România Liberă, ianuarie 1970 (Anul 28, nr. 7839-7863)
1970-01-14 / nr. 7848
„Románia libera". Un aspect din laboratorul de calcul electronic ce funcţionează la Academia de Ştiinţe Economice din Capitală, instituţie de învăţămint ce pregăteşte cadre de specialişti care dispun de mijloace moderne de aplicaţie a cunoştinţelor însuşite la cursuri. Una din condiţiile asigurării bunei aprovizionări a populaţiei o constituie existenţa unei reţele de desfacere judicios amplasate şi profilate corespunzător cu cerinţele cumpărătorilor. In legătură cu principalele obiective prevăzute în acest an în acţiunea de dezvoltare şi modernizare a reţelei comerciale şi de alimentaţie publică am solicitat o serie de amănunte inginerului TRAIAN POPESCU, directorul direcţiei de investiţii-construcţii din Ministerul Comerţului Interior. „ Avînd în vedere necesităţile de îmbunătăţire a condiţiilor de aprovizionare, depozitare şi desfacere a mărfurilor din noile judeţe — ne-a spus interlocutorul nostru — ne-am propus să asigurăm în primul rînd satisfacerea acestor cerinţe. In acest an vor fi construite noi centre comerciale la Alba Iulia, Zalău, Sf. Gheorghe, Botoşani, (zona Parc), Arad (Piaţa Gării), Brăila (zonele Radu Negru, Apollo şi Obor), Fieni (jud. Dîmboviţa), Călimăneşti, Govora şi Ocnele Mari (jud. Vîlcea). O serie de magazine generale vor fi construite la Tulcea, Vaslui, Tîrgovişte, Roman, Alexandria, Focşani iar alte diverse spaţii comerciale la Tg. Jiu, Buzău, Călăraşi, Slobozia etc. Concomitent va fi continuată acţiunea de dezvoltare şi modernizare a reţelei comerciale — în raport cu necesităţile existente — şi în celelalte judeţe ale ţării. Referindu-ne la marile oraşe, menţionăm, de pildă, că la Constanţa va fi construit un magazin universal modern şi diverse spaţii comerciale în zonele Filimon Sîrbu, Viile Noi şi Medeea ; la Iaşi un magazin universal şi două magazine cu articole pentru copii ; la Braşov un complex de alimentaţie publică în cartierul Steagul Roşu ; la Oradea un centru comercial în cartierul Dimitrie Cantemir , la Craiova noi spaţii comerciale în zonele Piaţa Unirii, L. Catargi şi Valea Roşie, precum şi un restaurant în incinta gării. Alte centre şi unităţi comerciale vor mai fi construite în oraşele Galaţi, Piteşti, Ploieşti, Hunedoara, Suceava, Orşova etc., precum şi în centrele muncitoreşti Comăneşti, Moineşti şi Buhuşi din judeţul Bacău, Teliuc din judeţul Hunedoara, Oţelul Roşu din judeţul Caraş-Severin, Motru din judeţul Gorj etc., amplasate la parterul noilor blocuri de locuinţe. In ce priveşte Capitala, aici sunt prevăzute — în continuarea construcţiilor de pînă acum — noi centre comerciale în cartierele Titan (A. 16 şi A. 18), Berceni Sud II şi Ciuleşti. In acest an va începe construirea în Bucureşti a unui mare magazin universal, cu mai multe nivele, în suprafaţă de circa 20 000 m.p. In zona comercială Lipscani se vor efectua lucrări de modernizare la diferite localuri. Tot în acest an se vor da în folosinţă complexul „Hanul lui Manuc“, inclusiv cafeneaua şi crama Curtea veche, braseria „Monte Carlo“ de pe insula din Cişmigiu, precum şi o serie de unităţi comerciale la debarcaderul „Mioriţa“ din parcul Herăstrău. MIRCEA SCRIPCA N.R. Consemnînd aceste informaţii, ţinem să precizăm că realizarea obiectivelor arătate va depinde în mod direct de eforturile ce vor fi depuse de către toate organele interesate. Dacă proiectele au fost asigurate — în cea mai mare parte — chiar de la începutul anului, atît de Institutul de proiectări comerciale al M.C.I., cît şi de unităţile de proiectare din judeţe, în schimb este solicitată mai multă preocupare din partea trusturilor şi unităţilor locale de construcţii, pentru ca materializarea acestor proiecte să decurgă în mod ritmic, astfel ca noile obiective să fie date în folosinţă la termenele stabilite. Obiective comerciale în anul 1970 • Construcţii de magazine universale şi generale în principalele oraşe ale ţării • Complexe de unităţi comerciale în centrele muncitoreşti • Apropierea reţelei de desfacere de consumatori • Noile cartiere bucureştene vor avea mai multe magazine Wim ACTIVITATEA UNITĂŢILOR CENTRALEI DE ANVELOPE ŞI MASE PLASTICE ÎN RITMUL CARE ASIGURĂ DEPĂŞIREA SARCINILOR DE PLAN Fiind a doua unitate pe ansamblul industriei chimice, în ce priveşte volumul sarcinilor de plan pe acest an, Centrala industrială de anvelope şi mase plastice a ţinut să se situieze pe primul loc in ce priveşte operativitatea cu care a trecut la noua formă de activitate. — Am pornit de la ideea, — ne spune ing. MIHAIL LUCACI — directorul cu problemele _ producţiei — că Centrala are menirea să rezolve cit mai operativ şi judicios problemele ridicate în activitatea unităţilor care se află în structura ei. Cum s-ar spune, să facem treabă, nu să ne acoperim cu hîrtii. In două luni nu am obţinut rezultate spectaculoase, dar am fost centrala din ramură care a reuşit să dea în luna decembrie producţie peste plan de circa 20 milioane lei îndeplinindu-se, totodată, şi sarcina de export. Şi pot afirma că fără existenţa centralei, unităţile respective nu ar fi realizat acelaşi lucru, ele nedispunînd de posibilităţile de corelare a aprovizionării, producţiei şi desfacerii de care am dispus noi, pe de o parte, iar pe de altă parte fiind limitate adeseori, prin poziţia lor periferică, la cunoaşterea trunchiată a problemelor şi a intereselor economice ale unei anumite etape. Cele şase unităţi cu mofil strict determinat — două de anvelope şi patru de prelucrare a maselor plastice — care structurează Centrala noastră, au trecut însă destul de elastic la noul sistem de lucru, mai ales sub aspect informaţional. Cu toate acestea, acum, la început de an, mai avem unele dificultăţi din acest punct de vedere. încă nu am reuşit să cunoaştem perfect nici posibilităţile şi nici greutăţile uzinelor, care manifestă, uneori, tendinţa de a le diminua pe primele şi de a le exagera pe celelalte. Bunăoară, Uzina de prelucrare a maselor plastice din Buzău se plînge că nu i se asigură cantităţile cerute de materie primă, dar ascunde faptul că pe lingă cantităţile pe care i le asigură centrala a şi contractat direct cu unii producători de materii prime. Fireşte, asemenea practici vor dispare cu timpul, dar în prezent mai creează dificultăţi. De altfel în aceste zile de început de an întreaga conducere a Centralei a fost pe teren, pentru rezolvarea cu operativitate a problemelor fiecărei unităţi. — Dispunînd de o informare directă, ne puteţi spune cum au demarat unităţile in realizarea sarcinilor ■ pe acest an ? — ,,Ca pe roate“, ar spune cei din unităţile de anvelope. Din păcate, nu dispun de o comparaţie „plastică“ pentru... uzinele de prelucrare a maselor plastice, dar pot afirma că şi în cazul lor nu trebuie să vorbim de un demaraj, ci de o menţinere a ritmului ridicat al producţiei, atins la sfîrşitul anului 1969. în prezent, cunoscîndu-şi deja sarcinile sporite ale acestui an, colectivele de muncă din uzinele noastre îşi analizează potenţialul, caută rezerve, astfel ca în cadrul apropiatelor adunări generale ale salariaţilor să poată formula angajamente pentru depăşirea sarcinilor de plan. Aflîndu-mă în incinta Uzinei de anvelope „Danubiana“, m-am putut convinge direct de acest lucru. Nu era prima dată cînd intram în marea hală de fabricaţie a uzinei care asigură in prezent jumătate din producţia de anvelope a ţării. îi cunoşteam secţiile, utilajele, oamenii. O vizitasem chiar în preajma încheierii anului 1969 şi cu toate acestea mă aştepta surpriza unor lucrări noi. — De aici începe „partea nouă“, îmi explică inginerul şef cu problemele de producţie — APOSTOL SIMIONESCU. Cu această dezvoltare uzina noastră îşi măreşte capacitatea cu 50 la sută, adică cu încă 590 mii anvelope pe an. Deocamdată însă constructorul ne-a obligat să intrăm în funcţiune doar cu 80 la sută din noua capacitate ceea ce face ca prezenţa sa în halele de producţie să ne stînjenească serios activitatea. Am mobilizat şi forţele noastre din sectoarele de întreţinere, energetic mecanic-şef, ca să ajute montorilor, dar, după cum vedeţi, mai suntem în faza de