România Liberă, februarie 1970 (Anul 28, nr. 7864-7887)

1970-02-25 / nr. 7884

D­ialog de sezon la unele centre de comandă . — Aş vrea o pereche de pantofi vişinii. Vine primăva­ra şi culoarea este la modă... — Ştim şi noi asta numai că nu ne-a sosit încă materia­lul de care aveţi nevoie. Re­veniţi peste cîteva zile. — Poate aveţi box negru, a­­tunci. Moda.... — Mda, dar nu avem. Mai reveniţi. Dialogul de mai sus are şi alte variante : n-avem stofe potrivite, accesorii adecvate, ba, lipseşte chiar şi aţa cores­punzătoare confecţiilor de co­mandă. O duzină de case de modă nu oferă nici cel puţin un minim sortimental care să satisfacă solicitările legate de noua linie a modei. Cui i se datoresc aceste i­­nadvertenţe ? Adresăm această întrebare Direcţiei de Aprovi­zionare şi Desfacere a UCE­­COM, unde cu un teanc de adrese şi note sunt justificate absenţele sortimentale. 125 000 de perechi de încălţăminte tip „Romarta“ nu vor mai fi­­ realizate în acest trimestru în centrele de comandă şi pen­tru magazinele din reţeaua Ministerului Comerţului Inte­rior. 125 000 clienţi vor primi un asemenea răspuns, „n­­avem, mai reveniţi“. Cinci combinate din indus­tria pielăriei, două din Bucu­reşti şi altele de la Cluj, Ti­mişoara şi Sibiu, fie că nu au CORNELIA PREDA (Continuare in pag. a 3-a) SURPRIZE DE SEZON • Un refren nedorit la centrele de comandă ale cooperaţiei meşteşugăreşti: „Reveniţi, nu ne-au sosit materialele de sezon“ • Un cerc vicios care împiedică afirmarea noului • Mica serie răspunde cerinţelor diversificării producţiei în funcţie de preferinţele cumpărătorilor dar... Anul XXVIII nr. 7 884 6 pagini 30 bani I INIŢIATIVE ŞI ACŢIUNI CU SPRIJINUL LARG AL CETĂŢENILOR n viaţa noastră politică şi socială, ideea de respon­sabilitate are sensuri adinei. Nimic din ce este ca­racteristic dezvoltării impetuoa­se, multilaterale a României so­cialiste nu poate fi conceput în afara responsabilităţii majore pentru destinul patriei, pentru fericirea poporului nostru. A­­cestei idei i se subordonează munca vastă din sectorul pro­ducţiei materiale, construirea noilor edificii industriale şi so­­cial-culturale, întregul proces de transformare a conştiinţei oamenilor. În concepţia socie­tăţii noastre, a purta răspunde­rea înseamnă a înfăptui. Iar a înfăptui nu este egal cu adău­garea unui nou fapt oarecare la un bilanţ foarte bogăţiei cu ridicarea la cea mai înaltă treaptă a competenţei, capaci­tăţii creatoare şi pasiunii pen­tru muncă, pentru ca din aceas­tă­­sinteză superioară să rezul­te înfăptuiri care să­ exprime însuşi spiritul de muncă al unui popor, idealurile sale. Expresie a unităţii moral-po­­litice a poporului nostru în ju­rul Partidului Comunist Român, Frontul Unităţii Socialiste se defineşte în activitatea sa prac­tică, deşi acţionează de puţină vreme, ca un puternic factor responsabil al mobilizării celor mai largi forţe sociale în acti­vitatea deosebit de amplă şi rodnică de înfăptuire a politi­cii de construire a societăţii socialiste multilateral dezvol­tate în ţara noastră. Caracterul său de organism politic larg reprezentativ îi permite să ocu­pe în viaţa naţiunii noastre, în procesul intens de adîncire a democraţiei socialiste, un loc de frunte, contribuind la afir­marea deplină a forţelor socia­le care acţionează în sensul progresului multilateral al ţârii. Consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste s-au distins repede, prin acţiunile iniţiate, ca promotoare ale ideii de responsabilitate în îndeplinirea sarcinilor asumate, promovînd participarea maselor largi la conducerea treburilor statului, la investigarea vieţii sociale, în căutarea celor mai judicioase soluţii de punere în valoare a uriaşului potenţial uman şi ma­terial din judeţele şi localităţi­le patriei. Trăim o epocă de mare efer­vescenţă, cînd talentul, perso­nalitatea