România Liberă, ianuarie 1970 (Anul 28, nr. 7839-7863)
1970-01-13 / nr. 7847
Proletari din toate ţările, uniţi-vă! COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE EXISTENŢA CENTIIL OR INDUSTRIALE OPUNE MINISTERULUI ABORDAREA UNUI NOU STIL DE MUNCĂ Discuţia a pornit de la una din multele hîrtii şi dosare ce se aflau în acea dimineaţă pe masa de lucru a interlocutoru- I lui nostru. — Citiţi această circulară primită ieri — ne-a spus ing. Costache Trotuş, directorul general al Centralei Industriale Hunedoara — şi veţi avea o imagine asupra relaţiilor născute între aparatul de curînd reorganizat al ministerului nostru şi centralele sale industriale. Circulara, emisă de Direcţia de îndrumare şi urmărirea producţiei din Ministerul Industriei Metalurgice sub semnătura directorului general ing. Eleodor Popescu, invita conducerea Centralei industriale hunedorene să dispună ca toate lucrările ce urmează a se efectua în cursul trimestrului I 1970 în vederea realizării acţiunii de reducere a consumului de metal, să ţină seama de planul tematic alăturat aprobat de conducerea M.I.M. Foarte bine, se poate spune la prima vedere, un ajutor în plus dat centralelor în larga şi importanta acţiune de Convorbire cu ing. Costache Trotuş director general al Centralei Industriale Hunedoara economisire a metalului. Numai că lectura pretinsului plan tematic ce însoţeşte circulara amintită scoate la lumină de fapt o îngrămădire de sfaturi generale, un soi de îndrumări de un nivel corespunzător pentru o şcoală profesională. — Cui folosesc astfel de planuri tematice, astfel de îndrumări trimise conducerii unei centrale industriale de o direcţie funcţională a ministerului ? — se întreba pe drept cuvînt indignat directorul general. După părerea mea astfel de circulare nu numai că nu ne ajută, dar mai mult încurcă. Intr-adevăr, aveam în faţă un exemplu tipic de muncă formală. Ca să poată justifica că a acţionat în spiritul indicaţiilor primite pe linia reducerii consumului de metal, Direcţia de îndrumare şi urmărire a producţiei a întocmit şi expediat centralelor ministerului respectivul plan tematic, socotind probabil că și-a îndeplinit sarcina prii mită. Ce mai poate oare urma după acest gen de îndrumări ? — Lucrurile nu se pot desigur generaliza — ne-a spus în continuare ing. Costache Trotuș. Atît la nivelul aparatului ministerului, cit și al centralei noastre industriale au început să prindă viaţă indicaţiile date la consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din luna noiembrie 1959, constatîndu-se treptat o evoluţie spre bine în perfecţionarea relaţiilor de îndrumare. Date fiind sarcinile mari ale siderurgiei în ultimul an al actualului cincinal, pe linia aceasta, a adaptării ministerului nostru la sistemul de lucru cu centralele sale industriale, mai sînt desigur multe de făcut. După părerea mea cred că mai întîi trebuie învinsă o anumită mentalitate existentă la o serie de cadre care au lucrat pînă acum în fostele direcţii generale. Să ne oprim de pildă, la TUDOR GHEORGHIU (Continuare in pag. a 3-a) Pe şantierul Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier, montării întreprinderii „Electromontaj" — Sibiu desfăşoară încă din primele zile ale acestui an o activitate susţinută. Se lucrează intens la montarea sistemelor de bare colectoare, întreruptorilor şi separatorilor pentru înalta tensiune. Un clişeu , aspect din timpul operaţiunilor de montaj. Foto : MIHAI POPESCU Noile principii de normare şi retribuire a muncii, elemente mobilizatoare ale sporirii producţiei agricole Programul stabilit de partid privind dezvoltarea agriculturii cooperatiste porneşte de la necesitatea valorificării depline, efective , în interesul economiei naţionale, a întregii societăţi — a avantajelor marii producţii socialiste. INTRODUCEREA PRINCIPIILOR NOI DE NORMARE ŞI RETRIBUIRE A MUNCII — alături de alte măsuri preconizate — are menirea să pună mai multă ordine în activitatea acestor unităţi, să permită o justă apreciere a cantităţii de muncă efectuată în timpul unei zile de lucru, să asigure o retribuire corespunzătoare efortului depus de fiecare cooperator pentru obţinerea unor rezultate superioare. Plenara Consiliului MCAP a apreciat ca sunt create în prezent condiţii pentru a se renunţa la ziua-muncă şi a se evalua cantitatea şi calitatea muncii efectuate de cooperatori direct în expresie valorică, pe bază de norme de muncă, pentru a se lărgi gama normelor de retribuire a muncii. Pentru înfăptuirea măsurilor propuse, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie — folosind experienţa unităţilor agricole cooperatiste şi de stat — au elaborat recent norme ştiinţifice de muncă, corespunzător tî,1 t-i —v—. —1,1 ,11 ^ A llV 1 /T A iUfUbfl ii. uiupului U.CAUCIU CIX-10 ore pe zi, în anumite condiţii de organizare a locului de producţie. Menţionăm că în prezent scara de încadrare a tuturor lucrărilor agricole s-a lărgit de la 5 (cîte erau in vechiul normativ) la 6 categorii, s-a schimbat încadrarea categoriilor unor lucrări, s-au introdus norme noi etc. Ing. