România Liberă, februarie 1970 (Anul 28, nr. 7864-7887)
1970-02-25 / nr. 7884
Dialog de sezon la unele centre de comandă . — Aş vrea o pereche de pantofi vişinii. Vine primăvara şi culoarea este la modă... — Ştim şi noi asta numai că nu ne-a sosit încă materialul de care aveţi nevoie. Reveniţi peste cîteva zile. — Poate aveţi box negru, atunci. Moda.... — Mda, dar nu avem. Mai reveniţi. Dialogul de mai sus are şi alte variante : n-avem stofe potrivite, accesorii adecvate, ba, lipseşte chiar şi aţa corespunzătoare confecţiilor de comandă. O duzină de case de modă nu oferă nici cel puţin un minim sortimental care să satisfacă solicitările legate de noua linie a modei. Cui i se datoresc aceste inadvertenţe ? Adresăm această întrebare Direcţiei de Aprovizionare şi Desfacere a UCECOM, unde cu un teanc de adrese şi note sunt justificate absenţele sortimentale. 125 000 de perechi de încălţăminte tip „Romarta“ nu vor mai fi realizate în acest trimestru în centrele de comandă şi pentru magazinele din reţeaua Ministerului Comerţului Interior. 125 000 clienţi vor primi un asemenea răspuns, „navem, mai reveniţi“. Cinci combinate din industria pielăriei, două din Bucureşti şi altele de la Cluj, Timişoara şi Sibiu, fie că nu au CORNELIA PREDA (Continuare in pag. a 3-a) SURPRIZE DE SEZON • Un refren nedorit la centrele de comandă ale cooperaţiei meşteşugăreşti: „Reveniţi, nu ne-au sosit materialele de sezon“ • Un cerc vicios care împiedică afirmarea noului • Mica serie răspunde cerinţelor diversificării producţiei în funcţie de preferinţele cumpărătorilor dar... Anul XXVIII nr. 7 884 6 pagini 30 bani I INIŢIATIVE ŞI ACŢIUNI CU SPRIJINUL LARG AL CETĂŢENILOR n viaţa noastră politică şi socială, ideea de responsabilitate are sensuri adinei. Nimic din ce este caracteristic dezvoltării impetuoase, multilaterale a României socialiste nu poate fi conceput în afara responsabilităţii majore pentru destinul patriei, pentru fericirea poporului nostru. Acestei idei i se subordonează munca vastă din sectorul producţiei materiale, construirea noilor edificii industriale şi social-culturale, întregul proces de transformare a conştiinţei oamenilor. În concepţia societăţii noastre, a purta răspunderea înseamnă a înfăptui. Iar a înfăptui nu este egal cu adăugarea unui nou fapt oarecare la un bilanţ foarte bogăţiei cu ridicarea la cea mai înaltă treaptă a competenţei, capacităţii creatoare şi pasiunii pentru muncă, pentru ca din aceastăsinteză superioară să rezulte înfăptuiri care să exprime însuşi spiritul de muncă al unui popor, idealurile sale. Expresie a unităţii moral-politice a poporului nostru în jurul Partidului Comunist Român, Frontul Unităţii Socialiste se defineşte în activitatea sa practică, deşi acţionează de puţină vreme, ca un puternic factor responsabil al mobilizării celor mai largi forţe sociale în activitatea deosebit de amplă şi rodnică de înfăptuire a politicii de construire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră. Caracterul său de organism politic larg reprezentativ îi permite să ocupe în viaţa naţiunii noastre, în procesul intens de adîncire a democraţiei socialiste, un loc de frunte, contribuind la afirmarea deplină a forţelor sociale care acţionează în sensul progresului multilateral al ţârii. Consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste s-au distins repede, prin acţiunile iniţiate, ca promotoare ale ideii de responsabilitate în îndeplinirea sarcinilor asumate, promovînd participarea maselor largi la conducerea treburilor statului, la investigarea vieţii sociale, în căutarea celor mai judicioase soluţii de punere în valoare a uriaşului potenţial uman şi material din judeţele şi localităţile patriei. Trăim o epocă de mare efervescenţă, cînd talentul, personalitatea oamenilor