România Liberă, februarie 1970 (Anul 28, nr. 7864-7887)

1970-02-14 / nr. 7875

9i România liberă“ în siderurgie FORME COMPLEXE DE PREGĂTIRE A CADRELOR D­ezvoltarea şi diversifica­­rea în continuare a pro­ducţiei de metal pe seama utilizării mai bune a capacităţilor existente şi a punerii în funcţiune a noi o­­biective, necesită pregătirea din timp a unui mare număr de cadre. In acest sens uni­tăţile Ministerului Industriei Metalurgice urmează să pri­mească în anul 1975 circa 30 000 muncitori calificaţi, din care peste 20 000 pregătiţi prin şcoli. S-au semnalat însă nu pu­ţine cazuri în care, din lipsa de prevedere a întreprinderi­lor să apară unele neconcor­­danţe intre necesarul de cadre calificate şi planul de şcolari­zare. Drept urmare, unele u­­zine au fost nevoite în ulti­mă instanţă, să apeleze la transferări de muncitori din alte unităţi, care se realizează cu mare greutate. In alte ca­zuri, întreprinderile recurg la calificarea prin cursuri de scurtă durată, formă care din punct de vedere calitativ nu s-a dovedit întotdeauna la înălţimea cerinţelor pentru completarea necesarului ră­mas neacoperit prin şcoli pro­fesionale. Pentru evitarea în viitor a greutăţilor semnalate în acest domeniu, se urmăreşte ca pre­gătirea muncitorilor să se facă cu prioritate prin şcoli profe­sionale, ucenicie la locul de muncă şi cursuri de calificare de gradul II, ceea ce va deter­mina creşterea mai rapidă a ponderii muncitorilor calificaţi prin şcoli. Astfel asigurarea Ing. Gheorghe Damian directorul Direcţiei personal şi invăţămint din Ministerul Industriei Metalurgice numerică şi calitativă a forţei de muncă necesare se bazează in primul rînd pe şcolile pro­fesionale ale ministerului de unde întreprinderilor li se vor repartiza încă in acest an aproape 1800 de muncitori calificaţi. Ucenicia la locul de muncă constituie a doua sur­să importantă pentru asigura­rea muncitorilor calificaţi, in acest an urmînd să absolve prima promoţie de 550 uce­nici. Rezultatele de pînă acum confirmă că, în ciuda unor lacune, această formă nouă de şcolarizare poate să asi­gure cadre pregătite temei­nic. Pentru stabilirea unor răspunderi precise privind practica in producţie a uce­nicilor, a cărei organizare lasă de dorit în întreprinderi, Di­recţia noastră de personal şi invăţămint definitivează acum un regulament de instruire practică pe care îl va difuza imediat uzinelor şi combina­telor. Este necesar însă ca şi instrucţiunile în vigoare în legătură cu drepturile acestor ucenici să fie îmbunătăţite pe baza experienţei căpătate, ţi­­nîndu-se seama de numeroa­sele propuneri făcute Minis­terului învăţămîntului de că­tre specialişti din întreprin­deri. In prezent, în uzinele Mi­nisterului Industriei Metalur­gice la fiecare inginer revin în medie 1,8 tehnicieni şi 1,1 maiştri. Formarea în anii ur­mători a unui număr sporit de tehnicieni şi maiştri (circa 700 anual), precum şi absolvirea in 1970 a primei promoţii de subingineri, va permite degre­varea inginerilor de munci care le pot îndeplini subingi­­nerii şi cadre cu pregătire me­die. Simultan a apărut cerin­ţa ca şi Ministerul Invăţămîn­­tului să repartizeze unităţilor metalurgice un număr mai mare de cadre cu pregătire economică superioară, la une­le uzine raportul între acestea şi cele cu pregătire medie e­­conomică fiind nesatisfăcător. La Combinatul siderurgic Re­şiţa, de pildă, la un economist cu studii superioare revin 24 economişti cu studii medii. O pondere hotărîtoare a problemelor privind selecţio­narea, formarea şi