oamenilor îşi lasă am­prenta pe tot ce înfăptuim. E­­nergia spirituală a unui întreg popor este concentrată în di­recţia unei maxime eficienţe a activităţii economice, pentru a accelera progresul nostru şi a-î imprima un impuls egal cu dorinţa noastră de a vedea în­făptuite cît mai repede atîtea proiecte, gata conturate sau cu liniile de forţă abia schiţate. A acţiona în sînul unei societăţi care consideră perfecţionarea un ideal practic, nu este de loc simplu. Presupune din partea activităţii respective, supleţe, o mare forţă de atracţie, integra­re în climatul de exigenţă ce caracterizează societatea con­temporană românească. Ce direcţii de lucru au în momentul de faţă consiliile lo­cale ale Frontului Unităţii So­cialiste ? Se ştie că de puţină vreme s-a încheiat un foarte amplu colocviu, care a întrunit în aproape trei mii de consfă­tuiri organizate de consiliile Frontului Unităţii Socialiste pes­te o sută cincizeci de mii de deputaţi în consiliile populare. Aici, în aceste consfătuiri, îşi are izvorul o mare parte din­tre iniţiativele prezente ale con­siliilor locale ale Frontului U­­nităţii Socialiste. Nu trebuie uitat că în cele aproape trei mii de consfătuiri şi-au spus cuvîntul peste 21 000 de parti­cipanţi şi cu dezbaterile au avut în centrul lor probleme dintre cele mai importante ale vieţii economice şi sociale lo­cale. Participarea maselor la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru este preocu­parea definitorie a consiliilor locale, fie că este vorba de expunerile ce au loc în toate localităţile ţării cu privire la hotărîrile plenarei C.C. al P.C.R. (Continuare in pag. a 3-a) . ACTIVITATEA CONSILIILOR LOCALEI TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN BUCUREŞTI Dragi tovarăşi, In numele Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vă adre­săm cele mai sincere mulţumiri pentru felicitările şi urările transmise cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a creării partidului nostru. Partidul celor ce muncesc din Vietnam consideră felicitările şi urările dumneavoastră ca o frumoasă manifestare a solidari­tăţii combatante trainice dintre partidele noastre. Cu acest prilej ţinem să exprimăm profunda noastră recunoştinţă pentru spri­­jinul călduros acordat de Partidul Comunist Român şi poporul ro­mân poporului vietnamez în rezistenţa sa împotriva agresiunii americane, pentru salvarea naţională şi în construcţia socialis­mului. Fie ca solidaritatea şi prietenia dintre partidele şi popoarele noastre să se întărească şi să se dezvolte pe zi ce trece tot mai mult. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI CELOR CE MUNCESC DIN VIETNAM Proletari din toate ţările, juniţi-vă !. COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE După numai o lună de la începerea lucrărilor pe şantierul de pe platforma industrială a Săvineştiului, unde se înalţă o mare unitate de îngrăşăminte chimice, s-a atins un înalt ritm de activitate care asigură desfăşurarea lucrărilor după gra­ficele stabilite. Cele două unităţi mari de aici — una de amo­niac, cu o capacitate anuală de 300 000 tone şi una de uree, care va asigura o producţie zilnică de 1 000 tone de îngrăşă­minte chimice granulate — vor permite fertilizarea a peste 3 milioane hectare. Judeţul Mehedinţi pe treapta anului 1970 VALORIFICAREA deplină a resurselor şi energiilor locale R­ăspunzînd cu entuziasm chemărilor la întrecere lansate de organizaţiile judeţene de partid Braşov şi Timiş, mehedinţenii şi-au luat angajamente însufleţite de spo­rire a producţiei şi de creştere a productivităţi muncii, a efi­cienţei economice, prin uti­lizarea unor importante re­zerve de capacităţi de pro­ducţie insuficient folosite. De altfel prima lună a anului în interviu cu tov. Traian Dudaş prim secretar al Comitetului judeţean P.C.R. Mehedinţi, preşedintele