România Liberă, ianuarie 1970 (Anul 28, nr. 7839-7863)

1970-01-13 / nr. 7847

Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE EXISTENŢA CENTII­L OR INDUSTRIALE OPUNE MINISTERULUI ABORDAREA UNUI NOU STIL DE MUNCĂ Discuţia a pornit de la una din multele hîrtii şi dosare ce se aflau în acea dimineaţă pe masa de lucru a interlocutoru- I lui nostru. — Citiţi această circulară pri­mită ieri — ne-a spus ing. Cos­tache Trotuş, directorul gene­ral al Centralei Industriale Hu­nedoara — şi veţi avea o imagi­ne asupra relaţiilor născute în­tre aparatul de curînd reorga­nizat al ministerului nostru şi centralele sale industriale. Circulara, emisă de Direcţia de îndrumare şi urmărirea pro­ducţiei din Ministerul Industriei Metalurgice sub semnătura di­rectorului general ing. Eleodor Popescu, invita conducerea Cen­tralei industriale hunedorene să dispună ca toate lucrările ce urmează a se efectua în cursul trimestrului I 1970 în vederea realizării acţiunii de reducere a consumului de metal, să ţină seama de planul tematic ală­turat aprobat de conducerea M.I.M. Foarte bine, se poate spune la prima vedere, un aju­tor în plus dat centralelor în larga şi importanta acţiune de Convorbire cu ing. Costache Trotuş director general al Centralei Industriale Hunedoara economisire a metalului. Numai că lectura pretinsului plan te­matic ce însoţeşte circulara a­­mintită scoate la lumină de fapt o îngrămădire de sfaturi gene­rale, un soi de îndrumări de un nivel corespunzător pentru o şcoală profesională. — Cui folosesc astfel de pla­nuri tematice, astfel de îndru­mări trimise conducerii unei centrale industriale de o direcţie funcţională a ministerului ? — se întreba pe drept cuvînt in­dignat directorul general. După părerea mea astfel de circulare nu numai că nu ne ajută, dar mai mult încurcă. Intr-adevăr, aveam în faţă un exemplu tipic de muncă for­mală. Ca să poată justifica că a acţionat în spiritul indicaţiilor primite pe linia reducerii con­sumului de metal, Direcţia de îndrumare şi urmărire a produc­ţiei a întocmit şi expediat cen­tralelor ministerului respectivul plan tematic, socotind probabil­­ că și-a îndeplinit sarcina pri­­i mită. Ce mai poate oare urma după acest gen de îndrumări ? — Lucrurile nu se pot desigur generaliza — ne-a spus în con­tinuare ing. Costache Trotuș. Atît la nivelul aparatului mi­nisterului, cit și al centralei noastre industriale au început să prindă viaţă indicaţiile date la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din luna noiem­brie 1959, constatîndu-se trep­tat o evoluţie spre bine în per­fecţionarea relaţiilor de îndru­mare. Date fiind sarcinile mari ale siderurgiei în ultimul an al actualului cincinal, pe linia a­­ceasta, a adaptării ministerului nostru la sistemul de lucru cu centralele sale industriale, mai sînt desigur multe de făcut. După părerea mea cred că mai întîi trebuie învinsă o anumită mentalitate existentă la o serie de cadre care au lucrat pînă acum în fostele direcţii gene­rale. Să ne oprim de pildă, la TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 3-a) Pe şantierul Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, montării întreprinderii „Electromontaj" — Si­biu desfăşoară încă din primele zile ale acestui an o activi­tate susţinută. Se lucrează intens la montarea sistemelor de bare colectoare, întreruptorilor şi separatorilor pentru înalta tensiune. Un clişeu , aspect din timpul operaţiunilor de montaj. Foto : MIHAI POPESCU Noile principii de normare şi retribuire a muncii, elemente mobilizatoare ale sporirii producţiei agricole P­rogramul stabilit de partid privind dezvol­tarea agriculturii coope­ratiste porneşte de la necesi­tatea valorificării depline, efective ,­ în interesul econo­miei naţionale, a întregii so­cietăţi — a avantajelor marii producţii socialiste. INTRO­DUCEREA PRINCIPIILOR NOI DE NORMARE ŞI RE­TRIBUIRE A MUNCII — alături de alte măsuri preco­nizate — are menirea să pună mai multă ordine în activita­tea acestor unităţi, să per­mită o justă apreciere a can­tităţii de muncă efectuată în timpul unei zile de