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 3~a) PENTRU ÎNFĂPTUIREA PROGRAMULUI DEZVOLTAREA AGStieifLTSJiilI COOPERATISTE i.1 Gospodarii în liniştea iernii j \ s Stan Z. Mircea il vă- Z-* zusem iarna trecută la * o intîlnire cu acei care aveau să-l aleagă 'deputat în Consiliul popular al oraşului Breaza. Se dezbateau acolo probleme care stirneau interesul tuturor cetăţenilor şi, cu glasul său domol, bărbatul acesta în puterea virstei îmi apărea drept un activist încercat, binecunoscut de concetăţenii săi. Acum’, Stan Z. Mircea este preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului Popular Orăşenesc şi in dialogul pe care i-l propun, acum, după aproape un an el preferă să înceapă cu dificultăţile intimpinate. Aflu astfel că supărarea cea mare i-a produs-o Direcţia judeţeană agricolă care a sanificat prea tîrziu plantarea celor 1 000 de puieţi cu care gospodarii oraşului hotăriseră să-şi sporească livezile in 1969. In mod egal cu prejudiciul material, pe omul din faţa mea îl nemulţumeşte nerealizarea unui obiectiv. Apoi, cu acelaşi glas molcom, imi vorbeşte despre seriozitatea cu care au primit brezenii chemarea lansată de către cetăţenii municipiului Galaţi privind competiţia la nivel republican întru înfrumuseţarea continuă a oraşelor şi comunelor ţării. Şi, cu un sentiment de justificată mîndrie, interlocutorul meu îmi semnalează că oraşul se situează pe locul al doilea in clasamentul judeţului Prahova. Mai aveam să aflu că acum, in plină iarnă, gindul edililor te îndreaptă spre noi acţiuni menite să augmenteze eforturile făcute pînă acum şi încununate de atîtea realizări. Astfel, se va continua acţiunea de reparare şi construire de străzi şi trotuare (care în 1969 a înregistrat o suprafaţă de peste 11 000 mp) — şi mai ales se va continua amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi. TITUS VÂJEU (Continuare în pag. a 2-a) Şcolile şi-au început din nou activitatea. Intrind intr-un nou trimestru, în faţa cadrelor didactice se ridică noi probleme legate die educaţia multilaterală a elevilor. între acestea se numără şi desfăşurarea activităţii diriginţilor care trebuie să capete un caracter deosebit, să fie mai bine legată de realitatea claselor de elevi, mai bine axate pe problemele actualităţii. In acest scop, la recenta consfătuire organizată de Ministerul Învăţămîntului cu inspectorii şcolari judeţeni s-au dezbătut pe larg sarcinile profesorilor diri Şt. Costea director general adjunct in Ministerul învăţămîntului ginţi, urmărindu-se o schimbare structurală în această direcţie. Aşa după cum s-a subliniat şi la Congresul al X-lea al partidului, principalul canal de difuzare a ştiinţei şi culturii, de formare şi pregătire a tineretului pentru muncă şi viaţă, îl constituie şcoala, instituţie socială aflată în slujba Instruirii şi educării tineretului şi a întregului popor. Pentru a-şi putea îndeplini, la nivelul cerinţelor, înalta misiune care i-a fost încredinţată de către societate — şcoala este chemată să-şi sporească atribuţiile sale formative, pe măsura dezvoltării rapide şi ample a ştiinţei tehnicii şi culturii contemporane şi în raport cu sporirea complexităţii şi accelerarea ritmului dezvoltării vieţii sociale. In ansamblul muncii educative din şcoală, un loc aparte şi un rol deosebit îl are profesorul diriginte, căruia i-au fost încredinţate sarcini şi atribuţii cu adinei implicaţii în formarea şi dezvoltarea personalităţii fiecărui elev şi a fiecărei clase. In această privinţă se impun eforturi pentru elaborarea teoretică a unui mare număr de probleme referitoare la determinarea specificului şi conţinutului activităţii profesorului diriginte, colaborarea lui cu ceilalţi factori educativi, munca concretă pentru cunoaşterea şi caracterizarea elevilor, coordonarea eforturilor educative ale tuturor profesorilor clasei şi asigurarea unităţii de cerinţe şi a acţiunilor educative, căile şi mijloacele de realizare a sarcinilor specifice, conţinutul, tematica şi metodica orelor de dirigenţie şi multe altele. Acestora li se adaugă spiritul de răspundere, pasiunea şi imaginaţia creatoare de care au dat şi dau dovadă numeroşi profesori în abordarea şi modelarea complexului univers spiritual al preadolescenţilor şi adolescenţilor. O analiză obiectivă a situaţiei impune să fie pus în evidenţă şi un ansamblu de neîmpliniri şi dificultăţi generate de unii ŞCOALA ŞI EDUCAŢIA , Dacia 1300 pe banda de montaj (Citiţi in pagina a 3-a reportajul: COLIBAŞI: Simbioza dintre experienţă şi tinereţe) Anul XXVIII nr. 7 847 m Marți 13 ianuarie 1970 9 6 pagini 30 bani UN NOU TIP DE NAVA LA OLTENIŢA va începe în curînd construcţia unui nou tip de vas fluvial al cărui prototip a fost realizat aici în anul 1969. El va fi pus la dispoziţia O.N.T. şi va avea o capacitate de 300 de locuri. Aceste vase se vor alătura astfel motonavelor de 5 000 tone, producţie în care erau specializați pînă acum constructorii de nave de pe malurile Dunării. (Continuare în pag. a 2-a) . JL în pag. a 6-a CORESPONDENŢE SPECIALE Din NEW YORK de la Anthony Ray „Enigmele" Luni: — în dezbaterea primei Conferinţe internaţionale a selenologilor Din LONDRA de la John Karr După prăbuşirea frontului biafrez PREŞEDINTELE CORUM DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, APORT PE 11STDUE ECMMEI SI EIMTEEOR AL fili ATEI Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primit luni la amiază, la Predeal, pe ministrul economiei şi finanţelor al Franţei Valery Giscard d’Estaing, preşedintele delegaţiei franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, ştiinţifică şi telurică. Oaspetele a fost însoţit de Pierre Pelen, ambasadorul Franţei la Bucureşti. La primire au luat parte Manea Mănescu, preşedintele Consiliului Economic, preşedintele delegaţiei române la sesiunea Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze, şi Constantin Flrtan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d’Estaing a transmis preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mesajul de salut cordial al preşedintelui Franţei, Georges Pompidou, precum şi urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român şi dorinţa ca relaţiile dintre România şi Franţa să se dezvolte şi în viitor în spiritul bunelor legături ce există între cele două ţări. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, mulţumind pentru mesajul primit, a rugat pe oaspete să transmită din partea sa preşedintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace şi progres pentru poporul francez şi hotărîrea României de a dezvolta relaţiile multilaterale cu Franţa în interesul celor două popoare, al înţelegerii internaţionale, al păcii şi securităţii în Europa şi în lumea întreagă. în cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacţia comună că relaţiile de colaborare, cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică, schimburile comerciale dintre România şi Franţa înregistrează o evoluţie ascendentă în interesul colaborării şi avantajului reciproc, al cooperării internaţionale şi păcii între popoare. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIŞTRI, ION GHEORGHE MAURER, IN R.S.F. IUGOSLAVIA Plecarea din Capitală Duminică seara a părăsit Capitala, plecînd spre Belgrad, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care va face o vizită în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitra Ribicii. In vizita sa, şeful guvernului român este însoţit de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei Guvernamentale de Colaborare şi Cooperare Economică şi Tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de experţi. La plecare, pe peronul Gării de Nord, se aflau tovarăşii: Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Petre Lupu, Ion Iliescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai guvernului şi ale persoane oficiale. Au fost prezenţi Milorad Komatina, însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. S. F. Iugoslavia la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Sosirea la Belgrad BELGRAD 12 — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi N. Plopeanu, transmit : Luni dimineaţa, la sosirea în gara Dunav din Belgrad, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a fost întîmpinat şi salutat cu multă căldură de preşedintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici. Vizita în Iugoslavia a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, la invitaţia preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, se înscrie ca o nouă mărturie a evoluţiei ascendente a relaţiilor multilaterale, de prietenie, româno-iugoslave, constituie o expresie a dorinţei celor două ţări de a identifica noi domenii şi acţiuni de cooperare, dorinţă ilustrată de amplificarea contactelor directe dintre factorii de răspundere ai României şi Iugoslaviei în cursul cărora se abordează, într-un spirit de încredere şi respect reciproc, o gamă largă de probleme de interes mutual. Şeful guvernului român este însoţit în această vizită de Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri şi experţi. Pe peronul gării Dunav — împodobit cu drapelele de stat ale celor două ţări — oaspeţii români au fost salutaţi, de asemenea, de Stepan Marusici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Pesici, preşedintele Skupstinei Oraşului Belgrad, Aleksandar Rakocevici, vicepreşedinte al Vecei Executive a R.S. Serbia, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea activităţii Ştiinţifice, Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Şandru, şi ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Iso Niegovan, au însoţit pe preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, încă de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalţii oaspeţii români. Pe peron erau, de asemenea prezenţi membri ai ambasadei române şi ai Agenţiei economice, ziarişti iugoslavi şi străini. ★ In dimineaţa aceleiaşi zile, premierul Ion Gheorghe Maurer, însoţit de Emil Drăgănescu, Gheorghe Buzdugan, Nicolae Ecobescu şi ambasadorul Vasile Şandru, a făcut o vizită protocolară preşedintelui Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, la sediul guvernului iugoslav. La convorbirea cordială care a avut loc cu acest prilej au luat parte Duşan Gligorievici, S. Marusici, Anton Vratusa, şi ambasadorul Iso Niegovan. Primirea protocolară la Vocea Executivă Federală Telefoto in pag. a 5-a: Dejunul oferit de MITIA RIBICICI !