perfecţio­narea cadrelor a fost prelua­tă de centralele industriale din siderurgie. Ca urmare a preocupării manifestate în a­­cest domeniu, la Centrala si­­derurgică­ Reşiţa a fost orga­nizat un laborator psihotehnic, utilizat cu rezultate promiţă­toare în orientarea profesio­nală a muncitorilor şi elevi­lor. Acest început bun a de­terminat şi Centrala siderur­­gică-Galaţi să treacă la înfiin­ţarea unui asemenea labora­tor. Intră acum în atenţia noastră că această iniţiativă să fie generalizată în toate­­ centralele şi marile uzine me­talurgice. Şi pe aceste căi mo­derne, preocuparea sporită pentru perfecţionarea profe­sională, constituie o garanţie că industria metalurgică îşi va îndeplini în mod exemplar sarcinile de plan pe acest an, încheind actualul cincinal c­u succese in toate compartimen­tele activității sale. La uzinei* „Industria Sîrmeî" din Cîmpia Turzii au intrat în funcţiune noi secţii : trăgătoria de oţel tare nr. 2, Fabrica de cabluri de tracţiune şi laminorul nr. 3 — cel mai modern la­minor de sîrmă din ţară — unde se va putea prelucra 45 m de sîrmă din oţel dur pe secundă, în clişeu , aspect din secția de trăgătorie de oțel tare, cu o capacitate de 65 000 tone pe an. . (Urmare din pag. 1) ------------ —­ui mai mare din partea ministe­relor de resort, şi a organelor centrale. — Reducerea sistematică a cheltuielilor de producţie şi de circulaţie a produselor exportate trebuie să consti­tuie în prezent o preocupare de seamă în cadrul econo­miei noastre naţionale. Cum se prezintă din acest punct de vedere judeţul dv. ? — întreprinderile au acumulat o bună experienţă pe linia re­ducerii Consumurilor specifice de materii prime şi materiale, combustibil şi energie­ electrică. Insă aceste rezultate sunt depar­te de a ne mulţumi. Sîntem conştienţi că dispunem încă de rezerve importante pe linia diminuării continue a cheltuie­lilor materiale de producţie, ca­re — aşa cum se sublinia şi la plenara C.C. al P.C.R. din de­cembrie 1969, — au un nivel destul de ridicat, încărcînd în mod nejustificat costul mărfu-­­rilor vîndute peste graniţă, în cadrul întrecerii între judeţe, ne-am prevăzut ca, prin repro­­iectarea unor produse, îmbună­tăţirea tehnologiei de fabricaţie, extinderea utilizării oţelurilor cu calităţi superioare şi prin folosirea în mai mare­­măsură a înlocuitorilor să reducem consumurile specifice planifi­cate, obţinînd economii de 1800 tone metal, 6900 m.c. ma­terial lemnos, 1400 tone ciment .Şi altele. Prin creşterea randa­mentului de utilizare a combus­tibililor, raţionalizarea consu­mului de energie electrică şi mai buna valorificare a resur­selor secundare de energie, vom realiza o economie faţă de plan de 6000 tone combustibil con­venţional şi 2,5 milioane kwh energie electrică. In prezent, pentru îndeplinirea acestor im­portante obiective în întreprin­deri se desfăşoară analize asu­pra fiecărui produs în parte, se fac reproiectări, se introduc unele tehnologii moderne de fabricaţie, se caută noi posibi­lităţi de utilizare a :Înlocuitori­lor din masă plastică, pentru reducerea consumului de metal, care, în judeţul nostru, are cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor materiale de pro­ducţie. Paralel vom îndrepta efortu­rile întreprinderilor spre mic­şorarea cheltuielilor de circu­laţie, care, la rîndul lor, in­fluenţează negativ­ cursul­ de re­venire a livrărilor la export. Dinntr-un studiu efectuat de co­misia noastră economică rezul­tă că avem posibilităţi încă r­evalorificate. De exemplu, cheresteaua răşinoasă