată,­in însemnate depăşiri de producţie. Arătînd, în infor­marea preze­ntată, că la obţi­nerea acestor realizări a con­tribuit şi intrarea în funcţiune înainte de termen a unor lu­crări de investiţii, ing. TRA­­IAN VULPE , preşedintele comitetului de direcţie al com­binatului,­­a­ subliniat totodată, că, din totalul producţiei glo­bale realizate peste plan, 92 la sută s-a obţinut prin creşterea productivităţii muncii. Analiza efectuată de comite­tul de direcţie asupra activi­tăţii desfăşurată în cadrul combinatului prahovean a re­levat însă şi o seamă de greu­tăţi şi de lipsuri care au avut repercusiuni asupra desfăşură­rii procesului de producţie, a­­supra rezultatelor obţinute pînă în prezent, sau care ar putea influienţa rezultatele vi­itoare. în acest sens, un loc de seamă a ocupat, în discu­ţiile care au urmat, problema asigurării continue a materiei prime. Astfel, pentru trimes­trul IV al acestui an nu este asigurată o cantitate de 3 500 tone benzen ce ar trebui livra­tă de Combinatul petrochimic din Piteşti. Această deficienţă de aprovizionare care determi­nă de pe acum o rămînere in urmă faţă de contractele de li­vrare a polietilenei la C.P. Plo­ieşti, se cifrează la 19 milioane lei, constituind un motiv serios de îngrijorare, arăta în cuvîn­­tul său ing. EMIL POPESCU — şeful secţiei de polietilenă, iar muncitorul IOAN OANCEA — operator în secţia de olefine şi membru al comitetului de direcţie — referindu-se, la rîn­­dul său, la această problemă esenţială, a precizat că instala­ţiile de olefine au funcţionat, din acelaşi motiv, peste 260 ore sub capacitate. Totodată însă, vorbitorul a subliniat că lipsa materiei prime nu s-ar resimţi­ atît de exicut - daci nu s-ar produce încă multă risipă. Reducerea consumului de pro­pan cu 500 tone faţă efe consu­mul specific constituie un an­gajament al lucrătorilor aces­tei secţii pe care adunarea ge­nerală l-a consemnat cu satis­facţie. Manifestînd o atitudine com­bativă, principială, ridicîndu-se I. BUTNARU (Continuare in pag. a 2-a) Pe magistrala de apă a ecluzei Corespondenţă telefonică de la Porţile de Fier Sintern pe malul Dunării, la punctul zero, dincolo de Gura Văii, acolo de unde s-a trasat o linie îndrăzneaţă de piatră de-a latul vijeliosului fluviu. De pe malul nostru, pe celă­lalt, se întinde un adevărat bulevard pe care pot circula camioane de cel mai mare to­naj. Spectacolul ce ţi-l oferă această operă temerară a con­structorilor români şi iugo­slavi este uimitor. Uimitor şi în ansamblul lui, şi luat parte cu parte, căci fiecare din ele- I mentele care alcătuiesc uria­şul sistem hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier reprezintă aproape cu re­gularitate o soluţie nouă, în ■premieră mondială, o rezolva­re sclipitoare şi originală a ce­lor mai complicate probleme hidroenergetice.­ Ce să priveşti mai întîi, pe acest şantier de la a. cărui în­cepere au trecut 5 ani ? Fie­care lucrare te solicită să admiri munca plină de entu­ziasm şi pricepere ce se des­făşoară pe toate sectoarele şantierului. Betonişti, dulgheri, mecanici, aparţinînd unor în­treprinderi diferite, în frunte cu cei peste 1 800 de comunişti îşi conjugă forţele pentru a face ca acest important obiec­tiv economic să fie dat în fo­losinţă la termenul fixat. Ne retragem pe podul de deasupra ecluzei privind cu nepotolită curiozitate traficul de pe noua arteră de circula­ţie fluvială. Nu trebuie să ai prea mult timp la dispoziţie ca să fi martor la trecerea va­selor sub diverse pavilioane în sus sau în jos dintr-un port de așteptare in altul. Trecerea durează ceva mai mult de o oră. în acest timp convoiul de vase este purtat de apele care circulă ca singele în arteră. De la 15 august pînă în pre­zent pe acest culoar care re­prezintă o şuviţă de Dunăre au fost ecluzate aproape 2 700 de nave, ceea ce înseamnă o cifră nerealizată in nici un chip in condiţiile cînd naviga­ţia se făcea pe şenalul naviga­bil acţionat cu atita greutate de locomotive. Spre deosebire de trecut, cînd navigaţia se CONST SIRBU (Continuare în pag. a 3-a) O contribuţie de seamă la întărirea prieteniei româno-austriace Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu profund interes vizita făcută în Româ­nia, timp de aproape o săptă­mână, de preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, la invitaţia preşedinte­lui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. Inscriindu-se în contextul contactelor oficiale din ultimii ani, între factorii politici de răspundere din cele două state, această vizită a oferit un prilej de reafirmare a senti­mentelor reciproce de stimă și prietenie ce însufleţesc po­poarele noastre, a dorinţei ce­lor două ţări de a colabora şi a trăi în bună înţelegere, de a conlucra pentru promovarea progresului şi a păcii­ în Eu­ropa şi întreaga lume. Rezul­tatele ei rodnice constituie, fără îndoială, o contribuţie de seamă la întărirea relaţiilor româno-austriace, în interesul ambelor popoare. Călătoria făcută de înaltul oaspete în mai multe regiuni ale ţării noastre, unde s-a bu­curat de o primire cordială, a creat posibilitatea de a lua contact cu o seamă de aspecte ale vieţii poporului român, an­gajat în vasta muncă de con­strucţie paşnică a societăţii noi, socialiste, de făurire a unei economii multilaterale, moder­ne, de dezvoltare a învăţămân­tului, ştiinţei şi culturii, de sporire continuă a nivelului de trai. Convorbirile cuprinzătoare desfăşurate în timpul vizitei asupra relaţiilor bilaterale şi a principalelor probleme inter­naţionale de interes comun au permis celor două părţi să constate cu satisfacţie — aşa cum se subliniază in comu­nicatul comun — că relaţiile dintre România şi Austria se dezvoltă în mod îmbucurător şi să evidenţieze existenţa unor noi posibilităţi pentru intensificarea în continuare a­­ colaborării în toate domeniile. Intr-adevăr, în perioada din­tre anii 1961 şi 1968 volumul schimburilor comerciale româ­­no-austriece a sporit de 2,6 ori, iar colaborarea tehnico-ştiin­­ţifică, culturală şi artistică s-a dezvoltat an de an. Cît priveşte dezvoltarea colaborării multi­laterale în viitor, comunicatul consemnează dorinţa celor două părţi de a promova toate căile şi mijloacele menite să contribuie la sporirea şi diver­sificarea schimburilor comer­ciale în vederea dezvoltării lor echilibrate ; consensul a­­supra utilităţii încheierii unui nou acord comercial pe termen lung şi a necesităţii in­tensificării cooperării econo­mice, industriale şi tehnice pe baza acordului de cooperare încheiat în februarie anul tre­cut ; intenţia de a examina posibilitatea încheierii unui acord cultural, satisfacţia că în curînd vor avea loc ne­gocieri pentru încheierea unei convenţii consulare, lărgind astfel cadrul juridic al relaţii­lor bilaterale. Ca ţară socialistă, România pune în centrul politicii sale externe dezvoltarea multilate­rală a colaborării cu ţările sa- ȘTEFAN MUNTEANU (Continuare in pag. a 6-a)

Next