îşi lasă amprenta pe tot ce înfăptuim. Energia spirituală a unui întreg popor este concentrată în direcţia unei maxime eficienţe a activităţii economice, pentru a accelera progresul nostru şi a-î imprima un impuls egal cu dorinţa noastră de a vedea înfăptuite cît mai repede atîtea proiecte, gata conturate sau cu liniile de forţă abia schiţate. A acţiona în sînul unei societăţi care consideră perfecţionarea un ideal practic, nu este de loc simplu. Presupune din partea activităţii respective, supleţe, o mare forţă de atracţie, integrare în climatul de exigenţă ce caracterizează societatea contemporană românească. Ce direcţii de lucru au în momentul de faţă consiliile locale ale Frontului Unităţii Socialiste ? Se ştie că de puţină vreme s-a încheiat un foarte amplu colocviu, care a întrunit în aproape trei mii de consfătuiri organizate de consiliile Frontului Unităţii Socialiste peste o sută cincizeci de mii de deputaţi în consiliile populare. Aici, în aceste consfătuiri, îşi are izvorul o mare parte dintre iniţiativele prezente ale consiliilor locale ale Frontului Unităţii Socialiste. Nu trebuie uitat că în cele aproape trei mii de consfătuiri şi-au spus cuvîntul peste 21 000 de participanţi şi cu dezbaterile au avut în centrul lor probleme dintre cele mai importante ale vieţii economice şi sociale locale. Participarea maselor la înfăptuirea politicii partidului şi statului nostru este preocuparea definitorie a consiliilor locale, fie că este vorba de expunerile ce au loc în toate localităţile ţării cu privire la hotărîrile plenarei C.C. al P.C.R. (Continuare in pag. a 3-a) . ACTIVITATEA CONSILIILOR LOCALEI TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN BUCUREŞTI Dragi tovarăşi, In numele Partidului celor ce muncesc din Vietnam, vă adresăm cele mai sincere mulţumiri pentru felicitările şi urările transmise cu ocazia celei de-a 40-a aniversări a creării partidului nostru. Partidul celor ce muncesc din Vietnam consideră felicitările şi urările dumneavoastră ca o frumoasă manifestare a solidarităţii combatante trainice dintre partidele noastre. Cu acest prilej ţinem să exprimăm profunda noastră recunoştinţă pentru sprijinul călduros acordat de Partidul Comunist Român şi poporul român poporului vietnamez în rezistenţa sa împotriva agresiunii americane, pentru salvarea naţională şi în construcţia socialismului. Fie ca solidaritatea şi prietenia dintre partidele şi popoarele noastre să se întărească şi să se dezvolte pe zi ce trece tot mai mult. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI CELOR CE MUNCESC DIN VIETNAM Proletari din toate ţările, juniţi-vă !. COTIDIANUL CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE După numai o lună de la începerea lucrărilor pe şantierul de pe platforma industrială a Săvineştiului, unde se înalţă o mare unitate de îngrăşăminte chimice, s-a atins un înalt ritm de activitate care asigură desfăşurarea lucrărilor după graficele stabilite. Cele două unităţi mari de aici — una de amoniac, cu o capacitate anuală de 300 000 tone şi una de uree, care va asigura o producţie zilnică de 1 000 tone de îngrăşăminte chimice granulate — vor permite fertilizarea a peste 3 milioane hectare. Judeţul Mehedinţi pe treapta anului 1970 VALORIFICAREA deplină a resurselor şi energiilor locale Răspunzînd cu entuziasm chemărilor la întrecere lansate de organizaţiile judeţene de partid Braşov şi Timiş, mehedinţenii şi-au luat angajamente însufleţite de sporire a producţiei şi de creştere a productivităţi muncii, a eficienţei economice, prin utilizarea unor importante rezerve de capacităţi de producţie insuficient folosite. De altfel prima lună a anului în interviu cu tov. Traian Dudaş prim secretar al Comitetului judeţean P.C.R. Mehedinţi, preşedintele Comitetului