şi de fag, utilizată pe larg în ambalarea, atît a produselor din consumul, Intern, cît şi a celor pentru ex­port, ar putea fi înlocuită cu cartonul ondulat, a cărui fabri­caţie în ţară, la un nivel teh­nic corespunzător, încă întîrzie. Specialiştii noştri de la Fabrica de hîrtie din Ghimbav ar fi în măsură să realizeze chiar ei a­­cest produs, dacă ar primi spri­jinul necesar din partea mini­sterelor interesate. Aş vrea să mă refer şi la o altă problemă. Se cunoaşte ce influenţă poate avea calitatea produselor asupra cheltuielilor de producţie. In ultimul timp în direcţia îmbunătăţirii carac­teristicilor tehnico-funcţionale ale produselor destinate expor­tului s-au făcut paşi impor­tanţi. Dovada o constituie soli­citările tot mai numeroase ale partenerilor străini. Insă la a­­cest capitol al calităţii mai avem încă deficienţe. Anul tre­cut s-au înregistrat reclamaţii in termenele de garanţie, respin­geri la recepţiile asupra cali­tăţii. Toate acestea au determi­nat numeroase cheltuieli supli­mentare. Îndeosebi In industria constructoare de maşini şi a economiei forestiere. Specialiştii noştri se ocupă In prezent de modernizarea tractoarelor aflate in fabricaţia de serie prin îm­bunătăţirea unor ansamble­­ şi sisteme funcţionale urmărind totodată ergonomizarea trac­toarelor pentru mărirea gradu­lui de universalizare şi redu­cerea efortului uman în exploa­tare. De asemenea, se continuă asimilarea unui nou echipament electric şi aparataj de bord pen­tru autocamioane, tractoare şi turisme. Dar uneori uzinele sunt nevoite să suporte cheltuieli care nu-şi găsesc cauzele în propria­­ lor activitate. O sursă a acestora o constituie custodie­­rea producţiei­­ datorită insu­ficientei preocupări pentru buna conservare a produs­elor, se fac mari cheltuieli legate de reme­dierea degradărilor calitative. — O ultimă întrebare. — Ea se referă la modul în care centralele, grupurile de în­treprinderi şi întreprinderile vor fi informate asupra con­juncturii comerciale interna­ţionale, asupra preţurilor existente pe piaţa mondială la produsele ce le realizează? — Pe bună dreptate s-a cri­ticat la ultima plenară a Comi­tetului Central tendinţa ca pro­blemele comerţului exterior să fie considerate secrete de stat, cînd­ în toată lumea, acestea se dezbat pe larg in viaţa econo­mică. Aşa se şi explica lipsa de interes care se manifesta din întreprinderi, faţă de preţul cu care se desfăceau propriile pro­duse, aşa se explicau şi necu­noaşterea conjuncturii pieţei mondiale, preocupările uneori export scăzute pentru creşterea efi­cienţei economice a schimburi­lor comerciale externe. Apli­carea indicaţiilor conducerii partidului In această direcţie înlătură neajunsurile. Centrala industrială de autovehicule şi tractoare Braşov a şi preluat încă de la începutul acestui an sarcina de contractare şi pros­pectare a produselor pe piaţa externă precum şi operaţiunile financiare ale livrărilor. Un prim efect pozitiv constă în fap­tul că 197,0 constituie primul an în care întreprinderile acestei centrale au cunoscut din pri­mele zile structura şi alte ele­mente ale planului la export, fă­­cîn­d posibil luarea de măsuri pentru asigurarea realizării la timp şi In condiţii calitative su­perioare a sarcinilor asumate. In cadrul industriei chimice din judeţ, de asemenea, prospecta­rea pieţelor, contractarea pro­duselor, stabilirea preţurilor de vinzare a acestora se face înce­­pind cu acest an cu contribuţia şi avizul Centralei Industriale de îngrăşăminte chimice Făgăraş. La fel se va