lucru, să asigure o retribuire cores­punzătoare efortului depus de fiecare cooperator pentru ob­ţinerea unor rezultate supe­rioare. Plenara Consiliului M­CAP a apreciat ca sunt create în prezent condiţii pentru a se renunţa la ziua-muncă şi a se evalua cantitatea şi calitatea muncii efectuate de coopera­tori direct în expresie valorică, pe bază de norme de muncă, pentru a se lărgi gama norme­lor de retribuire a muncii. Pen­tru înfăptuirea măsurilor pro­puse, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Uniunea Naţio­nală a Cooperativelor Agri­cole de Producţie — folosind experienţa unităţilor agricole cooperatiste şi de stat — au elaborat recent norme ştiinţi­fice de muncă, corespunzător tî­,1 t-i —v—. —1,1 ,11 ^ A llV 1 /T A iUfUbfl ii. uiupului U.C­AUCIU CIX-10 ore pe zi, în anumite con­diţii de organizare a locului de producţie. Menţionăm că în prezent scara de încadrare a tuturor lucrărilor agricole s-a lărgit de la 5 (cîte erau in vechiul normativ) la 6 ca­tegorii, s-a schimbat încadra­rea categoriilor unor lucrări, s-au introdus norme noi etc. Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 3~a) PENTRU ÎNFĂPTUIREA PR­OGRAMULUI DEZVOL­TAREA AGStieifLTSJiilI COOPERATISTE i.1 Gospodarii în liniştea iernii j \ s Stan Z. Mircea il vă- Z-* zusem iarna trecută la * o intîlnire cu acei care a­­veau să-l aleagă 'deputat în Con­siliul popular al oraşului Brea­za. Se dezbateau acolo probleme care stirneau interesul tuturor cetăţenilor şi, cu glasul său do­mol, bărbatul acesta în puterea virstei îmi apărea drept un acti­vist încercat, binecunoscut de concetăţenii săi. Acum’, Stan­ Z. Mircea este pre­şedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Orăşenesc şi in dialogul pe care i-l propun, acum, după aproape un an el preferă să înceapă cu dificultăţi­le intimpinate. Aflu astfel că supărarea cea mare i-a produ­s-o Direcţia judeţeană agricolă care a s­anificat prea tîrziu plantarea celor 1 000 de puieţi cu care gospodarii oraşului ho­­tăriseră să-şi sporească livezile in 1969. In mod egal cu prejudi­ciul material, pe omul din faţa mea îl nemulţumeşte nerealiza­­rea unui obiectiv. Apoi, cu ace­laşi glas molcom, imi vorbeşte despre seriozitatea cu care au primit brezenii chemarea lansa­tă de către cetăţenii municipiu­lui Galaţi privind competiţia la nivel republican întru înfrumu­seţarea continuă a oraşelor şi co­munelor ţării. Şi, cu un senti­ment de justificată mîndrie, in­terlocutorul meu îmi semnalează că oraşul se situează pe locul al doilea in clasamentul judeţu­lui Prahova. Mai aveam să aflu că acum, in plină iarnă, gindul edililor te îndreaptă spre noi acţiuni menite să augmenteze efortu­rile făcute pînă acum şi încu­nunate de atîtea realizări. Ast­fel, se va continua acţiunea de reparare şi construire de străzi şi trotuare (care în 1969 a înre­gistrat o suprafaţă de peste 11 000 mp) — şi mai ales se va continua amenajarea şi extinde­rea spaţiilor verzi. TITUS VÂJEU (Continuare în pag. a 2-a) Ş­colile şi-au început din nou activitatea. Intrind intr-un nou trimestru, în faţa ca­drelor didactice se ridică noi probleme legate die educaţia multilaterală a elevilor. între a­­cestea se numără şi desfăşurarea activităţii diriginţilor care tre­buie să capete un caracter deose­bit, să fie mai bine legată de rea­litatea claselor de elevi, mai bine axate pe problemele actualităţii. In acest scop, la recenta consfă­tuire organizată de Ministerul Învăţămîntului cu inspectorii şcolari judeţeni s-au dezbătut pe larg sarcinile profesorilor diri­ Şt. Costea director general adjunct in Ministerul învăţămîntului ginţi, urmărindu-se o schimbare structurală în această direcţie. Aşa după cum s-a subliniat şi la Congresul al X-lea al partidului, principalul canal de difuzare a ştiinţei şi cul­turii, de formare şi pregătire a tineretului pentru m­uncă şi viaţă, îl constituie şcoala, in­stituţie socială aflată în slujba Instruirii şi educării tineretului şi a întregului popor. Pentru a-şi putea îndeplini, la nivelul cerinţelor, înalta mi­siune care i-a fost încredinţată de către societate — şcoala