executiv al consiliului popular judeţean curs a fost încheiată cu succese importante, obţinîndu-se o depăşire cu 9,9 milioane lei a planului producţiei globale industriale şi o producţie marfă vîndută şi încasată suplimentară în valoare de 6,3 milioane lei. Productivitatea muncii a fost realizată în procent de 107,2 la sută, pe seama creşterii acestui indicator obţinîndu-se 75 la sută din sporul producţiei globale. In mod deosebit pentru constructorii şi montorii celui mai mare obiectiv industrial aflat în lucru în judeţul Mehedinţi, Complexul hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, anul 1970 constituie anulprimelor puneri în funcţiune. Angajamentul constructorilor şi montorilor de la „Porţile de Fier“ de a pune în funcţiune, în avans, primele două grupuri ale hidrocentralei — din care unul era planificat pentru 1971 — şi de a furniza pe această bază o importană cantitate suplimentară de energie electrică are o însemnătate remarcabilă pentru întreaga economie naţională. Legat de acest mare obiectiv şi, în general, de amploarea investiţiilor anului 1970, am adresat prima întrebare tovarăşului TRAIAN DUDAŞ, prim-secretar al Comitetului judeţean P.C.R. Mehedinţi, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean. — Planul de investiţii pe anul în curs al judeţului nostru — ne-a răspuns tovarăşul prim-secretar se ridică la o valoare de 1,4 miliarde lei, cu 254 milioane mai mare decit realizările din anul 1969. Pe lingă punerea în funcţiune a primului grup al hidrocentralei „Porţile de Fier“, au fost alocate fonduri importante pentru dezvoltarea şi modernizarea Uzinei de vagoane, Şantierului Naval, întreprinderii de prelucrarea cărnii din Turnu Severin, construcţia noului port fluvial, mutarea pe amplasament nou a întreprinderii de reparat nave fluviale de la Orşova şi începerea lucrărilor la noul Combinat de celuloză şi hîrtie Turnu Severin. Noile puneri in funcţiune vor contribui la creşterea cu 13,7 la sută a producţiei industriale a judeţului nostru, spor din care peste 70 la sută se va obţine pe seama creşterii productivităţii muncii. Pe plan social, va fi încheiată construcţia complexului şcolar profesional, cea a clădirii cu 16 săli de clasă a liceului economic, a unui internat şi a altor obiective social-culturale din Turnu Severin. Municipiul Tr. Severin şi oraşele judeţului vor beneficia şi ele de noi blocuri de locuinţe cu 1.800 de apartamente, din care 500 vor fi construite cu fondurile populaţiei, în esenţă. ION BECHERU corespondentul „României libere" (Continuare in pag. a 3-a) în pag. a 3-a: Februarie — martie 1945 Preludiu al cuceririi puterii COLABORAREA ÎNTRE GENERAŢII Haiorescu anticipa, „cît jul omeneşte se poate prevedea“, că poezia română „va începe secolul al 20-lea sub auspiciile geniului eminescian“, opera sa fiind „punctul de plecare pentru toată dezvoltarea Prof. univ. dr. docent Const. Ciopraga viitoare a vestmîntului cugetării româneşti“. O generaţie eminesciană, la începutul secolului, a existat. N-a propulsat însă poezia spre forme noi, sfirşind într-un evident epigonism. Stegar al modernismului, Ion Minulescu lansa in 1908 un manifest incendiar. Pentru generaţia născută la 1880, noutatea se confundă cu necesitatea, devenind premisa unei etape diferenţiate. „Prezentul literar ?... lată-l. Cîţiva tineri... au curajul ca ziua namiaza mare să înfigă în mijlocul drumului un fanion şi adresîndu-se celorlalţi să le spună : „Pina aici este drumul vostru, de aici încolo, al nostru... Ei (tinerii) nu sunt decit expresia fatalelor legi al evoluţiei“. Relaţia trecut-viitor e sfărîmată în mod demonstrativ. „Pentru trecut nu pot avea decit respect. Dragostea însă şi-o rezervă pentru viitor“. Albert Thibaudet, care a elaborat o istorie a literaturii punînd la