proceda în cazul Combinatului de industrializare a lemnului şi al altor întreprin­deri industriale. Desigur,­ In ceea ce priveşte lărgirea competenţelor între­prinderilor industriale în dome­niul comerţului exterior mai sunt Încă neajunsuri. Unele uni­tăţi industriale continuă să ac­ţioneze după vechile practici. Aceasta şi din cauza ministere­lor de resort care întîrzie cu a­­cordarea autonomiei necesare iniţiativei şi răspunderii proprii a întreprinderilor în relaţia cu pieţele externe. Au rămas ne­elucidate o serie de probleme referitoare la relaţiile dintre întreprinderile producătoare şi organizaţiile de comerţ exte­rior, Ministerul de Finanţe etc., direcţie in care aşteptăm o In­tervenţie operativă din partea organelor centrale. In ceea ce priveşte Comitetul judeţean de partid, conştient de sarcinile de mare importanţă care stau în faţa întreprinderilor în activi­tatea de comerţ exterior, va da un ajutor operativ acestora în îndeplinirea noilor atribuţii la nivelul imperativelor pieţei mondiale şi a cerinţelor calita­tive tot mai mari ale economiei noastre naţionale. Realizarea sarcinilor de 6 zile pina la: Scadenţa reparaţiilor pentru 3 000 tractoare Potrivit ordinului nr. 251 al ministrului agriculturii şi sil­viculturii, repararea maşini­lor şi utilajelor care partici­pă la actuala campanie agri­colă trebuie încheiată pină­­la 20 FEBRUARIE. Respec­tarea necondiţionată a aces­tei date are o deosebită im­portanţă dat fiind faptul că declanşarea însămînţărilor, precum şi a celorlalte lucrări agricole se va face în acest an mai devreme decit de obi­­cei. Din datele centralizate ieri rezultă că repararea tractoarelor în întreprinderi­le pentru mecanizarea agri­culturii s-a făcut pînă acum în proporţie de 95,4 la sută, iar în întreprinderile agri­cole de stat realizările la a­­cest capitol reprezintă 93 la sută, înseamnă că în urmă­toarele 6—7 ZILE vor trebui să părăsească atelierele de reparaţii ale acestor între­prinderi circa 3 000 DE TRACTOARE, In afară de aceasta au mai rămas de re­parat un număr aprecia­bil de semănători, cultiva­toare, sape rotative, pluguri etc. Rămîneri în urmă mai mari se constată în unele I.M.A. din judeţele SALAJ, IAŞI, NEAMŢ, BISTRIŢA­­NASAUD, GORJ, SUCEAVA, precum şi în unele I.A.S. din Cîmpia Dunării. Ţinînd seama de apropie­rea termenului scadent al a­­cestei importante acţiuni, conducerile unităţilor vor trebui să organizeze mai bine munca în ateliere, să urmă­rească cu mai multă grijă calitatea lucrărilor. Un efort deosebit trebuie să fie depus pentru asigurarea pieselor de schimb (atît pentru pune­rea în funcţiune a maşinilor cît şi pentru crearea unor re­zerve în vederea remedierii eventualelor defecţiuni în cîmp). S-au făcut intervenţii la Uzinele „Tractorul“, Uzi­nele de autocamioane şi FAHTIC din Braşov pentru onorarea obligaţiilor de li­vrare a pieselor de schimb. Dar revirimentul aşteptat în­­tîrzie. S-a stabilit ca unele piese de Schimb să fie recon­diţionate în Uzinele­­de repa­raţii ale Ministerului Agri­culturii şi Silviculturii. Uni­tăţile din judeţul ARGEŞ s-au prezentat la Uzinele BALŞ, ROŞIORII DE VEDE şi SIBIU cu piesele respec­tive, dar au fost refuzate. Şi livrarea pieselor primite de uzine se face într-un ritm încet. Din cele 661 de am­­breiaje predate spre recondi­­ţionare în luna ianuarie s-au primit pînă acum doar... şase bucăţi, iar din 142 de cămăşi motoraş­i 32 de bucăţi. Pentru a preveni orice fel de surpriză în ceea ce pri­veşte calitatea reparaţiilor conducerea ministerului a hotărît