şantier. Cu toate acestea am trecut la producţie în noua hală şi realizăm o creştere zilnică a ritmului, ceea ce ne îndreptăţeşte să afirmăm că la noile instalaţii de confecţionare a anvelopelor parametrii din proiect vor fi atinşi încă înainte de termenul prevăzut. Instalaţiile funcţionează bine, iar oamenii noştri care s-au specializat pe instalaţiile similare din Italia la firma furnizoare, îi pregătesc cu pricepere şi sîrguinţă pe ceilalţi lucrători din noua secţie, astfel ca să asigure trecerea la lucrul în trei schimburi, începînd cu luna februarie. Cunoscînd dorinţa cititorilor noştri de a afla noutăţi despre apariţia pe piaţă a unor noi tipuri de anvelope am cerut amănunte în acest sens şi am aflat astfel că aducerea şi montarea maşinei pentru confecţionarea anvelopelor radiate va contribui la realizarea unor produse cu calităţi mult îmbunătăţite faţă de cele convenţionale, cu o durată dublă a rulajului. Anvelopele de tractor sunt primele de acest fel realizate la „Danubiana“, iar la Uzina de anvelope „Victoria“ din Floreşti, se fabrică în prezent primele anvelope radiale pentru autoturism, care vor echipa şi autoturismul „Dacia“. Cât priveşte ritmul de lucru în aceste zile am aflat că în majoritatea secţiilor se consemnează chiar depăşirea celui prevăzut pentru realizarea cu succes a planului pe această lună. Asemenea rezultate reflectă credem cît se poate de bine atmosfera primelor zile de muncă din acest an în una din marile unităţi ale industriei chimice. I. BUTNARU (Urmare din pag. 1) tara cu maşini pentru efectuarea lucrărilor in livezi, vii, legumicultura, precum şi pe terenurile situate în pantă. In judeţul nostru există condiţii ca prin folosirea maşinilor pentru lucrări în pantă suprafaţa mecanizabilă să crească cu cel puţin 40 mii ha de teren. Un factor hotărîtor în creşterea producţiei la hectar îl constituie, după cum se ştie, calitatea lucrărilor executate, respectarea riguroasă a agrotehnicii avansate. Aş vrea să menţionez că datorită experienţei dobîndite, a preocupării pentru creşterea continuă a nivelului de pregătire profesională a mecanizatorilor, calitatea lucrărilor efectuate de aceştia nu mai constituie pentru noi o problemă, întâmpinăm în schimb greutăţi în cooperativele agricole din zona de deal., In condiţiile unui timp capricios, aşa cum a fost în prima jumătate a verii trecute, calitatea lucrărilor a avut un rol hotărîtor. Pe bună dreptate s-a subliniat la Plenară că deşi starea timpului impunea sporirea atenţiei faţă de calitatea lucrărilor agricole, in multe cooperative agricole s-a făcut simţită o slabă organizare a acestor munci, din care cauză s-au înregistrat mari pierderi de recoltă. Cîteva exemple din judeţul nostru sunt edificatoare. Dindu-şi seama că ploile abundente reclamă o atenţie deosebită acordată stîrpirii buruienilor, executării la timp a praşilelor, specialiştii şi conducerile cooperativelor agricole din Traian, Faraoani, Itești, Horgești s-au preocupat îndeaproape de buna organizare a muncii, de mobilizarea la lucru a tuturor membrilor cooperatori, astfel incit nu s-a irosit nici o zi bună de lucru. Iar rezultatele au fost pe măsura muncii depuse. La porumb bunăoară, aceste unităţi au obţinut cite 2 300—2 800 kg. de boabe la hectar. Iată însă că în aproape aceleaşi condiţii, alte cooperative agricole au obţinut producţii de două-trei ori mai mici deoarece organizarea muncii a lăsat de dorit. In cele mai multe unităţi rezultatele slabe înregistrate in viticultură, în legumicultura sau incultura mare sunt date pe seama lipsei braţelor de muncă. S-a creat astfel o falsă problemă, aceea a penuriei forţei de muncă in agricultură. Or, aşa cum pe bună dreptate a arătat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în cuvîntarea rostită la Plenară în condiţiile cînd peste 50°/„ din populaţia activă lucrează în agricultură, nu poate fi vorba de lipsă de forţă de muncă, ci mai degrabă de lipsuri în organizarea şi folosirea ei raţională. La aceasta s-a adăugat, consider eu, slaba preocupare pentru folosirea celor mai adecvate