bază criteriul generaţiilor considera că o generaţie se delimitează de alta aproximativ la trei decenii. Cauze legate de progresul rapid al ştiinţei, de revoluţionarea în tehnică, fac astăzi ca procesul să se desfăşoare mai grăbit. Compozitorul, pictorul, actorul din deceniul al şaselea declară nesatisfăcătoare experienţele celor din deceniul prece(Continuare în pag. a 2-a) Marţi dimineaţă, în prezenţa a numeroşi spectatori, la patinoarul acoperit din Complexul sportiv „23 August“ din Capitală, au început întrecerile campionatului mondial de hochei pe gheaţă (grupa B), la care participă opt ţări din trei continente : Bulgaria, Elveţia, R. F. a Germaniei, Iugoslavia, Japonia, Norvegia, S.U.A. și România. (In pagina a 5-a citiți amănunte). Dubla contabilitate a unor certificate de bună purtare Aţi auzit de balconul muzicanţilor ? Ca să fie puşi la adăpost, sunt extraşi din sala de bal şi închişi în spaţiul strimt al unui balcon. Dispar, nu se mai pot impune preferinţele exclusive, muzicanţii ascultă numai de cel care-i comandă şi se scontează pe liniştea deplină, pe o petrecere fără surprize. Dar nu ajută la nimica nici balconul muzicanţilor, nici alte măsuri de prevedere, cînd îşi fac apariţia adevăraţii, veritabilii flăcăi puşi pe fapte mari. Ce are a face că acolo nu-i un bal în toată legea ci o reuniune a unor elevi de la seral, şi că sunt de faţă profesori? Ei şi, ce dacă sunt profesori, poate să zică Dumitru Burcea. Şi tatăl meu este profesor, ba a fost şi director de studii. Ceea ce este adevărat, nimeni n-ar putea să-l contrazică. Tatăl flăcăului zurbagiu, înhăitat cu alţi cinci pe aceaşi măsură, inginerul Tudor Burcea, este profesor la liceul industrial şi îl cunosc toţi şcolarii secţiei de liceu seral ce funcţionează în cadrul şcolii generale nr. 2 din comuna Ştefăneşti judeţul Argeş. Cine sunt cei care şi-au făcut apariţia în modernul club al uzinei de autoturisme din Piteşti, în plină petrecere şi au reuşit să fie luaţi de patru ori pe sus şi evacuaţi, pînă le-a venit ideea să smulgă nişte pari din gard şi să rămînă tari pe poziţie ? Dumitru Burcea a fost şi el elev la seral, dar a fost exmatriculat, după ce, mai înainte, fusese exmatriculat de la cursurile de zi ale unui liceu. El însă este înger pe lingă Adrian Bădescu, elev al unei şcoli profesionale, aflat în practică la combinatul pentru exploatarea şi industrializarea lemnului din Piteşti, sau pe lingă Mihai Chiliment zis „Mieluş”, căruia nu i-a stat nimeni în cale pînă azi. Abia acum a avut nenorocul să se ciocnească de codul penal. Cronica scandalului are multe trimiteri la actele fiecăruia dintre ei şi episoade secundare, ca lovirea elevului Stelian Barbu şi a altui elev, Ion Miloiu, sau ameninţarea unei profesoare, ca să nu mai pomenim cum au sărit geamurile în ţăndări. Parcă prima dată au făcut ei praf un bal ? N-a trecut nici o lună de cînd au intrat tot aşa în sala de bal, supăraţi pe fetele de la şcoala tehnică sanitară, că nu se uită la ochii lor frumoşi. Şcoala tehnică sanitară din Piteşti îşi are internatul la Ştefăneşti şi aproape nu-i elevă care să nu fi ascultat măcar odată insultele vreunuia din acest grup, incit întoarcerea de la şcoală la internat devenise o problemă. Treizeci şi doi de martori s-au perindat pe la tribunal, iar sindicatul uzinei de autoturisme şi grupul şcolar sanitar din Piteşti au cerut în scris să fie luate măsuri împotriva vinovaţilor. Alături de Bădescu, precocele şef de scandalagii, a luat loc pe banca acuzării şi un alt minor, Stoica Vasile Ionică, căruia i-a revenit al doilea rol în grup, ca unul ce-i iute de mină. Stoica a absolvit şcoala profesională şi era angajat la uzina de autoturisme, al cărei comitet sindical, în plîngerea sa scrisă adresată organelor de anchetă penală şi care