ca recepţia maşinilor reparate să se facă şi de că­tre comisii neutre organizate de direcţiile agricole jude­ţene. Acţiunea însă demarea­ză greu Doar in judeţele ARAD, GALAŢI şi în alte citeva locuri s-a întreprins­­ ceva. „Suprarecepţia“ în to­iul campaniei agricole este inutilă. De aceea cerem mi­nisterului de resort să oblige organele in subordine să res­­pecte întocmai indicaţiile primite. Peste planul zilnic A 5 000-a TONĂ COVASNA (coresp. R. I.). In cadrul întrecerii socialiste ce se desfăşoară într-un ritm sus­ţinut minerii de la întreprin­derea carboniferă Căpeni, ju­deţul Covasna,­­ au înregistrat noi succese livrînd peste pla­nul zilei cea de a 5 000-a tonă cărbune energetic, în acest an colectivul acestei unităţi şi-a propus să dea economiei na­ţionale peste 1 milion tone tignit pentru termocentrale şi depourile de locomotive cu a­­buri. (Urmare din pag. 1) atit separat, cit şi in seturi com­plete, mult solicitate de gospodi­ne. Dind curs propunerilor noas­tre, fabrica „Inox“-Bucureşti realizează diverse sortimente de tacimuri la un nivel de execuţie mai ridicat; acelaşi lucru se poa­te spune şi despre noile modele de pahare suflate cu picior pro­duse de fabricile din Azuga şi Turda. Tot la cererea comerţu­lui, industria a acceptat să pro­ducă în acest an un ventilator electric cu umidificare, foarte u­­til în incăperile uscate. Referindu-ne la articolele mu­zicale, de sport şi de turism, menţionăm acceptarea îmbunătă­ţirii calitative a chitarelor elec­trice „Serenada“ şi „Bas“, a pro­ducerii in acest an a tipului nou de motoretă „Mobra 50“ de 4 CP, patru viteze şi consum redus de benzină, a realizării a 3 tipu­ri noi de biciclete, precum şi a producerii a 5 tipuri noi de schiuri metalice şi cu fibre din sticlă, de asemenea de un nivel calitativ Îmbunătăţit faţă de pro­dusele existente. — Ce ne puteţi spune des­pre „reversul medaliei", adică despre dificultăţile intimpina­­te în rezolvarea anumitor ce­rinţe de ordin calitativ ? — Acest aşa zis „revers" ne dă mult de furcă. Fără îndoială că avem şi noi lipsuri, că nu in­­totdeuna întregul aparat comer­cial depune eforturi susţinute pentru influenţarea industriei în­­tr-o direcţie sau alta. Există însă o serie de produse cu performan­ţe şi caracteristici tehnice superi­oare, pe care insistăm de ani de zile să le obţinem şi nu reuşim. Mai mult chiar , bună parte din­tre acestea au fost prezentate a­­nul trecut şi la EHEN, insă la contractările pentru anul 1970 produsele respective au absen­tat... Din cele 86 produse expuse de M.I.U. la EREN, s-au putut contracta doar 23, din cele 43 ale M.I.M.C. s-au contractat nu­mai 26, iar­ din cele 22 articole ale M.I.A., doar unul singur... Este cazul, de pildă, al maşinii de cu­sut­ electrice „Sanda" (vechiul tip a fost scos unilateral din pro­ducţie, de către­­ industrie), al maşinii de gătit electrice cu 3 o­­chiuri, al maşinii de gătit cu ga­ze cu 4 ochiuri şi cu termoregu­­lator, al unor noi modele de servicii din porţelan, al unor ar­ticole de sport cum sunt bicicle­tele tip „Sport" cu schimbător de viteză şi bicicletele pliante ca şi a altor articole. : BUN, DURABIL Dacă la grupa maşinilor de spălat rufe „Alba lux“ s-a accep­tat realizarea unor tipuri noi de maşini, cu îmbunătăţiri calitati­ve, care vor intra în circuitul comercial în semestrul II 1970, nu acelaşi lucru putem spune despre producerea unei maşini cu tambur orizontal, mai econo­micoasă, cu un randament sporit, care se amină de ani de zile de către M.I.C.M. Deşi la Piteşti s-a