mijloace de cointeresare materială a membrilor cooperatori. Pentru înlăturarea deficienţelor existente, pentru îmbunătăţirea multilaterală a activităţii cooperativelor agricole, Plenara consiliului U.N.C.A.P. în lumina indicaţiilor date de conducerea partidului, a stabilit măsuri deosebite menite să asigure o mai bună valorificare a avantajelor proprii marii producţii socialiste. Pe temelia acestor măsuri în judeţul nostru sunt întreprinse acţiuni concrete care vizează sporirea continuă a randamentelor la hectar. Un punct bun de plecare în această direcţie îl constituie îndeplinirea integrală în toamna trecută, a planului de arături. Cu mai mult discernămînt decit în trecut, în toate unităţile s-a făcut amplasarea culturilor şi, în funcţie de aceasta, diferenţiat, s-a trecut la fertilizarea solului. A fost stabilit necesarul de seminţe, la toate culturile, realizîndu-se deja aprovizionarea. In toate întreprinderile de mecanizare a agriculturii se lucrează acum din plin la repararea utilajului agricol. In mod deosebit ne preocupăm de asigurarea unor producţii bune la cultura griului. Există condiţii ca pierderile suferite din cauza secetei să fie recuperate. In acest sens au fost luate măsuri pentru aplicarea îngrăşămintelor chimice pe bază de azot, pentru evacuarea surplusului de apă din locurile joase şi pentru spargerea crustei de gheaţă formată în unele locuri spre a se evita fenomenul de asfixiere a plantelor. Cit priveşte sectorul legumicol putem arăta că planul însăminţărilor de toamnă a fost depăşit. Pentru punerea cît mai deplină în valoare a rezervelor mari de creştere a producţiei s-a trecut la specializarea unităţilor cultivatoare de legume. Intr-un număr de 4 unităţi , la Faraoani, Chetriş, N. Bălcescu şi Mărgineni au fost create ferme legumicole, asigurîndu-se astfel condiţii pentru modernizarea procesului de producţie pe baza mecanizării şi chimizării. Sunt doar cîteva din măsurile menite să ducă la sporirea producţiei la hectar, la înfăptuirea sarcinilor majore pe care Congresul al X-lea al partidului, recenta plenară a Comitetului Central le-a pus în faţa agriculturii socialiste, în vederea creşterii aportului ei la progresul economiei naţionale, la ridicarea nivelului de trai al populaţiei. zile ale anului trecut activitatea în uzina noastră s-a concentrat în special pe asigurarea condiţiilor începerii în plin a procesului de producţie încă din primele zile ale lunii ianuarie. S-au revizuit amănunţit principalele utilaje şi linii tehnologice, precum şi instalaţiile energetice, s-au creat stocurile necesare de materii prime şi materiale şi s-au finalizat ultimele măsuri care condiţionau buna desfăşurare a muncii. Dintre aceste măsuri menţionăm cîteva mai importante : construirea unui transportor cu vagone şi pentru expedierea sîrmei laminate din depozit în hala trăgătorie de sirmă ; reamenajarea şi modernizarea decapării, înlocuirea grinzilor rulante din hala de decapare nouă cu poduri rulante de 3 tone ; completarea cu bobinatoare a unor maşini de trefilat. Pregătirea fabricaţiei a fost de asemenea, o preocupare centrală a colectivului tehnic al uzinei reuşindu-se să se revizuiască şi definitiveze încă de anul trecut o serie de tehnologii de lucru care au pus bazele introducerii în fabricaţie în anul 1970 a unor produse noi. Pentru a stabili temele de cercetare şi de asimilare de noi produse s-a organizat în luna decembrie o consfătuire cu beneficiarii de electrozi sudură, în cadrul căreia au avut loc dezbateri privind necesitatea producerii unor tipuri noi de electrozi sau adaptarea celor existenţi. Astfel planul de cercetare va fi mai strîns legat de necesităţile imediate ale producţiei uzinei şi a principalilor noştri consumatori de electrozi. După zilele de odihnă de la începutul anului, munca în uzină a început cu toată intensitatea. Participarea muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor la activitatea acestui început de an, cu elanul, dar şi cu maturitatea caracteristică colectivului nostru se oglindește în realizările frumoase