este chemată să-şi sporească atri­buţiile sale formative, pe mă­sura dezvoltării rapide şi am­ple a ştiinţei tehnicii şi culturii contemporane şi în raport cu sporirea complexităţii şi accele­rarea ritmului dezvoltării vieţii sociale. In ansamblul muncii educa­tive din şcoală, un loc aparte şi un rol deosebit îl are profe­sorul diriginte, căruia i-au fost încredinţate sarcini şi atribuţii cu adinei implicaţii în formarea şi dezvoltarea personalităţii fie­cărui elev şi a fiecărei clase. In această privinţă se impun efor­turi pentru elaborarea teore­tică a unui mare număr de probleme referitoare la deter­minarea specificului şi conţinu­tului activităţii profesorului di­riginte,­­ colaborarea lui cu cei­lalţi factori educativi, munca concretă pentru cunoaşterea şi caracterizarea elevilor, coordo­narea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei şi asigurarea unităţii de cerinţe şi a acţiunilor educative, căile şi mijloacele de realizare a sarci­nilor specifice, conţinutul, te­matica şi metodica orelor de dirigenţie şi multe altele. Aces­tora li se adaugă spiritul de răspundere, pasiunea şi imagi­naţia creatoare de care au dat şi dau dovadă numeroşi profe­sori în abordarea şi modelarea complexului univers spiritual al preadolescenţilor şi adolescenţi­lor. O analiză obiectivă a situaţiei impune să fie pus în evidenţă şi un ansamblu de neîmpliniri şi dificultăţi generate de unii ŞCOALA ŞI EDUCA­ŢIA , Dacia 1300 pe banda de montaj (Citiţi in pagina a 3-a reportajul: COLIBAŞI: Simbioza dintre experienţă şi tinereţe) Anul XXVIII nr. 7 847 m Marți 13 ianuarie 1970 9 6 pagini 30 bani UN NOU TIP DE NAVA LA OLTENIŢA va începe în curînd construc­ţia unui nou tip de vas flu­vial al cărui prototip a fost re­alizat aici în anul 1969. El va fi pus la dispoziţia O.N.T. şi va avea o capacitate de 300 de locuri. Aceste vase se vor alătura astfel motonavelor de 5 000 tone, producţie în care erau specializați pînă acum constructorii de nave de pe malurile Dunării. (Continuare în pag. a 2-a) . JL în pag. a 6-a CORESPONDENŢE SPECIALE Din NEW YORK de la Anthony Ray „Enigmele" Luni: — în dezbaterea primei Conferinţe internaţionale a selenologilor Din LONDRA de la John Karr După prăbuşirea frontului biafrez PREŞEDINTELE CORU­M DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, A­PORT PE 11STDUE ECMMEI SI EIMTEEOR AL fili ATEI Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază, la Pre­deal, pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei Vale­ry Giscard d’Estaing, preşe­dintele delegaţiei franceze la lucrările celei de-a doua sesi­uni a Comisiei mixte guver­namentale româno-franceze de cooperare economică, şti­inţifică şi telurică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, preşe­dintele delegaţiei române la sesiunea Comisiei mixte gu­vernamentale româno-france­ze, şi Constantin Flrtan, am­basadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d’Estaing a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mesa­jul de salut cordial al preşe­dintelui Franţei, Georges Pom­pidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la a­­dresa poporului român şi do­rinţa ca relaţiile dintre Româ­nia şi Franţa să se dezvolte şi în viitor în spiritul bunelor legături ce există între cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mul­ţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmi­tă din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperi­tate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea României de a dezvolta­ rela­ţiile multilaterale cu Franţa în interesul celor două popoa­­re, al înţelegerii internaţiona­le, al păcii şi securităţii în Europa şi în lumea întreagă. în cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de colaborare, coo­perare economică, ştiinţifică şi tehnică, schimburile co­merciale dintre România şi Franţa înregistrează o evolu­ţie ascendentă în interesul co­laborării şi avantajului reci­proc, al cooperării internaţio­nale şi păcii între popoare. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, IN R.S.F. IUGOSLAVIA Plecarea din Capitală Duminică seara a părăsit Ca­pitala, plecînd spre Belgrad, pre­şedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care va face o vizită în Republica Socia­listă Federativă Iugoslavia la in­vitaţia preşedintelui Vecei Execu­tive Federale, Mitra Ribici­i. In vizita sa, şeful guvernului român este însoţit de Emil Dră­­gănescu, vicepreşedinte al Consi­liului de Miniştri, Gheorghe Buz­dugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vice­preşedinte al Comisiei Guverna­mentale de Colaborare şi Coope­rare Economică şi Tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de ma­şini, Ion Mincu, adjunct al mi­nistrului minelor, de experţi. La plecare, pe peronul Gării de Nord, se aflau tovarăşii: Gheor­ghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Ion Iliescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai guvernului şi ale persoane o­­ficiale. Au fost prezenţi Milorad Ko­­matina, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai amba­sadei. Sosirea la Belgrad BELGRAD 12 — Trimişii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi N. Plopeanu, transmit : Luni dimineaţa, la sosirea în gara Du­­nav din Belgrad, preşedintele Consiliului de Miniştri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a fost întîm­­pinat şi salutat cu multă căldu­ră de preşedintele Vecei Execu­tive Federale, Mitia Ribicici. Vizita în Iugoslavia a preşe­dintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, la invita­ţia preşedintelui Vecei Executi­ve Federale, Mitia Ribicici, se înscrie ca o nouă mărturie a e­­voluţiei ascendente a relaţiilor multilaterale, de prietenie, ro­­mâno-iugoslave, constituie o ex­presie a dorinţei celor două ţări de a identifica noi domenii şi acţiuni de cooperare, dorinţă i­­lustrată de amplificarea contac­telor directe dintre factorii de răspundere ai României şi Iugo­slaviei în cursul cărora se abor­dează, într-un spirit de încrede­re şi respect reciproc, o gamă largă de probleme de interes mutual. Şeful guvernului român este însoţit în această vizită de E­­mil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, pre­şedintele părţii române în Comi­sia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliu­lui Naţional al Cercetării Ştiin­ţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedin­te al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare eco­nomică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mi­ncu, adjunct al ministrului mi­nelor, de consilieri şi experţi. Pe peronul gării Dunav — îm­podobit cu drapelele de stat ale celor două ţări — oaspeţii ro­mâni au fost salutaţi, de ase­menea, de Stepan Marusici, pre­şedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Fe­derale, preşedintele părţii iugo­slave în Comisia mixtă iugosla­­vo-română de colaborare econo­mică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afa­cerile externe, Branko Pesici, preşedintele Skupstinei Oraşului Belgrad, Aleksandar Rakocevici, vicepreşedinte al Vecei Executi­ve a R.S. Serbia, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea activităţii Ştiinţifice, Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Bel­grad, Vasile Şandru, şi ambasa­dorul Iugoslaviei la Bucureşti, Iso Niegovan, au însoţit pe pre­şedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, încă de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalţii oaspeţii români. Pe peron erau, de asemenea prezenţi membri ai ambasadei române şi ai Agenţiei economice, ziarişti iugoslavi şi străini. ★ In dimineaţa aceleiaşi zile, premierul Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Emil Drăgănescu, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu şi ambasadorul Vasile Şandru, a făcut o vizită protoco­lară preşedintelui Vecei Execu­tive Federale, Mitia Ribicici, la sediul guvernului iugoslav. La convorbirea cordială care a avut loc cu acest prilej au luat parte Duşan Gligorievici, S. Ma­rusici, Anton Vratusa, şi amba­sadorul Iso Niegovan. Primirea protocolară la Vocea Executivă Federală Telefoto in pag. a 5-a: Dejunul oferit de MITIA RIBICICI !

Next