Comitetului executiv al consiliului popular judeţean curs a fost încheiată cu succese importante, obţinîndu-se o depăşire cu 9,9 milioane lei a planului producţiei globale industriale şi o producţie marfă vîndută şi încasată su­plimentară în valoare de 6,3 milioane lei. Productivitatea muncii a fost realizată în pro­cent de 107,2 la sută, pe seama creşterii acestui indicator ob­­ţinîndu-se 75 la sută din spo­rul producţiei globale. In mod deosebit pentru con­structorii şi montorii celui mai mare obiectiv industrial aflat în lucru în judeţul Mehedinţi, Complexul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, anul 1970 constituie anul­­primelor puneri în funcţiune. Anga­jamentul constructorilor şi montorilor de la „Porţile de Fier“ de a pune în funcţi­une, în avans, primele două grupuri ale hidrocentralei — din care unul era planificat pentru 1971 — şi de a furniza pe această bază o importană cantitate suplimentară de ener­gie electrică are o însemnătate remarcabilă pentru întreaga e­­conomie naţională. Legat de acest mare obiectiv şi, în gene­ral, de amploarea investiţiilor anului 1970, am adresat prima întrebare tovarăşului TRAIAN DUDAŞ, prim-secretar al Comitetului judeţean P.C.R. Mehedinţi, preşedintele Comi­tetului executiv al Consiliului popular judeţean. — Planul de investiţii pe anul în curs al judeţului nos­tru — ne-a răspuns tovarăşul prim-secretar­­ se ridică la o valoare de 1,4 miliarde lei, cu 254 milioane mai mare decit realizările din anul 1969. Pe lingă punerea în funcţiune a primului grup al hidrocentralei „Porţile de Fier“, au fost alo­cate fonduri importante pentru dezvoltarea şi modernizarea Uzinei de vagoane, Şantierului Naval, întreprinderii de pre­lucrarea cărnii din Turnu Se­verin, construcţia noului port fluvial, mutarea pe amplasa­ment nou a întreprinderii de reparat nave fluviale de la Orşova şi începerea lu­crărilor la noul Combinat de celuloză şi hîrtie Turnu Severin. Noile puneri in funcţiune vor contribui la creşterea cu 13,7 la sută a pro­ducţiei industriale a judeţului nostru, spor din care peste 70 la sută se va obţine pe seama creşterii productivităţii muncii. Pe plan social, va fi înche­iată construcţia complexului şcolar profesional, cea a clă­dirii cu 16 săli de clasă a li­ceului economic, a unui inter­nat şi a altor obiective soci­­al-culturale din Turnu Seve­rin. Municipiul Tr. Severin şi oraşele judeţului vor beneficia şi ele de noi blocuri de locuinţe cu 1.800 de apartamente, din care 500 vor fi construite cu fondurile populaţiei, în esenţă. ION BECHERU corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 3-a) în pag. a 3-a: Februarie — martie 1945 Preludiu al cuceririi puterii COLABORAREA ÎNTRE GENERAŢII H­­­aiorescu anticipa, „cît jul omeneşte se poate prevedea“, că poezia română „va începe secolul al 20-lea sub auspiciile ge­niului eminescian“, opera sa fiind „punctul de pleca­re pentru toată dezvoltarea Prof. univ. dr. docent Const. Ciopraga viitoare a vestmîntului cu­getării româneşti“. O gene­raţie eminesciană, la înce­putul secolului, a existat. N-a propulsat însă poezia spre forme noi, sfirşind în­­tr-un evident epigonism. Stegar al modernismului, Ion Minulescu lansa in 1908 un manifest incendiar. Pen­tru generaţia născută la 1880, noutatea se confundă cu necesitatea, devenind premisa unei etape diferen­ţiate. „Prezentul literar ?... lată-l. Cîţiva tineri... au cu­rajul ca ziua namiaza mare să înfigă în mijlocul dru­mului un fanion şi adre­­sîndu-se celorlalţi să le spună : „Pina aici este dru­mul vostru, de aici încolo, al nostru... Ei (tinerii) nu sunt decit expresia fatalelor legi al evoluţiei“. Relaţia trecut-viitor e sfărîmată în mod demonstrativ. „Pentru trecut nu pot avea decit re­spect. Dragostea însă şi-o rezervă pentru viitor“. Albert Thibaudet, care a elaborat o istorie a litera­turii