obținute în prima decadă a lunii ianuarie: planul de producţie pe fiecare secţie a fost depăşit, realizîndu-se 340 produse peste plan. în aceste condiţii considerăm că sarcinile pe anul 1970 vor fi realizate ritmic şi se va înregistra o sensibilă îmbunătăţire calitativă a muncii, caracterizată printr-o mai mare eficienţă economică şi o deplasare a centrului de greutate a activităţii spre domeniul economic şi comercial. Pentru ca ritmul activităţii noastre să nu fie perturbat, va trebui în viitor să ne ocupăm mai mult de asigurarea contractării materiilor prime, cît şi a produselor în termenele prevăzute de lege, lucru care pînă în prezent nu am reuşit să-l realizăm integral. Noua lege a contractelor economice va aduce în acest sens o îmbunătăţire evidentă a relaţiilor beneficiar-furnizor şi ne va permite o mai bună planificare şi organizare a producţiei. De asemenea va trebui să accelerăm lucrările pentru punerea în funcţiune a unor utilaje noi, pentru modificarea instalaţiei de decapare mecanico-chimică, pentru ca fabrica de hîrtie să asigure un carton de calitate pentru maşinile de ambalat automat. AUREL VLAICU inginer şef al Uzinei de sirmă şi produse din sirmă din Buzău La Uzina de sirmă şi produse din sirmă-Buzău Pregătirea temeinică a fabricaţiei. Pregătirea producţiei anului 1970 la Uzina de sîrmă şi produse din sîrma din Buzău a început o dată cu dezbaterea cifrelor de plan la nivelul Comitetului de direcţie, cînd pe baza experienţei acumulate s-au analizat amănunţit condiţiile necesare asigurării realizării planului şi s-au făcut propuneri preţioase care au fost prinse în planul de măsuri, multe din acestea fiind şi realizate pînă la începutul acestui an. Plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 care a trasat sarcinile ultimului an al cincinalului, a generat un nou avînt în munca colectivului uzinei noastre, care a încheiat cu succes un an de rodnică activitate, pregătind temeinic realizările viitoare. Introducerea noului sistem de salarizare începînd cu luna decembrie 1969, a ridicat nivelul calitativ al muncii noastre, efectul cointeresării materiale făcîndu-se simţit în rezultatele deosebite obţinute în această ultimă parte a anului. Astfel, bilanţul anului 1969 este pozitiv, toţi indicatorii de plan fiind realizaţi şi depăşiţi. S-au produs fieste plan mărfuri în vaoare de 12 milioane lei, onorîndu-se în întregime contractele cu beneficiarii, în ultimele Baza creşterii producţiei agricole condiţie a respectării disciplinei contractuale O imagine din secţia de trefilat sîrma a modernei uzine buzoiene, secţie care a adus o contribuţie de seamă la rezultatele bune dobîndite de întreaga întreprindere încă din prima decadă a lunii ianuarie 1970. Foto : MIHAI POPESCU Recent, la uzina de anvelope „Victoria" — Floreşti, au fost puse în funcţiune instalaţii şi utilaje care permit fabricarea anvelopelor radiale pentru autoturisme, care vor echipa şi automobilele „Dacia", în clişeu . Linia de vulcanizare a anvelopelor velo. Foto : AGERPRES COLABORARE FRUCTUOASĂ (Urmare din pag. 1) la cele două mari unităţi de laminare ce se execută în paralel pe platforma siderurgică de la Galaţi — laminorul continuu de benzi late la cald de 1 700 mm şi secţia de laminare la rece — obiective de mare însemnătate despre care, recent, ziarul „România liberă“ a relatat, oglindind preocuparea constructorilor pentru folosirea tuturor rezervelor de care dispun, ferma lor hotărîre de a colabora cu proiectanţii, furnizorii de utilaje şi aparataje cu toţi factorii interesaţi pentru terminarea la timp şi în bune condiţiuni a lucrărilor aferente noilor capacităţi de producţie. Strădania aceasta comună începînd de la proiectare şi pînă la constructorii de pe şantier, este pe deplin justificată atît în ceea ce priveşte elanul cu care siderurgiştii răspund chemărilor partidului, cît şi prin mîndria de a fi participant la realizarea acestor două obiective de pe platforma de la Galaţi, de o complexitate şi de o importanţă încă neatinsă în siderurgia ţării noastre. Căci cele două unităţi care