România Liberă, februarie 1970 (Anul 28, nr. 7864-7887)
1970-02-14 / nr. 7875
9i România liberă“ în siderurgie FORME COMPLEXE DE PREGĂTIRE A CADRELOR Dezvoltarea şi diversificarea în continuare a producţiei de metal pe seama utilizării mai bune a capacităţilor existente şi a punerii în funcţiune a noi obiective, necesită pregătirea din timp a unui mare număr de cadre. In acest sens unităţile Ministerului Industriei Metalurgice urmează să primească în anul 1975 circa 30 000 muncitori calificaţi, din care peste 20 000 pregătiţi prin şcoli. S-au semnalat însă nu puţine cazuri în care, din lipsa de prevedere a întreprinderilor să apară unele neconcordanţe intre necesarul de cadre calificate şi planul de şcolarizare. Drept urmare, unele uzine au fost nevoite în ultimă instanţă, să apeleze la transferări de muncitori din alte unităţi, care se realizează cu mare greutate. In alte cazuri, întreprinderile recurg la calificarea prin cursuri de scurtă durată, formă care din punct de vedere calitativ nu s-a dovedit întotdeauna la înălţimea cerinţelor pentru completarea necesarului rămas neacoperit prin şcoli profesionale. Pentru evitarea în viitor a greutăţilor semnalate în acest domeniu, se urmăreşte ca pregătirea muncitorilor să se facă cu prioritate prin şcoli profesionale, ucenicie la locul de muncă şi cursuri de calificare de gradul II, ceea ce va determina creşterea mai rapidă a ponderii muncitorilor calificaţi prin şcoli. Astfel asigurarea Ing. Gheorghe Damian directorul Direcţiei personal şi invăţămint din Ministerul Industriei Metalurgice numerică şi calitativă a forţei de muncă necesare se bazează in primul rînd pe şcolile profesionale ale ministerului de unde întreprinderilor li se vor repartiza încă in acest an aproape 1800 de muncitori calificaţi. Ucenicia la locul de muncă constituie a doua sursă importantă pentru asigurarea muncitorilor calificaţi, in acest an urmînd să absolve prima promoţie de 550 ucenici. Rezultatele de pînă acum confirmă că, în ciuda unor lacune, această formă nouă de şcolarizare poate să asigure cadre pregătite temeinic. Pentru stabilirea unor răspunderi precise privind practica in producţie a ucenicilor, a cărei organizare lasă de dorit în întreprinderi, Direcţia noastră de personal şi invăţămint definitivează acum un regulament de instruire practică pe care îl va difuza imediat uzinelor şi combinatelor. Este necesar însă ca şi instrucţiunile în vigoare în legătură cu drepturile acestor ucenici să fie îmbunătăţite pe baza experienţei căpătate, ţinîndu-se seama de numeroasele propuneri făcute Ministerului învăţămîntului de către specialişti din întreprinderi. In prezent, în uzinele Ministerului Industriei Metalurgice la fiecare inginer revin în medie 1,8 tehnicieni şi 1,1 maiştri. Formarea în anii următori a unui număr sporit de tehnicieni şi maiştri (circa 700 anual), precum şi absolvirea in 1970 a primei promoţii de subingineri, va permite degrevarea inginerilor de munci care le pot îndeplini subinginerii şi cadre cu pregătire medie. Simultan a apărut cerinţa ca şi Ministerul Invăţămîntului să repartizeze unităţilor metalurgice un număr mai mare de cadre cu pregătire economică superioară, la unele uzine raportul între acestea şi cele cu pregătire medie economică fiind nesatisfăcător. La Combinatul siderurgic Reşiţa, de pildă, la un economist cu studii superioare revin 24 economişti cu studii medii. O pondere hotărîtoare a problemelor privind selecţionarea, formarea şi perfecţionarea cadrelor a fost preluată de centralele industriale din siderurgie. Ca urmare a preocupării manifestate în acest domeniu, la Centrala siderurgică Reşiţa a fost organizat un laborator psihotehnic, utilizat cu rezultate promiţătoare în orientarea profesională a muncitorilor şi elevilor. Acest început bun a determinat şi Centrala siderurgică-Galaţi să treacă la înfiinţarea unui asemenea laborator. Intră acum în atenţia noastră că această iniţiativă să fie generalizată în