punînd la bază cri­teriul generaţiilor conside­ra că o generaţie se delimi­tează de alta aproximativ la trei decenii. Cauze lega­te de progresul rapid al ştiinţei, de revoluţionarea în tehnică, fac astăzi ca procesul să se desfăşoare mai grăbit. Compozitorul, pictorul, actorul din dece­niul al şaselea declară ne­satisfăcătoare experienţele celor din deceniul prece­(Continuare în pag. a 2-a) Marţi dimineaţă, în prezenţa a numeroşi spectatori, la patinoarul acoperit din Complexul sportiv „23 August“ din Capitală, au început întrecerile campionatului mondial de hochei pe gheaţă (grupa B), la care participă opt ţări din trei continente : Bulgaria, Elveţia, R. F. a Germaniei, Iugo­slavia, Japonia, Norvegia, S.U.A. și România. (In pagina a 5-a citiți amănunte). Dubla contabilitate a unor certificate de bună purtare A­ţi auzit de balconul muzican­ţilor ? Ca să fie puşi la a­­dăpost, sunt extraşi din sala de bal şi închişi în spaţiul strimt al unui balcon. Dispar, nu se mai pot impune preferin­ţele exclusive, muzicanţii ascul­tă numai de cel care-i comandă şi se scontează pe liniştea de­plină, pe o petrecere fără surpri­ze. Dar nu ajută la nimica nici balconul muzicanţilor, nici alte măsuri de prevedere, cînd îşi fac apariţia adevăraţii, verita­bilii flăcăi puşi pe fapte mari. Ce are a face că acolo nu-i un bal în toată legea ci o reuniu­ne a unor elevi de la seral, şi că sunt de faţă profesori? Ei şi, ce dacă sunt profesori, poate să zică Dumitru Burcea. Şi tatăl meu este profesor, ba a fost şi director de studii. Ceea ce este adevărat, nimeni n-ar putea să-l contrazică. Tatăl flăcăului zur­bagiu, înhăitat cu alţi cinci pe aceaşi măsură, inginerul Tudor Burcea, este profesor la liceul industrial şi îl cunosc toţi şco­larii secţiei de liceu seral ce funcţionează în cadrul şcolii ge­nerale nr. 2 din comuna Ştefă­­neşti judeţul Argeş. Cine sunt cei care şi-au fă­­cut apariţia în modernul club al uzinei de autoturisme din Piteşti, în plină petrecere şi au reuşit să fie luaţi de patru ori pe sus şi evacuaţi, pînă le-a venit ideea să smulgă nişte pari din gard şi să rămînă tari pe poziţie ? Dumitru Burcea a fost şi el elev la seral, dar a fost exmatriculat, după ce, mai înainte, fusese exmatriculat de la cursurile de zi ale unui li­ceu. El însă este înger pe lingă Adrian Bădescu, elev al unei şcoli profesionale, aflat în prac­tică la combinatul pentru ex­ploatarea şi industrializarea lemnului din Piteşti, sau pe lingă Mihai Chiliment zis „Mie­­luş”, căruia nu i-a stat nimeni în cale pînă azi. Abia acum a avut nenorocul să se cioc­nească de codul penal. Cronica scandalului are multe trimiteri la actele fiecăruia dintre ei şi episoade secundare, ca lovirea elevului Stelian Bar­bu şi a altui elev, Ion Miloiu, sau ameninţarea unei profesoa­re, ca să nu mai pomenim cum au sărit geamurile în ţăndări. Parcă prima dată au făcut ei praf un bal ? N-a trecut nici o lună de cînd au intrat tot aşa în sala de bal, supăraţi pe fe­tele de la şcoala tehnică sani­tară, că nu se uită la ochii lor frumoşi. Şcoala tehnică sanita­ră din Piteşti îşi are internatul la Ştefăneşti şi aproape nu-i e­­levă care să nu fi ascultat măcar odată insultele vreunuia din acest grup, incit întoarcerea de la şcoală la internat devenise o problemă. Treizeci şi doi de martori s-au perindat pe la tribunal, iar sin­dicatul uzinei de autoturisme şi grupul şcolar sanitar din Pi­teşti au cerut în scris să fie luate măsuri împotriva vinova­ţilor. Alături de Bădescu, pre­cocele şef de scandalagii, a luat loc pe banca acuzării şi un alt minor, Stoica Vasile Ionică, că­ruia i-a revenit al doilea rol în grup, ca unul ce-i iute de mină. Stoica a absolvit şcoala profesională şi era angajat la uzina de autoturisme, al cărei comitet sindical, în plîngerea sa scrisă adresată organelor de anchetă penală şi care conţinea o listă de nume, nu l-a uitat nici pe el.