se realizează în acelaşi timp, reprezintă construcţii de hale in suprafaţă de circa 140 000 mp, unde se montează şi se reglează peste 45 000 tone utilaje, 12 săli de maşini, în care se vor monta utilaje pentru o putere instalată de peste 220 000 KW, gospodării de apă cu un debit orar de circa 35 000 mc şi alte asemenea lucrări care funcţional şi din punct de vedere al dotării sunt deocamdată unicate în ţara noastră. Volumul mare de lucrări ca şi complexitatea lor, au determinat conducerea Ministerului Industriei Metalurgice ca sub directa sa îndrumare să se analizeze şi să se cunoască din timp problemele proiectantului, constructorului şi furnizorilor de utilaje şi aparataje, creîndu-se astfel condiţiile materiale necesare unei desfăşurări corespunzătoare a activităţii. Aceste măsuri au făcut posibil ca pe cele două şantiere să se găsească la finele anului 1969 peste 95 la sută din documentaţia necesară acoperirii planului fizic pe 1970 în ordinea solicitată de execuţie. De asemenea, s-au luat în comun măsurile necesare desfăşurării în ritm susţinut a întregii activităţi de construcţii şi montaj pe toată perioada mai puţin favorabilă a iernii. Cu toate acestea, au existat şi din păcate mai există şi în prezent o serie de greutăţi care stingheresc desfăşurarea normală a lucrărilor. In ceea ce priveşte proiectarea, pentru o serie de lucrări au lipsit şi continuă să lipsească documentaţiile contractate cu furnizorii externi, ceea ce conduce la fărââmiţarea proiectelor, la apariţia unor greutăţi în coordonarea lucrărilor de proiectare şi execuţie. Cazurile cele mai frecvente de asemenea lipsuri sunt mai ales la partea electrică a laminorului de benzi la cald, iar pentru laminorul de benzi la rece la unele instalaţii auxiliare de la staţia de preparare a gazului de protecţie, pentru mijloacele de ridicare şi transport din gospodăria de cilindri şi la climatizarea halelor de decapare şi laminor continuu. Se impune deci de urgenţă ca Ministerul Comerţului Exterior prin întreprinderea sa „Industrial import“ să intervină operativ la semnatarii contractelor, solicitînd achitarea obligaţiilor consemnate în aceste documente, militînd mai hotărît pentru respectarea termenelor şi intrarea în normal în ceea ce priveşte primirea documentaţiei tehnice externe. Experienţa de pînă acum a dovedit că pe parcursul întregii perioade de execuţie, pînă la intrarea în funcţiune a unor asemenea mari obiective industriale, un rol important revine proiectantului prin participarea sa directă pe şantier la o activitate susţinută de asistenţă tehnică. Este cazul să menţionăm că in acest domeniu a intrat în tradiţia Institutului pentru proiectări de laminoare preocuparea de a trimite pe şantier personal de înaltă calificare care prin cunoştinţele şi operativitatea sa de acţiune, şi-a demonstrat pe deplin necesitatea şi utilitatea. In momentul de faţă pe platforma construcţiilor siderurgice de la Galaţi, prezenţa proiectanţilor este asigurată in permanenţă prin colective de asistenţă tehnică care lucrează efectiv pe şantier. Acest mod de lucru are multe avantaje deoarece pe lingă înalta valorificare la lucrările de execuţie a întregului potenţial tehnic de care dispun cadrele de specialişti, o asemenea participare directă la realizarea unei investiţii, şi în special la lucrările de montaj şi reglaj, permite acumularea unei valoroase experienţe ce asigură proiectanţilor ridicarea substanţială a nivelului lor de calificare şi deci realizarea în viitor a unor lucrări cu un grad superior de complexitate. Cele două noi laminoare aflate în prezent în construcţie pe platforma siderurgică de la Galaţi, sunt din acest punct de vedere o adevărată şcoală atît pentru proiectanţi, cît şi pentru constructor şi beneficiar. Ambele şantiere constituie însă în primul rînd terenul de manifestare a unor valoroase iniţiative, a hotărîrii ferme şi unanime a tuturor celor chemaţi să înfăptuiască şi pe acest tărîm cuvîntul partidului, de a realiza la timp noile obiective ale siderurgiei românești. nr. 7848 — 14.1.1970 — pag. 3-a