România Liberă, septembrie 1969 (Anul 27, nr. 7735-7759)
1969-09-19 / nr. 7750
Căutăm mereu cu febră creatoare sau numai cu febrilitate, forme noi în teatru. Am jucat teatru rotund, pătrat, în mijloc, de-a lungul şi de-a latul, teatru cu decor prea mult, cu decor mai puţin sau fără decor, teatru total şi anti-teatru, teatru-fotografie, teatru-demistificare, teatru-protest... şi am ajuns şi la formula „teatru-altfel". Căutăm, deci. Şi cînd „găsim" e bine. Cînd nu „găsim" e rău. Dar cînd găsim „orice" e foarte rău. Pentru că acel „orice“ nu porneşte de obicei de la o concepţie ci de la vanitatea de a fi cu orice preţ „original“, nu are substanţă şi ca atare nu are nici o legătură cu realitatea, cu viaţa, cu lumea, a cărui oglindă a fost şi rămîne teatrul. A căuta şi a găsi „orice" are totuşi la bază o credinţă, dar una falsă — credinţa că teatrul e al „tău" (al autorului, al regizorului, al actorului, al scenografului) şi nu al „tuturor“. Şi poate, mai mult decît oricare altă artă, teatrul nu a trăit şi nu poate trăi decît fiind al tuturor, al creatorilor şi publicului în aceeaşi măsură şi în acelaşi timpa devenit un adevăr banal în teatru că temperatura şi tensiunea unei reprezentaţii, forţa creaţiei fiecărui actor în parte, depind de reacţia publicului prezent în acea seară în sală). Victor Ion Popa obişnuia să spună despre relaţia spectacolpublic: „Intre scenă şi sală se stabileşte o comunicare perfectă pe baza unui „cifru secret“, care trebuie să fie (Continuare in pag. a 3-a Şcoala veşnic vie Ion Lucian Proletari Hiri toate ţările, uniţi-vă ! 1mm COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Anul XXVII —nr. 7750 Vineri 19 septembrie 6 pagini 30 bani Imperativ major al campaniei agricole: FIECARE ZI, FIECARE ORĂ FOLOSITE DIN PLIN LA SEMĂNAT! Consiliul Superior al Agriculturii şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie au difuzat recomandări; este cazul să se treacă la acţiuni concrete pe teren 17 octombrie 1968. Din datele centralizate la Consiliul Superior al Agriculturii rezulta că la data respectivă a anului trecut mai erau de semănat 672 000 ha, din care 60 000 ha în întreprinderile agricole de stat. După cum se ştie, pe suprafeţele unde se depăşeşte perioada optimă de semănat producţia se diminuează simţitor. Prin nesocotirea acestei cerinţe agrotehnice— şi care se datoreşte unor deficienţe organizatorice — economia naţională a pierdut în acest an importante cantităţi de grîu. 18 septembrie 1969. O investigaţie făcută în cîteva judeţe ale ţării, privind stadiul pregătirilor pentru însămînţarea griului şi a celorlalte culturi de toamnă, ne obligă să atragem atenţia Consiliului Superior al Agriculturii şi Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie asupra faptului că nici în acest an nu s-au luat peste tot măsurile necesare ca viitoarea producţie să atingă plafonul maxim. Aceasta în ciuda faptului că la consfătuirea organizată de C.S.A. şi U.N.C.A.P. la sfîrşitul lunii august s-a subliniat că trebuie să se ia toate măsurile ca epoca optimă de semănat — care este în cazul folosirii soiurilor intensive de grîu mult mai scurtă decît atunci cînd se apela la vechile soiuri ! — să fie stabilită pentru fiecare zonă și unitate în parte cu mult discernămînt, ca lucrarea să fie executată, la un înalt nivel calitativ, IN LIMITELE DATELOR FIXATE. Dar iată faptele... Vom începe cu stadiul în care se găseşte PREGĂTIREA TERENULUI. în unităţile agricole din judeţul TELEORMAN s-au semănat primele suprafeţe cu orz pentru boabe, masă verde şi verdeţuri, urmînd ca pe data de 20 septembrie să înceapă această lucrare la grîu. Ne mai despart exact 24 de ore de data fixată. Cu toate acestea, în cooperativele agricole de