construit o nouă uzi­nă de micromotoare, care poate realiza o gamă diversă de elec­tromotoare adaptate la produsele de uz casnic — ca roboţii de bu­cătărie, storcătorul electric pen­tru fructe etc. — produsele res­pective întirzie. Ar trebui de a­­semenea să se dea dovadă de mai multă operativitate în diver­sificarea sortimentelor de aspira­toare de praf, în producerea unui lustruitor de parchet, a unui in­jector de petrol pentru sobe de teracotă, a unor insecticide și a altor produse chimice de uz casnic pe bază de aerosoli, bine­înţeles la un nivel calitativ co­respunzător. După cum vedem, pe lingă realizările obţinute, există încă destule probleme care îşi aşteaptă rezolvarea. Intensifica­rea colaborării dintre furnizori şi beneficiari, sporirea efor­turilor ambilor parteneri pentru traducerea în fapt a pla­nurilor comune întocmite, a obligaţiilor asumate prin con­tractele încheiate, sunt căi care trebuie să ducă mai operativ la îmbunătăţirea calităţii produselor, la lansarea pe piaţă a unor noi sortimente, mai bune mai practice, mai durabile. nr. 7875 — 14.11.1970 — pag.­M- 3-a C­ontinua dezvoltare pe ba­ze intensive a agriculturii este indisolubil legată de simultaneitatea pregătirii teh­nologice ,teoretice şi practice a tuturor celor puşi să înfăptu­iască complexele procese de producţie din agricultură asu­pra cărora elementul de mo­dernitate îşi pune neîncetat pecetea. Alături de ingineri şi tehnicieni participă la elabo­rarea rodului, la sporirea pro­ducţiei animaliere o mare ma­să de oameni ai muncii — mecanizatori, crescători de a­­nimale, viti-pomicultori, legu­micultori care trebuie să stă­­pînească la perfecţie metodele avansate de lucru. Invăţămîn­­tul agro-zootehnic organizat în unităţi, îndeosebi cursurile cu durata de un an sînt me­nite să ofere acestora un plus de cunoştinţe, în scopul creş­terii capacităţii profesionale. In comparaţie cu situaţia din anii precedenţi, conduce­rile multor unităţi agricole, specialiştii înşişi au acordat o atenţie mult mai mare ace­stei modalităţi de aprofunda­re a aspectelor noi intervenite in tehnica agricolă. Raidul întreprins în citeva judeţe ne-a relevat însă unele aspecte care dovedesc că, pe alocuri, nu s-a depăşit o mentalitate de mult perima­tă. Este vorba fie de faptul că n-au fost cuprinşi­ la cursuri toţi cei chemaţi să realizeze producţia, fie de faptul că după organizarea cercurilor cursanţii sunt pier­duţi pe... „traseu". La C.A.P. VOINICENI, judeţul Mureş, au funcţionat anul trecut două cercuri. Inginerul POP DOREL, îşi aminteşte de frecvenţa sub orice critică a cursanţilor. „Remediul“ pen­tru această situaţie a fost g­ă­­sit anul acesta. S-a înfiinţat un singur curs cuprinzînd doar o mică parte din coope­ratori. Ne-am interesat pe ce forţă de muncă contează co­operativa în campaniile agri­cole şi am aflat cifra : peste 250. Evident, aici formalismul în organizarea învăţămîntului şi-a spus din plin cuvîntul, el neprimind însă replica cuve­nită din partea direcţiei agri­cole judeţene. La CAP GLO­­DENI, din acelaşi judeţ, invă­­ţămîntul agrozootehnic n-a fost, de asemenea, organizat bine. Preşedintele SIMON GYULA ne declara că func­ţionează trei cercuri, în timp ce inginerul KADAR TIBE­­RIU afirma că s-au creat doar... două cercuri. Preşedin­tele numără 40 de cursanţi la cercul de legumicultură dar inginerul afirmă că sunt doar vreo... 20. Preşedintele are în evidenţă un cerc de zooteh­nie, în vreme ce inginerul nici n-a auzit de existenţa lui (!). Notăm că, aici, cercul de le­gumicultură