toate centralele şi marile uzine metalurgice. Şi pe aceste căi moderne, preocuparea sporită pentru perfecţionarea profesională, constituie o garanţie că industria metalurgică îşi va îndeplini în mod exemplar sarcinile de plan pe acest an, încheind actualul cincinal cu succese in toate compartimentele activității sale. La uzinei* „Industria Sîrmeî" din Cîmpia Turzii au intrat în funcţiune noi secţii : trăgătoria de oţel tare nr. 2, Fabrica de cabluri de tracţiune şi laminorul nr. 3 — cel mai modern laminor de sîrmă din ţară — unde se va putea prelucra 45 m de sîrmă din oţel dur pe secundă, în clişeu , aspect din secția de trăgătorie de oțel tare, cu o capacitate de 65 000 tone pe an. . (Urmare din pag. 1) ------------ —ui mai mare din partea ministerelor de resort, şi a organelor centrale. — Reducerea sistematică a cheltuielilor de producţie şi de circulaţie a produselor exportate trebuie să constituie în prezent o preocupare de seamă în cadrul economiei noastre naţionale. Cum se prezintă din acest punct de vedere judeţul dv. ? — întreprinderile au acumulat o bună experienţă pe linia reducerii Consumurilor specifice de materii prime şi materiale, combustibil şi energie electrică. Insă aceste rezultate sunt departe de a ne mulţumi. Sîntem conştienţi că dispunem încă de rezerve importante pe linia diminuării continue a cheltuielilor materiale de producţie, care — aşa cum se sublinia şi la plenara C.C. al P.C.R. din decembrie 1969, — au un nivel destul de ridicat, încărcînd în mod nejustificat costul mărfu-rilor vîndute peste graniţă, în cadrul întrecerii între judeţe, ne-am prevăzut ca, prin reproiectarea unor produse, îmbunătăţirea tehnologiei de fabricaţie, extinderea utilizării oţelurilor cu calităţi superioare şi prin folosirea în mai maremăsură a înlocuitorilor să reducem consumurile specifice planificate, obţinînd economii de 1800 tone metal, 6900 m.c. material lemnos, 1400 tone ciment .Şi altele. Prin creşterea randamentului de utilizare a combustibililor, raţionalizarea consumului de energie electrică şi mai buna valorificare a resurselor secundare de energie, vom realiza o economie faţă de plan de 6000 tone combustibil convenţional şi 2,5 milioane kwh energie electrică. In prezent, pentru îndeplinirea acestor importante obiective în întreprinderi se desfăşoară analize asupra fiecărui produs în parte, se fac reproiectări, se introduc unele tehnologii moderne de fabricaţie, se caută noi posibilităţi de utilizare a :Înlocuitorilor din masă plastică, pentru reducerea consumului de metal, care, în judeţul nostru, are cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor materiale de producţie. Paralel vom îndrepta eforturile întreprinderilor spre micşorarea cheltuielilor de circulaţie, care, la rîndul lor, influenţează negativ cursul de revenire a livrărilor la export. Dinntr-un studiu efectuat de comisia noastră economică rezultă că avem posibilităţi încă revalorificate. De exemplu, cheresteaua răşinoasă şi de fag, utilizată pe larg în ambalarea, atît a produselor din consumul, Intern, cît şi a celor pentru export, ar putea fi înlocuită cu cartonul ondulat, a cărui fabricaţie în ţară, la un nivel tehnic corespunzător, încă întîrzie. Specialiştii noştri de la Fabrica de hîrtie din Ghimbav ar fi în măsură să realizeze chiar ei acest produs, dacă ar primi sprijinul necesar din partea ministerelor interesate. Aş vrea să mă refer şi la o altă problemă. Se cunoaşte ce influenţă poate avea calitatea produselor asupra cheltuielilor de producţie. In ultimul timp în direcţia îmbunătăţirii caracteristicilor tehnico-funcţionale ale produselor destinate exportului s-au făcut paşi importanţi. Dovada o constituie solicitările tot mai numeroase ale partenerilor străini. Insă la acest capitol al calităţii mai avem încă deficienţe. Anul trecut s-au înregistrat reclamaţii in termenele de garanţie, respingeri la recepţiile asupra calităţii. Toate acestea au determinat numeroase cheltuieli