producţie au fost pregătite pentru semănatul grîului doar 60 000 ha (mai puţin de 1 60 la sută din suprafaţa planificată). In multe cooperative agricole din judeţul BRĂILA s-a trecut, de cîteva zile, la semănatul culturilor de toamnă. Din păcate, şi în acest judeţ mai sînt unităţi unde nu s-au luat măsurile corespunzătoare pentru ca însămînţările de toamnă să poată începe fără nici o întîrziere. Datorită unor deficienţe organizatorice, în judeţul Brăila nu s-au pregătit pînă la 16 septembrie decît 20 630 ha din cele 43 300 de ha planificate a fi însămânţate cu grîu. In cadrul anchetei întreprinse în judeţul HUNEDOARA, ne-am oprit şi la I.M.A. Dobra. Directorul întreprinderii — Valentin Cruceanu — convocase, în plină campanie, pe toţi şefii de secţie de mecanizare de pe teren, într-o şedinţă. In raidul efectuat, am constatat în unele unităţi şi alte deficienţe : neasigurarea întregii cantităţi de sămînţă necesară, nerepararea utilajelor cu care se va lucra la semănat etc. La Direcţia agricolă judeţeană Teleorman se consideră că toate utilajele (în procent de 100 la sută) sunt Ing. TH. MARCAROV cu sprijinul corespondenţilor judeţeni (Continuare în pag. a 2-a) SştsţţşajâŞty Uzină-etalon, „Danubiana" şi-a făcut cunoscut de multă vreme numele, atît în ţară cît şi peste hotare. Anvelopele realizate aici în aproape 60 de tipodimensiuni, echipează autovehicule, tractoare, autoutilitare şi altele, circa 30 la sută din producţie fiind destinată exportului. Imaginea pe care o prezentăm este sugestivă, în ce priveşte gradul înalt de automatizare, de tehnicitate a uzinei bucureştene. O nouă categorie de mecanizatori agricoli: tractorişti sezonieri Experienţa campaniilor agricole a dovedit că pentru executarea lucrărilor în termen optim trebuie să se asigure un număr mai mare de mecanizatori decît cel al tractoarelor, în special pentru organizarea celui de al doilea schimb. Recent, Consiliul Superior al Agriculturii a stabilit ca, începînd din 1970, în cooperativele agricole de producţie să lucreze în perioadele de vîrf — alături de mecanizatori permanenţi din I.M.A. — şi tractorişti sezonieri. Prin indicatorii de plan pe 1970 s-a prevăzut ca un număr de circa 7 000 tractoare să fie deservite de mecanizatori angajaţi sezonier, urmînd ca în perioada 1971—1975 procentul acestei categorii de tractorişti să reprezinte în I.M.A. pînă la 20 la sută din total. Pregătirea primei serii de tractorişti sezonieri — absolvenţi cursurilor de scurtă durată vor debuta chiar în campania de primăvară — va începe la 1 octombrie. Tractoriştii sezonieri vor fi recrutaţi de întreprinderile de mecanizare a agriculturii numai din cooperativele agricole de producţie pe care le deservesc, unde viitorii tractorişti vor lucra în perioadele de timp stabilite de comun acord de către conducerile I.M.A. şi C.A.P. din care fac parte (la începutul fiecărei campanii se va încheia în acest sens o minută). În restul timpului, tractoriştii sezonieri vor fi folosiţi de consiliile de conducere ale cooperativelor agricole din care fac parte în diferitele sectoare ale producţiei obşteşti. Societatea noastră, interesată în cel mai înalt grad în obţinerea unui randament superior al activităţii tuturor cadrelor din economie, din aparatul de stat, trebuie să găsească mijloacele adecvate pentru a ţine permanent treaz interesul acestora faţă de progresele ştiinţei şi tehnicii, faţă de preluarea şi aplicarea tuturor datelor noi, utile. Această problemă constituie la ora actuală obiectul unei preocupări generale. Toate pîrghiile pe care concepţiile moderne le vizează a fi apte să întreţină vie conştiinţa necesităţii de a cerceta, de a generaliza, de a experimenta, sunt luate în calcul pentru a fi