e condus de un tehnician... zootehnist (?!). Vizita făcută într-o serie de unităţi agricole din judeţul BRAŞOV ne-a relevat faptul că aici, ca şi în alte locuri au luat startul la învăţămîntul agrozootehnic numeroşi lucră­tori dar întrebarea care se pune este : cîţi vor ajunge la punctul de sosire ? Fiindcă superficialitatea, lipsa de in­teres macină coeziunea unora din cercurile create. Pe raza comunei CAŢA, bunăoară, există trei cooperative agri­cole însă despre nici una nu se poate spune ceva deosebit în legătură cu învățămîntul agrozootehnic. Aici tematicile au fost întocmite formal, nu s-au organizat casele-labora­­tor. O situaţie cu totul inad­misibilă ara întîlnit-o la IMA FĂGARAŞ. De la inginerul ROMAN NICU am aflat că în unitate s-a stabilit un plan tematic şi... cam atît. Lectorii nu-şi îndeplinesc obligaţiile care le revin. Economistul şef IO­AN CUCU, de pildă, nu ştia nimic de această sarcină. VIO­REL PAICU, alt lector,, a aflat de la noi data primei lecţii pe care o avea de ţinut. Pen­tru­ a sprijini invăţă­­mîntul agrozootehnic, direcţia agricolă HUNEDOARA s-a În­grijit să pună la dispoziţia unităţilor diafilme adecvate, s-au difuzat broşuri, a reco­mandat conducerilor cooperati­velor să contracteze filme de propagandă agricolă cu între­prinderea cinematografică. Din păcate, o parte din aceste materiale nu se folosesc. Sub diverse pretexte, conducerile cooperativelor nu s-au grăbit să contracteze filme de pro­pagandă agricolă. Mai mult chiar, diafilmele asigurate şi difuzate prin intermediul ca­sei agronomului nu se folo­sesc din lipsă de aparate. Deşi un asemena aparat costă nu­mai 120 de lei, puţine coope­rative s-au grăbit să-l procure. Evident, în situaţia cînd unii lectori nu-s prezenţi la cursuri, cînd lipsesc unele ma­teriale de completare a expu­nerilor teoretice, cînd loturile experimentale şi caseie-labo­­rator sunt neglijate scade a­­tractivitatea formelor de în­­văţămînt create, se diminuează frecvenţa, se reduce numărul celor care vor încheia cu suc­ces aceste cursuri. Direcţiile agricole, sub controlul Minis­terului Agriculturii şi Silvi­culturii şi uniunile coopera­tiste judeţene au datoria ACUM cînd a mai rămas foar­te puţin timp de a intensifica serios sprijinul dat unităţilor agricole în domeniul învăţă­mîntului agrozootehnic de masă. Trebuie să se atragă ACUM în mod special atenţia tuturor conducerilor de uni­tăţi şi îndeosebi specialiştilor agricoli că activitatea de pro­pagandă agricolă este o sarci­nă obligatorie, de a cărei în­deplinire răspund direct, ea servind nemijlocit realizării sarcinilor din planul de stat în domeniul agriculturii. V. STANCU, I. COJOCARU, I. DELEANU, P. ION ÎN CEASUL AL 12-LEA însemnări despre desfăşurarea cursurilor la învăţămîntul agrozootehnic de masă Succese ale ceferiştilor GALAŢI GALAŢI (coresp R.I.). Ceferiştii din staţia Galaţi întîmpină ziua de 16 Februarie cu noi şi importante succese in muncă. Printr-o mai raţională manevrare a vagoanelor, prin descăr­carea şi încărcarea trenurilor într-un timp cît mai scurt, ei au reuşit ca de la începutul anului şi pînă în prezent să reducă cu peste 7 ore timpul de staţionare al unui vagon. Ca urmare, în această perioadă — pe total staţie — s-a obţinut o economie de 44 200 vagoane ore. Tot în această perioadă, datorită efortu­rilor susţinute ale ceferiştilor, staţiei Galaţi i s-a dat suplimen­tar aproape 47 000 tone marfă. SIBIU Mobilizaţi de dorinţa realizării unui bilanţ remarcabil In cinstea zilei de 16 Februarie, colectivul ceferiştilor