suplimentare. Îndeosebi In industria constructoare de maşini şi a economiei forestiere. Specialiştii noştri se ocupă In prezent de modernizarea tractoarelor aflate in fabricaţia de serie prin îmbunătăţirea unor ansamble şi sisteme funcţionale urmărind totodată ergonomizarea tractoarelor pentru mărirea gradului de universalizare şi reducerea efortului uman în exploatare. De asemenea, se continuă asimilarea unui nou echipament electric şi aparataj de bord pentru autocamioane, tractoare şi turisme. Dar uneori uzinele sunt nevoite să suporte cheltuieli care nu-şi găsesc cauzele în propria lor activitate. O sursă a acestora o constituie custodierea producţiei datorită insuficientei preocupări pentru buna conservare a produselor, se fac mari cheltuieli legate de remedierea degradărilor calitative. — O ultimă întrebare. — Ea se referă la modul în care centralele, grupurile de întreprinderi şi întreprinderile vor fi informate asupra conjuncturii comerciale internaţionale, asupra preţurilor existente pe piaţa mondială la produsele ce le realizează? — Pe bună dreptate s-a criticat la ultima plenară a Comitetului Central tendinţa ca problemele comerţului exterior să fie considerate secrete de stat, cînd în toată lumea, acestea se dezbat pe larg in viaţa economică. Aşa se şi explica lipsa de interes care se manifesta din întreprinderi, faţă de preţul cu care se desfăceau propriile produse, aşa se explicau şi necunoaşterea conjuncturii pieţei mondiale, preocupările uneori export scăzute pentru creşterea eficienţei economice a schimburilor comerciale externe. Aplicarea indicaţiilor conducerii partidului In această direcţie înlătură neajunsurile. Centrala industrială de autovehicule şi tractoare Braşov a şi preluat încă de la începutul acestui an sarcina de contractare şi prospectare a produselor pe piaţa externă precum şi operaţiunile financiare ale livrărilor. Un prim efect pozitiv constă în faptul că 197,0 constituie primul an în care întreprinderile acestei centrale au cunoscut din primele zile structura şi alte elemente ale planului la export, făcînd posibil luarea de măsuri pentru asigurarea realizării la timp şi In condiţii calitative superioare a sarcinilor asumate. In cadrul industriei chimice din judeţ, de asemenea, prospectarea pieţelor, contractarea produselor, stabilirea preţurilor de vinzare a acestora se face începind cu acest an cu contribuţia şi avizul Centralei Industriale de îngrăşăminte chimice Făgăraş. La fel se va proceda în cazul Combinatului de industrializare a lemnului şi al altor întreprinderi industriale. Desigur, In ceea ce priveşte lărgirea competenţelor întreprinderilor industriale în domeniul comerţului exterior mai sunt Încă neajunsuri. Unele unităţi industriale continuă să acţioneze după vechile practici. Aceasta şi din cauza ministerelor de resort care întîrzie cu acordarea autonomiei necesare iniţiativei şi răspunderii proprii a întreprinderilor în relaţia cu pieţele externe. Au rămas neelucidate o serie de probleme referitoare la relaţiile dintre întreprinderile producătoare şi organizaţiile de comerţ exterior, Ministerul de Finanţe etc., direcţie in care aşteptăm o Intervenţie operativă din partea organelor centrale. In ceea ce priveşte Comitetul judeţean de partid, conştient de sarcinile de mare importanţă care stau în faţa întreprinderilor în activitatea de comerţ exterior, va da un ajutor operativ acestora în îndeplinirea noilor atribuţii la nivelul imperativelor pieţei mondiale şi a cerinţelor calitative tot mai mari ale economiei noastre naţionale. Realizarea sarcinilor de 6 zile pina la: Scadenţa reparaţiilor pentru 3 000 tractoare Potrivit ordinului nr. 251 al ministrului agriculturii şi silviculturii, repararea maşinilor şi utilajelor care participă la actuala campanie agricolă trebuie încheiată pinăla 20 FEBRUARIE. Respectarea necondiţionată a acestei date are o deosebită importanţă dat fiind faptul că declanşarea însămînţărilor, precum