folosite. Personalităţile cărora ne-am adresat în cadrul anchetei noastre — prof. univ. dr. N. BARBULESCU, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Ing. M. DUMItRESCU, director în cadrul Institutului Central de Studii pentru problemele conducerii economiei, organizării muncii şi perfecţionării cadrelor din economie, Ing. NICOLAE POPA, directorul Institutului de cercetare şi proiectare pentru maşini-unelte şi agregate şi ing. MIRCEA PUPĂZA, director tehnic al Fabricii de maşini unelte şi agregate din Bucureşti — au relevat pe lingă rezultatele obţinute in procesul de utilizare a acestor factori complementari şi o serie de probleme pe care le ridică promovarea lor. 1. In ce măsură dobîndirea unui titlu este şi garanţia unei bune pregătiri ? Prof univ. N. BARBULESCU: Singur titlul nu contează; nu urmăresc în primul rînd obţinerea unor rezultate de eficienţă socială, ci a avea cu orice preţ acest titlu. Aşa se explică faptul că destule teze de doctorat nu au contribuit la dezvoltarea ştiinţei şi economiei, intrînd rapid în anonimat. Adeseori titlul devine o acumulare fără finalitate, posesorul său fiind pus să îndeplinească sarcini minore, necomplariat se găseşte în poziţia de om potrivit la locul potrivit, titlulîncepe să devină o obligaţie faţă de societate, o dorinţă de a se realiza, de a da mai mult, ceea ce, evident, reprezintă premisa procesului de pregătire şi de perfecţionare. Ing. NICOLAE POPA : — Sînt de părere că diploma nu poate da decît un drept iniţial. Fiecare dintre noi trebuie să şi-o confirme ulterior, prin ceea ce realizează. La noi, la institut, avem poate mai mult decît în oricare alt domeniu putinţa de a vedea în ce măsură titlurile acoperă valoarea intrinsecă a individului, deoarece activitatea pe care o prestăm este prin excelenţă una de concepţie. Sunt însă în anumite locuri de muncă oameni capabili dar fără studii complete. Sunt, de exemplu, proiectanţii care prestează de 20 de ani o activitate foarte bunii. Manifestăm faţă de ei toată înţelegerea şi-i folosim cu cele mai bune rezultate. Ing. MIRCEA PUPĂZA : Cu riscul de a fi acuzat că nu menajez anumite susceptibili- UA MĂRGĂRIT (Continuare In pag. a 2-a) Perfecţionarea continuă a cadrelor — factor al dinamismului economic si social E DE SUSURBA DE PERFECŢIONARE Şerpuind de-a lungul Dunării, între Gura Văii şi Calamnic, noul şi modernul drum gestionat înregistrat de obiectivul aparatului nostru fotografic, străbate tunele şi numeroase viaducte, într-un peisaj de un pitoresc deosebit ANCHETA NOASTRA munca, realizările concrete, acestea contează“ — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul la cel de al X-lea Congres al P.C.R. De aici concluzia că obţinerea unui titlu obligă în continuare la realizări superioare. „Noi cei de astăzi îl apreciem pe omul de ştiinţă după ce dă societăţii în care trăieşte“ — arăta mai departe tovarăşul Nicolae Ceauşescu. După opinia mea, înseşi reglementările referitoare la obţinerea titlurilor se impun a fi îmbunătăţite. Trebuie arătat însă că, în unele cazuri, specialiştii care se înscriu la doctorantura patibile cu pregătirea sa. Trebuie, deci, găsite şi mijloace prin care să se ofere titlului posibilitatea unei depline exprimări a valorii sale, rezultată pe baza unei munci suplimentare şi a unor calităţi intrinsece personale. Ing. M. DUMITRESCU : — Lipsa unor criterii obiective de selecţionare şi de orientare a specialiştilor ca şi a unui sistem ştiinţific de evaluare analitică a complexităţii lucrărilor tuturor categoriilor de salariaţi are influenţe negative pentru echilibrarea perechii de valori titlu-stimulent de pregătire. Ori de câte ori însă nu sa Adunarea generală a salariaţilor Combinatului petrochimic Ploieşti