conţinea o listă de nume, nu l-a uitat nici pe el.Amănuntul are însemnătate, pentru că s-au găsit în uzină şi oameni „miloşi“, care au scris după aceea pentru Stoica asemenea certificate de bună purtare. Incit te miri P. SOLCAN ((Sântîmuar* in pag. a 3-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe ambasadorul Republicii Populare Polone la Bucureşti Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit marţi 24 februarie, pe ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republic® Populare Polone la Bucureşti, Jaromir Ocheduszko, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. Medicul de ţară Directorul adjunct al direcţiei sanitare Cluj, dr. Căpuşan, ne relata nu fără amărăciune faptul că aproape jumătate din medicii care lucrează în circumscripţiile sanitare rurale, fac naveta spre şi din localităţi urbane mai apropiate sau situate chiar la peste 100 km. depărtare. — In aceste condiţii, ne spunea interlocutorul, programul unei zile de lucru este subordonat — de ce să n-o recunoaştem — orarului de sosire şi de plecare a trenurilor. Consultaţiile în cabinet, deplasările sunt legate de acelaşi lucru. Demersul trenului depinde dacă va fi văzut şi îngrijit corespunzător un bolnav aflat într-unul din satele mărginaşe ale circumscripţiei medicale ; plecarea trenului obligă la o activitate făcută în grabă, expediată, care doar cu aproximaţie se poate integra noţiunii de act medical. Pot afirma că navetismul creează o stare psihică care se repercutează direct în asistenţa medicală , medicul ajunge obosit, cu grija plecării înainte chiar de a sosi. Numai faptul că spitalele de pe teritoriu sunt înzestrate cu cadre conştiincioase şi bine pregătite ne-a scutit pînă acum de unele surprize neplăcute. — După părerea dv., din ce motive unii medici tineri nu se stabilesc în circumscripţia de ţară ? — Vedeţi, profesiunea noastră implică din partea celui ce şi-a ales-o o calitate esenţială în afara unei bune pregătiri tehnice : acea disponibilitate sufletească şi nemărginită dragoste faţă de om. Pe bolnav trebuie să ai răbdare să-l asculţi, să-l înţelegi, să ajungi să-l cunoşti. Din păcate, unii sunt lipsiţi tocmai de această disponibilitate. Intervine apoi, în multe cazuri, comoditatea. Dacă nu te leagă puternic dragostea de meserie, prima şi unica condiţie mai presus de orice alte interese, evadezi la oraş, unde, desigur, din unele puncte de vedere, trăieşti mai uşor. Intervine în alte cazuri, o anume prejudecată, potrivit căreia, medicina generală n-ar putea sta cu cinste alături de specialităţile medicale, persistînd din această cauză în mod nejustificat în conştiinţa unor medici un simţămînt de inferioritate faţă de alţi colegi ai lor de la oraş. Aş i menţiona în al patrulea rînd, un insuficient interes din partea organelor locale de a oferi medicului condiţii corespunzătoare de cazare și de trai în general. Dar, repet, dincolo de aceste cauze, unele subiective, altele obiective care pot fi de- ■MW ■«imun.ii—■ ■ywiiiiMMWiinnMiHiiiuiieMiu • (Continuare tn pag. a 2-a) IOANA PATRAŞCU TELEGRAME Alteţei Sale ŞEIC SABAH AL SALEM AL SABAH Emirul Kuweitului KUWEIT Cu prilejul zilei naţionale a Kuweitului, am plăcerea de a adresa, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, calde felicitări şi cele mai bune urări de fericire Alteţei Voastre, de progres pentru poporul kuweitian. NICOLAE CEAUŞESCU preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Alteţei Sale ŞEIC JABER AL AHMED AL JABER Prinţ moştenitor şi prim-ministru al statului Kuweit KUWEIT Adresez Alteţei Voastre, în numele guvernului român şi al meu personal, cu ocazia zilei naţionale a Kuweitului, felicitări cordiale şi poporului kuweitian urări de prosperitate. ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România