şi a celorlalte lucrări agricole se va face în acest an mai devreme decit de obicei. Din datele centralizate ieri rezultă că repararea tractoarelor în întreprinderile pentru mecanizarea agriculturii s-a făcut pînă acum în proporţie de 95,4 la sută, iar în întreprinderile agricole de stat realizările la acest capitol reprezintă 93 la sută, înseamnă că în următoarele 6—7 ZILE vor trebui să părăsească atelierele de reparaţii ale acestor întreprinderi circa 3 000 DE TRACTOARE, In afară de aceasta au mai rămas de reparat un număr apreciabil de semănători, cultivatoare, sape rotative, pluguri etc. Rămîneri în urmă mai mari se constată în unele I.M.A. din judeţele SALAJ, IAŞI, NEAMŢ, BISTRIŢANASAUD, GORJ, SUCEAVA, precum şi în unele I.A.S. din Cîmpia Dunării. Ţinînd seama de apropierea termenului scadent al acestei importante acţiuni, conducerile unităţilor vor trebui să organizeze mai bine munca în ateliere, să urmărească cu mai multă grijă calitatea lucrărilor. Un efort deosebit trebuie să fie depus pentru asigurarea pieselor de schimb (atît pentru punerea în funcţiune a maşinilor cît şi pentru crearea unor rezerve în vederea remedierii eventualelor defecţiuni în cîmp). S-au făcut intervenţii la Uzinele „Tractorul“, Uzinele de autocamioane şi FAHTIC din Braşov pentru onorarea obligaţiilor de livrare a pieselor de schimb. Dar revirimentul aşteptat întîrzie. S-a stabilit ca unele piese de Schimb să fie recondiţionate în Uzinelede reparaţii ale Ministerului Agriculturii şi Silviculturii. Unităţile din judeţul ARGEŞ s-au prezentat la Uzinele BALŞ, ROŞIORII DE VEDE şi SIBIU cu piesele respective, dar au fost refuzate. Şi livrarea pieselor primite de uzine se face într-un ritm încet. Din cele 661 de ambreiaje predate spre recondiţionare în luna ianuarie s-au primit pînă acum doar... şase bucăţi, iar din 142 de cămăşi motoraşi 32 de bucăţi. Pentru a preveni orice fel de surpriză în ceea ce priveşte calitatea reparaţiilor conducerea ministerului a hotărît ca recepţia maşinilor reparate să se facă şi de către comisii neutre organizate de direcţiile agricole judeţene. Acţiunea însă demarează greu Doar in judeţele ARAD, GALAŢI şi în alte citeva locuri s-a întreprins ceva. „Suprarecepţia“ în toiul campaniei agricole este inutilă. De aceea cerem ministerului de resort să oblige organele in subordine să respecte întocmai indicaţiile primite. Peste planul zilnic A 5 000-a TONĂ COVASNA (coresp. R. I.). In cadrul întrecerii socialiste ce se desfăşoară într-un ritm susţinut minerii de la întreprinderea carboniferă Căpeni, judeţul Covasna, au înregistrat noi succese livrînd peste planul zilei cea de a 5 000-a tonă cărbune energetic, în acest an colectivul acestei unităţi şi-a propus să dea economiei naţionale peste 1 milion tone tignit pentru termocentrale şi depourile de locomotive cu aburi. (Urmare din pag. 1) atit separat, cit şi in seturi complete, mult solicitate de gospodine. Dind curs propunerilor noastre, fabrica „Inox“-Bucureşti realizează diverse sortimente de tacimuri la un nivel de execuţie mai ridicat; acelaşi lucru se poate spune şi despre noile modele de pahare suflate cu picior produse de fabricile din Azuga şi Turda. Tot la cererea comerţului, industria a acceptat să producă în acest an un ventilator electric cu umidificare, foarte util în incăperile uscate. Referindu-ne la articolele muzicale, de sport şi de turism, menţionăm acceptarea îmbunătăţirii calitative a chitarelor electrice „Serenada“ şi „Bas“, a producerii in acest an a tipului nou de motoretă „Mobra 50“ de 4 CP, patru viteze şi consum redus de benzină, a realizării a 3 tipuri noi de biciclete, precum şi a producerii a 5 tipuri noi de schiuri metalice şi cu fibre din sticlă, de asemenea de un nivel calitativ Îmbunătăţit faţă de produsele existente. — Ce ne puteţi spune despre „reversul medaliei", adică despre dificultăţile intimpinate în rezolvarea anumitor cerinţe de ordin calitativ ? — Acest aşa zis „revers" ne dă