din judeţul Sibiu a raportat după 40 de zile depăşirea sarcinilor de plan cu 10,8 la sută. Faţă de planul de transport stabilit de către în­treprinderile beneficiare colectivul C.F.R. Sibiu a realizat o depășire de 31,8 la sută. PE ARTICOLEL O SCRISOARE RĂTĂCITĂ! I­n urma unor articole apă­rute în ziarul nostru, refe­ritoare la proasta gospodă­rire a fierului vechi preluat de către întreprinderile de colecta­re a metalelor, am primit pe adresa redacţiei un răspuns de la Ministerul Industriei Metalur­gice. In răspuns se arată că ar­ticolele respective au fost pre­lucrate cu toate întreprinderile în cauză şi că la nivel de mi­nister s-au luat o serie de mă­suri imediate de perfecţionare a activităţii, între care, verifi­carea permanentă a modului de efectuare a transporturilor fe­roase şi neferoase şi controlul asupra depozitării, sortării, ma­nipulării şi mecanizării opera­ţiilor de gospodărire a fierului vechi. După mai bine de o lună de de la primirea acestui răspuns, ne-am adresat, la ministerul de resort, Iov­­ing Eleodor Popescu, director la Direcţia îndrumare şi urmărire a producţiei — sem­natarul adresei — cu rugămin­tea de a ne prezenta mai de­taliat ce anume se înţelege prin verificarea permanentă a acti­vităţii de colectare şi cum anu­me se desfăşoară ea în perioada imediat următoare sesizărilor ti­părite. Spre surprinderea noastră, in­terlocutorul ne-a relatat că, în linii mari chestiunea e cunos­cută, dar că, personal, îşi de­clină posibilitatea de a ne răs­punde concret întrucît la între­prinderea direct vizată în arti­­colele publicate s-a formulat conţinutul scrisorilor adresate ziarului. I.C.M. — a continuat el — nu este coordonată de direc­ţia ce o conduce şi, ca atare, pentru a căpăta un răspuns com­plet şi documentat, acestei între­prinderi să ne adresăm. Mulţumind, nu ne-am putut reţine însă, citeva întrebări: Cum se poate ca cel care-şi aş­terne semnătura în josul unui document să nu cunoască în a­­mânunţime conţinutul acestuia? In speranţa că cine are urechi de auzit o să audă şi că între­bările noastre vor avea ecou, ne-am conformat sugestiei, po­posind, aşadar, la I.C.M. Aici am înregistrat tentativele — e­­vident nereuşite — ale directo­rului întreprinderii, tov Gh. Catană, fie a deplasa centrul de greutate al discuţiei către alte drăsuri cu caracter mai gene­ral sau mult anterioare mo­mentului la care se angajaseră să facă totul pentru a reteza răul semnalat de la rădăcină. Consemnind afirmaţiile tov. Ca­tană privind instructajele la ca­re au participat şefii tuturor secţiilor de colectare a fierului vechi di­­ ţară şi înzestrarea a­­cestora cu cite un exemplar din planul de măsuri întocmit în perioada imediat următoare, to­tuşi, nu am aflat în ce fel condu­cerea întreprinderii controlea­ză practic aplicarea măsuri­lor ce ni s-au comunicat. Din imposibilitatea de a primi un răspuns clar şi justificat şi din invitaţia de a ne informa direct la secţiile de colectare, am în­ţeles că la I.C.M. — forul ierar­hic superior — nu se ştie nimic concret. Se prea poate ca la a­­ceste secţii lucrurile să se fi îm­­bunătăţit( dar faptul că la în­treprinderea coordonatoare toa­tă lumea a convenit în a crede că totul merge strună, fără să con­troleze — ca să nu mai amintim că la minister nici măcar a­­ceastă asigurare nu există — ni se pare cel puţin îngrijoră­tor. Fapt ce ne determină să con­siderăm că scrisoarea de răspuns adresată redacţiei a fost conce­pută doar pentru îndeplinirea unei formalităţi. DOINA STANCU tur'­:; P­UCATB

Next