Indisciplina unora in trolik sa zădărnicească eforturile unui întreg colecţii Adunarea generală a salariaţilor Combinatului petrochimic Ploieşti, una dintre marile unităţi ale industriei noastre chimice, s-a bucurat de o pregătire amplă şi minuţioasă. La baza dezbaterilor au stat, pe lingă informarea prezentată de preşedintele comitetului de direcţie al combinatului, o seamă de probleme selecţionate dintre cele peste 200 de propuneri venite din partea secţiilor, precum şi măsurile propuse de comitetul de direcţie, a căror aplicare garantează realizarea planului de producţie pe anii 1969—1970, îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan pe opt luni, la toţi indicatorii, este concretizată,in însemnate depăşiri de producţie. Arătînd, în informarea prezentată, că la obţinerea acestor realizări a contribuit şi intrarea în funcţiune înainte de termen a unor lucrări de investiţii, ing. TRAIAN VULPE , preşedintele comitetului de direcţie al combinatului,a subliniat totodată, că, din totalul producţiei globale realizate peste plan, 92 la sută s-a obţinut prin creşterea productivităţii muncii. Analiza efectuată de comitetul de direcţie asupra activităţii desfăşurată în cadrul combinatului prahovean a relevat însă şi o seamă de greutăţi şi de lipsuri care au avut repercusiuni asupra desfăşurării procesului de producţie, asupra rezultatelor obţinute pînă în prezent, sau care ar putea influienţa rezultatele viitoare. în acest sens, un loc de seamă a ocupat, în discuţiile care au urmat, problema asigurării continue a materiei prime. Astfel, pentru trimestrul IV al acestui an nu este asigurată o cantitate de 3 500 tone benzen ce ar trebui livrată de Combinatul petrochimic din Piteşti. Această deficienţă de aprovizionare care determină de pe acum o rămînere in urmă faţă de contractele de livrare a polietilenei la C.P. Ploieşti, se cifrează la 19 milioane lei, constituind un motiv serios de îngrijorare, arăta în cuvîntul său ing. EMIL POPESCU — şeful secţiei de polietilenă, iar muncitorul IOAN OANCEA — operator în secţia de olefine şi membru al comitetului de direcţie — referindu-se, la rîndul său, la această problemă esenţială, a precizat că instalaţiile de olefine au funcţionat, din acelaşi motiv, peste 260 ore sub capacitate. Totodată însă, vorbitorul a subliniat că lipsa materiei prime nu s-ar resimţi atît de exicut - daci nu s-ar produce încă multă risipă. Reducerea consumului de propan cu 500 tone faţă efe consumul specific constituie un angajament al lucrătorilor acestei secţii pe care adunarea generală l-a consemnat cu satisfacţie. Manifestînd o atitudine combativă, principială, ridicîndu-se I. BUTNARU (Continuare in pag. a 2-a) Pe magistrala de apă a ecluzei Corespondenţă telefonică de la Porţile de Fier Sintern pe malul Dunării, la punctul zero, dincolo de Gura Văii, acolo de unde s-a trasat o linie îndrăzneaţă de piatră de-a latul vijeliosului fluviu. De pe malul nostru, pe celălalt, se întinde un adevărat bulevard pe care pot circula camioane de cel mai mare tonaj. Spectacolul ce ţi-l oferă această operă temerară a constructorilor români şi iugoslavi este uimitor. Uimitor şi în ansamblul lui, şi luat parte cu parte, căci fiecare din ele- I mentele care alcătuiesc uriaşul sistem hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier reprezintă aproape cu regularitate o soluţie nouă, în ■premieră mondială, o rezolvare sclipitoare şi originală a celor mai complicate probleme hidroenergetice. Ce să priveşti mai întîi, pe acest şantier de la a. cărui începere au trecut 5 ani ? Fiecare lucrare te solicită să admiri munca plină de entuziasm şi pricepere ce se desfăşoară pe toate sectoarele şantierului. Betonişti, dulgheri, mecanici, aparţinînd