mult de furcă. Fără îndoială că avem şi noi lipsuri, că nu intotdeuna întregul aparat comercial depune eforturi susţinute pentru influenţarea industriei într-o direcţie sau alta. Există însă o serie de produse cu performanţe şi caracteristici tehnice superioare, pe care insistăm de ani de zile să le obţinem şi nu reuşim. Mai mult chiar , bună parte dintre acestea au fost prezentate anul trecut şi la EHEN, insă la contractările pentru anul 1970 produsele respective au absentat... Din cele 86 produse expuse de M.I.U. la EREN, s-au putut contracta doar 23, din cele 43 ale M.I.M.C. s-au contractat numai 26, iar din cele 22 articole ale M.I.A., doar unul singur... Este cazul, de pildă, al maşinii de cusut electrice „Sanda" (vechiul tip a fost scos unilateral din producţie, de către industrie), al maşinii de gătit electrice cu 3 ochiuri, al maşinii de gătit cu gaze cu 4 ochiuri şi cu termoregulator, al unor noi modele de servicii din porţelan, al unor articole de sport cum sunt bicicletele tip „Sport" cu schimbător de viteză şi bicicletele pliante ca şi a altor articole. : BUN, DURABIL Dacă la grupa maşinilor de spălat rufe „Alba lux“ s-a acceptat realizarea unor tipuri noi de maşini, cu îmbunătăţiri calitative, care vor intra în circuitul comercial în semestrul II 1970, nu acelaşi lucru putem spune despre producerea unei maşini cu tambur orizontal, mai economicoasă, cu un randament sporit, care se amină de ani de zile de către M.I.C.M. Deşi la Piteşti s-a construit o nouă uzină de micromotoare, care poate realiza o gamă diversă de electromotoare adaptate la produsele de uz casnic — ca roboţii de bucătărie, storcătorul electric pentru fructe etc. — produsele respective întirzie. Ar trebui de asemenea să se dea dovadă de mai multă operativitate în diversificarea sortimentelor de aspiratoare de praf, în producerea unui lustruitor de parchet, a unui injector de petrol pentru sobe de teracotă, a unor insecticide și a altor produse chimice de uz casnic pe bază de aerosoli, bineînţeles la un nivel calitativ corespunzător. După cum vedem, pe lingă realizările obţinute, există încă destule probleme care îşi aşteaptă rezolvarea. Intensificarea colaborării dintre furnizori şi beneficiari, sporirea eforturilor ambilor parteneri pentru traducerea în fapt a planurilor comune întocmite, a obligaţiilor asumate prin contractele încheiate, sunt căi care trebuie să ducă mai operativ la îmbunătăţirea calităţii produselor, la lansarea pe piaţă a unor noi sortimente, mai bune mai practice, mai durabile. nr. 7875 — 14.11.1970 — pag.M- 3-a Continua dezvoltare pe baze intensive a agriculturii este indisolubil legată de simultaneitatea pregătirii tehnologice ,teoretice şi practice a tuturor celor puşi să înfăptuiască complexele procese de producţie din agricultură asupra cărora elementul de modernitate îşi pune neîncetat pecetea. Alături de ingineri şi tehnicieni participă la elaborarea rodului, la sporirea producţiei animaliere o mare masă de oameni ai muncii — mecanizatori, crescători de animale, viti-pomicultori, legumicultori care trebuie să stăpînească la perfecţie metodele avansate de lucru. Invăţămîntul agro-zootehnic organizat în unităţi, îndeosebi cursurile cu durata de un an sînt menite să ofere acestora un plus de cunoştinţe, în scopul creşterii capacităţii profesionale. In comparaţie cu situaţia din anii precedenţi, conducerile multor unităţi agricole, specialiştii înşişi au acordat o atenţie mult mai mare acestei modalităţi de aprofundare a aspectelor noi intervenite in tehnica agricolă. Raidul întreprins în citeva judeţe ne-a relevat însă unele aspecte care dovedesc că, pe alocuri, nu s-a depăşit o mentalitate de mult perimată. Este vorba fie de faptul că n-au fost cuprinşi la cursuri toţi cei chemaţi să realizeze producţia, fie de faptul că după organizarea cercurilor cursanţii sunt pierduţi pe... „traseu". La C.A.P. VOINICENI, judeţul Mureş, au funcţionat anul trecut două cercuri. Inginerul