­­Amănuntul are în­semnătate, pentru că s-au gă­sit în uzină şi oameni „miloşi“, care au scris după aceea pen­tru Stoica asemenea certificate de bună purtare. Incit te miri P. SOLCAN ((Sântîmuar* in pag. a 3-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii Populare Polone la Bucureşti Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte­le Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, a primit marţi 24 februarie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republic® Populare Polone la Bucu­reşti, Jaromir Ocheduszko, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfă­şurat într-o atmosferă cor­­dială, tovărăşească. Medicul de ţară D­irectorul adjunct al direcţiei sanitare Cluj, dr. Căpuşan, ne relata nu fără amără­ciune faptul că aproape jumă­tate din medicii care lucrează în circumscripţiile sanitare rurale, fac naveta spre şi din localităţi urbane mai apropiate sau situate chiar la peste 100 km. depărtare. — In aceste condiţii, ne spu­nea interlocutorul, programul unei zile de lucru este subordo­nat — de ce să n-o recunoaştem — orarului de sosire şi de ple­care a trenurilor. Consultaţiile în cabinet, deplasările sunt legate de acelaşi lucru. De­mersul tre­nului depinde dacă va fi văzut şi îngrijit corespunzător un bol­nav aflat într-unul din satele mărginaşe ale circumscripţiei medicale ; plecarea trenului o­­bligă la o activitate făcută în grabă, expediată, care doar cu aproximaţie se poate integra no­ţiunii de act medical. Pot afirma că navetismul creează o stare psihică care se repercutează di­rect în asistenţa medicală , me­dicul ajunge obosit, cu grija plecării înainte chiar de a sosi. Numai faptul că spitalele de pe teritoriu sunt înzestrate cu cadre conştiincioase şi bine pregătite ne-a scutit pînă acum de unele surprize neplăcute. — După părerea dv., din ce motive unii medici tineri nu se stabilesc în circumscripţia de ţară ? — Vedeţi, profesiunea noastră implică din partea celui ce şi-a ales-o o calitate esenţială în a­­fara unei bune pregătiri tehnice : acea disponibilitate sufletească şi nemărginită dragoste faţă de om. Pe bolnav trebuie să ai răb­dare să-l asculţi, să-l înţelegi, să ajungi să-l cunoşti. Din pă­cate, unii sunt lipsiţi tocmai de această disponibilitate. Intervine apoi, în multe cazuri, comodita­tea. Dacă nu te leagă puternic dragostea de meserie, prima şi unica condiţie mai presus de orice alte interese, evadezi la oraş, unde, desigur, din unele puncte de vedere, trăieşti mai uşor. Intervine în alte cazuri, o anume prejudecată, potrivit că­reia, medicina generală n-ar pu­tea sta cu cinste alături de spe­cialităţile medicale, persistînd din această cauză în mod nejus­tificat în conştiinţa unor medici un simţămînt de inferioritate faţă de alţi colegi ai lor de la oraş. Aş i menţiona în al patrulea rînd, un insuficient interes din partea organelor locale de a oferi medicului condiţii cores­punzătoare de cazare și de trai în general. Dar, repet, dincolo de aceste cauze, unele subiective, altele obiective care pot fi de- ■MW ■«imun.ii—■ ■ywiiiiMMWiinnMiHiiiuiieMiu • (Continuare tn pag. a 2-a) IOANA PATRAŞCU TELEGRAME Alteţei Sale ŞEIC SABAH AL SALEM AL SABAH Emirul Kuweitului KUWEIT Cu prilejul zilei naţionale a Kuweitului, am plăcerea de a adre­sa, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire Alteţei Voastre, de progres pentru poporul kuweitian. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Alteţei Sale ŞEIC JABER AL AHMED AL JABER Prinţ moştenitor şi prim-ministru al statului Kuweit KUWEIT Adresez Alteţei Voastre, în numele guvernului român şi al meu personal, cu ocazia zilei naţionale a Kuweitului, felicitări cordiale şi poporului kuweitian urări de prosperitate. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România

Next