unor întreprinderi diferite, în frunte cu cei peste 1 800 de comunişti îşi conjugă forţele pentru a face ca acest important obiectiv economic să fie dat în folosinţă la termenul fixat. Ne retragem pe podul de deasupra ecluzei privind cu nepotolită curiozitate traficul de pe noua arteră de circulaţie fluvială. Nu trebuie să ai prea mult timp la dispoziţie ca să fi martor la trecerea vaselor sub diverse pavilioane în sus sau în jos dintr-un port de așteptare in altul. Trecerea durează ceva mai mult de o oră. în acest timp convoiul de vase este purtat de apele care circulă ca singele în arteră. De la 15 august pînă în prezent pe acest culoar care reprezintă o şuviţă de Dunăre au fost ecluzate aproape 2 700 de nave, ceea ce înseamnă o cifră nerealizată in nici un chip in condiţiile cînd navigaţia se făcea pe şenalul navigabil acţionat cu atita greutate de locomotive. Spre deosebire de trecut, cînd navigaţia se CONST SIRBU (Continuare în pag. a 3-a) O contribuţie de seamă la întărirea prieteniei româno-austriace Opinia publică din ţara noastră a urmărit cu profund interes vizita făcută în România, timp de aproape o săptămână, de preşedintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. Inscriindu-se în contextul contactelor oficiale din ultimii ani, între factorii politici de răspundere din cele două state, această vizită a oferit un prilej de reafirmare a sentimentelor reciproce de stimă și prietenie ce însufleţesc popoarele noastre, a dorinţei celor două ţări de a colabora şi a trăi în bună înţelegere, de a conlucra pentru promovarea progresului şi a păcii în Europa şi întreaga lume. Rezultatele ei rodnice constituie, fără îndoială, o contribuţie de seamă la întărirea relaţiilor româno-austriace, în interesul ambelor popoare. Călătoria făcută de înaltul oaspete în mai multe regiuni ale ţării noastre, unde s-a bucurat de o primire cordială, a creat posibilitatea de a lua contact cu o seamă de aspecte ale vieţii poporului român, angajat în vasta muncă de construcţie paşnică a societăţii noi, socialiste, de făurire a unei economii multilaterale, moderne, de dezvoltare a învăţământului, ştiinţei şi culturii, de sporire continuă a nivelului de trai. Convorbirile cuprinzătoare desfăşurate în timpul vizitei asupra relaţiilor bilaterale şi a principalelor probleme internaţionale de interes comun au permis celor două părţi să constate cu satisfacţie — aşa cum se subliniază in comunicatul comun — că relaţiile dintre România şi Austria se dezvoltă în mod îmbucurător şi să evidenţieze existenţa unor noi posibilităţi pentru intensificarea în continuare a colaborării în toate domeniile. Intr-adevăr, în perioada dintre anii 1961 şi 1968 volumul schimburilor comerciale româno-austriece a sporit de 2,6 ori, iar colaborarea tehnico-ştiinţifică, culturală şi artistică s-a dezvoltat an de an. Cît priveşte dezvoltarea colaborării multilaterale în viitor, comunicatul consemnează dorinţa celor două părţi de a promova toate căile şi mijloacele menite să contribuie la sporirea şi diversificarea schimburilor comerciale în vederea dezvoltării lor echilibrate ; consensul asupra utilităţii încheierii unui nou acord comercial pe termen lung şi a necesităţii intensificării cooperării economice, industriale şi tehnice pe baza acordului de cooperare încheiat în februarie anul trecut ; intenţia de a examina posibilitatea încheierii unui acord cultural, satisfacţia că în curînd vor avea loc negocieri pentru încheierea unei convenţii consulare, lărgind astfel cadrul juridic al relaţiilor bilaterale. Ca ţară socialistă, România pune în centrul politicii sale externe dezvoltarea multilaterală a colaborării cu ţările sa- ȘTEFAN MUNTEANU (Continuare in pag. a 6-a)