POP DOREL, îşi aminteşte de frecvenţa sub orice critică a cursanţilor. „Remediul“ pentru această situaţie a fost găsit anul acesta. S-a înfiinţat un singur curs cuprinzînd doar o mică parte din cooperatori. Ne-am interesat pe ce forţă de muncă contează cooperativa în campaniile agricole şi am aflat cifra : peste 250. Evident, aici formalismul în organizarea învăţămîntului şi-a spus din plin cuvîntul, el neprimind însă replica cuvenită din partea direcţiei agricole judeţene. La CAP GLODENI, din acelaşi judeţ, invăţămîntul agrozootehnic n-a fost, de asemenea, organizat bine. Preşedintele SIMON GYULA ne declara că funcţionează trei cercuri, în timp ce inginerul KADAR TIBERIU afirma că s-au creat doar... două cercuri. Preşedintele numără 40 de cursanţi la cercul de legumicultură dar inginerul afirmă că sunt doar vreo... 20. Preşedintele are în evidenţă un cerc de zootehnie, în vreme ce inginerul nici n-a auzit de existenţa lui (!). Notăm că, aici, cercul de legumicultură e condus de un tehnician... zootehnist (?!). Vizita făcută într-o serie de unităţi agricole din judeţul BRAŞOV ne-a relevat faptul că aici, ca şi în alte locuri au luat startul la învăţămîntul agrozootehnic numeroşi lucrători dar întrebarea care se pune este : cîţi vor ajunge la punctul de sosire ? Fiindcă superficialitatea, lipsa de interes macină coeziunea unora din cercurile create. Pe raza comunei CAŢA, bunăoară, există trei cooperative agricole însă despre nici una nu se poate spune ceva deosebit în legătură cu învățămîntul agrozootehnic. Aici tematicile au fost întocmite formal, nu s-au organizat casele-laborator. O situaţie cu totul inadmisibilă ara întîlnit-o la IMA FĂGARAŞ. De la inginerul ROMAN NICU am aflat că în unitate s-a stabilit un plan tematic şi... cam atît. Lectorii nu-şi îndeplinesc obligaţiile care le revin. Economistul şef IOAN CUCU, de pildă, nu ştia nimic de această sarcină. VIOREL PAICU, alt lector,, a aflat de la noi data primei lecţii pe care o avea de ţinut. Pentru a sprijini invăţămîntul agrozootehnic, direcţia agricolă HUNEDOARA s-a Îngrijit să pună la dispoziţia unităţilor diafilme adecvate, s-au difuzat broşuri, a recomandat conducerilor cooperativelor să contracteze filme de propagandă agricolă cu întreprinderea cinematografică. Din păcate, o parte din aceste materiale nu se folosesc. Sub diverse pretexte, conducerile cooperativelor nu s-au grăbit să contracteze filme de propagandă agricolă. Mai mult chiar, diafilmele asigurate şi difuzate prin intermediul casei agronomului nu se folosesc din lipsă de aparate. Deşi un asemena aparat costă numai 120 de lei, puţine cooperative s-au grăbit să-l procure. Evident, în situaţia cînd unii lectori nu-s prezenţi la cursuri, cînd lipsesc unele materiale de completare a expunerilor teoretice, cînd loturile experimentale şi caseie-laborator sunt neglijate scade atractivitatea formelor de învăţămînt create, se diminuează frecvenţa, se reduce numărul celor care vor încheia cu succes aceste cursuri. Direcţiile agricole, sub controlul Ministerului Agriculturii şi Silviculturii şi uniunile cooperatiste judeţene au datoria ACUM cînd a mai rămas foarte puţin timp de a intensifica serios sprijinul dat unităţilor agricole în domeniul învăţămîntului agrozootehnic de masă. Trebuie să se atragă ACUM în mod special atenţia tuturor conducerilor de unităţi şi îndeosebi specialiştilor agricoli că activitatea de propagandă agricolă este o sarcină obligatorie, de a cărei îndeplinire răspund direct, ea servind nemijlocit realizării sarcinilor din planul de stat în domeniul agriculturii. V. STANCU, I. COJOCARU, I. DELEANU, P. ION ÎN CEASUL AL 12-LEA însemnări despre desfăşurarea cursurilor la învăţămîntul agrozootehnic de masă Succese ale ceferiştilor GALAŢI GALAŢI (coresp R.I.). Ceferiştii din staţia Galaţi întîmpină ziua de 16 Februarie cu noi şi importante succese in muncă. Printr-o mai raţională manevrare a vagoanelor, prin descărcarea şi încărcarea trenurilor într-un timp cît mai scurt, ei au reuşit ca de la începutul anului şi pînă în prezent să reducă cu peste 7 ore timpul de staţionare al unui vagon. Ca urmare, în această perioadă — pe total staţie — s-a obţinut o economie de 44 200 vagoane ore. Tot în această perioadă, datorită eforturilor susţinute ale ceferiştilor, staţiei Galaţi i s-a dat suplimentar aproape 47 000 tone marfă. SIBIU Mobilizaţi de dorinţa realizării unui bilanţ remarcabil In cinstea zilei de 16 Februarie, colectivul ceferiştilor din judeţul Sibiu a raportat după 40 de zile depăşirea sarcinilor de plan cu 10,8 la sută. Faţă de planul de transport stabilit de către întreprinderile beneficiare colectivul C.F.R. Sibiu a realizat o depășire de 31,8 la sută. PE ARTICOLEL O SCRISOARE RĂTĂCITĂ! In urma unor articole apărute în ziarul nostru, referitoare la proasta gospodărire a fierului vechi preluat de către întreprinderile de colectare a metalelor, am primit pe adresa redacţiei un răspuns de la Ministerul Industriei Metalurgice. In răspuns se arată că articolele respective au fost prelucrate cu toate întreprinderile în cauză şi că la nivel de minister s-au luat o serie de măsuri imediate de perfecţionare a activităţii, între care, verificarea permanentă a modului de efectuare a transporturilor feroase şi neferoase şi controlul asupra depozitării, sortării, manipulării şi mecanizării operaţiilor de gospodărire a fierului vechi. După mai bine de o lună de de la primirea acestui răspuns, ne-am adresat, la ministerul de resort, Ioving Eleodor Popescu, director la Direcţia îndrumare şi urmărire a producţiei — semnatarul adresei — cu rugămintea de a ne prezenta mai detaliat ce anume se înţelege prin verificarea permanentă a activităţii de colectare şi cum anume se desfăşoară ea în perioada imediat următoare sesizărilor tipărite. Spre surprinderea noastră, interlocutorul ne-a relatat că, în linii mari chestiunea e cunoscută, dar că, personal, îşi declină posibilitatea de a ne răspunde concret întrucît la întreprinderea direct vizată în articolele publicate s-a formulat conţinutul scrisorilor adresate ziarului. I.C.M. — a continuat el — nu este coordonată de direcţia ce o conduce şi, ca atare, pentru a căpăta un răspuns complet şi documentat, acestei întreprinderi să ne adresăm. Mulţumind, nu ne-am putut reţine însă, citeva întrebări: Cum se poate ca cel care-şi aşterne semnătura în josul unui document să nu cunoască în amânunţime conţinutul acestuia? In speranţa că cine are urechi de auzit o să audă şi că întrebările noastre vor avea ecou, ne-am conformat sugestiei, poposind, aşadar, la I.C.M. Aici am înregistrat tentativele — evident nereuşite — ale directorului întreprinderii, tov Gh. Catană, fie a deplasa centrul de greutate al discuţiei către alte drăsuri cu caracter mai general sau mult anterioare momentului la care se angajaseră să facă totul pentru a reteza răul semnalat de la rădăcină. Consemnind afirmaţiile tov. Catană privind instructajele la care au participat şefii tuturor secţiilor de colectare a fierului vechi di ţară şi înzestrarea acestora cu cite un exemplar din planul de măsuri întocmit în perioada imediat următoare, totuşi, nu am aflat în ce fel conducerea întreprinderii controlează practic aplicarea măsurilor ce ni s-au comunicat. Din imposibilitatea de a primi un răspuns clar şi justificat şi din invitaţia de a ne informa direct la secţiile de colectare, am înţeles că la I.C.M. — forul ierarhic superior — nu se ştie nimic concret. Se prea poate ca la aceste secţii lucrurile să se fi îmbunătăţit( dar faptul că la întreprinderea coordonatoare toată lumea a convenit în a crede că totul merge strună, fără să controleze — ca să nu mai amintim că la minister nici măcar această asigurare nu există — ni se pare cel puţin îngrijorător. Fapt ce ne determină să considerăm că scrisoarea de răspuns adresată redacţiei a fost concepută doar pentru îndeplinirea unei formalităţi. DOINA STANCU tur':; PUCATB