România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)
1970-03-31 / nr. 7913
/ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 7 913 Marţi 31 martie 1970 6 pagini 30 bani Preocupări de actualitate şi de perspectivă ale organelor Frontului Unităţii Socialiste PARTICIPAREA ACTIVA A CETĂŢENILOR la Înfăptuirea politicii PARTIDULUI Şl STATULUI Desfăşurîndu-se la puţin ammk —• timp după Plenara C.C. al m Jjf Jf P.C.R. şi sesiunea Marii Adu- MJSh & n^r* Naţionale, Plenara Consiliul Oiului Naţional al Frontului ■ IBM Unităţii Socialiste se înscrie Sf ESb ca un important eveniment în RSSal viaţa politică a ţării, caracterizată, şi în acest început de primăvară, de dinamismul şi efervescenţa creatoare specifice în prezent mersului înainte al societăţii noastre socialiste. După cum se ştie, în Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au fost dezbătute probleme cu o deosebită semnificaţie cum ar fi : modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de cetăţeni în campania electorală din anul trecut: activitatea depusă pînă acum de Consiliile Frontului şi principalele sarcini pe acest an; activitatea internaţională precum şi planul relaţiilor externe pe 1970. Plenara a adoptat documentul „Cuprivire la securitatea europeană" în care Consiliul Naţional pornind de la considerentul că instaurarea securităţii în Europa este una din principalele probleme ce preocupă astăzi popoarele acestui continent dă o întrltă preţuire acţiunilor întreprinse in această direcţie de Partidul Comunist Român şi Guvernul Republicii Socialiste România. Totodată, Consiliul Naţional a însărcinat Biroul Executiv să intensifice legăturile cu toate organizaţiile politice şi de altă natură din Europa în vederea conlucrării pentru realizarea securităţii europene. După cum se vede chiar şi din succinta prezentare a problemelor dezbătute de Plenara Consiliului Naţional, Frontul Unităţii Socialiste îşi manifestă pe deplin rolul său de organism politic permanent, larg democratic, reprezentînd toate forţele politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită în încheierea lucrărilor Plenarei Consiliului Naţional „putem trage concluzia că, pe baza experienţei pe care am cîştigat-o într-un an şi jumătate de la formarea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor, trebuie să acţionăm în continuare ca aceste organisme să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unităţi tot mai depline a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregii naţiuni socialiste, în lupta pentru înfăptuirea (Continuare in pag. a 5-a) „Urania“ Paul Everac »nu despre planete vreau /\l să scriu, ci despre un L * colţ de materie şi teritoriu, despre o porţiune clătită, mai exact o sală, unde am avut micia intilnire cu miraculoasa întruchipare care mai tirziu avea să devină regina populară a artelor, cinematografia. Acolo, in bezna acestei săli, numită Urania, sufletul copilului care am fost a simţit întiile tresăriri la cupţioasele iluzii ale unei Lumi de miracole, a gemut, s-a speriat, s-a incintat, a deschis larg vămile visului, această mereu amînată putinţă înspre care mergem uneori cu ochii mari, călăuziţi de fantomele strecurate in noi din vreme. Acolo, pesemne, s-au aprins nesfirşite doruri din care apoi s-au întreţinut ginduri şi porniri de mai tirziu, tălmăcite mai bine sau mai rău, după cum ne-am priceput fiecare. Acum, această sală in care a dospit ceva din sufletul nostru a ajuns la grea încercare, căci a scos sbircituri şi crevase, pentru care, după părerea, tinera, bun doctor ar fi timăcopul, agilul si ieftinul tîrnăcop. Sigur, n-ajung dorurile şi amintirile noastre, ca să ţină in fiinţă o sală, oricit ne-am fi încălzit făptura intr-insa. De aceea aş vrea să pun in cumpănă, spre ştiinţa tuturor, că această sală din Arad, e prima sală de cinematograf permanent din România, lucru pe care, dealtminteri, l-a consfinţit şi jubileul din 1957, citnd s-a văzut că ea ţine recordul vechimii, funcţionind ca cinematograf de o jumătate de secol, adică de la 1907. De data asta mi se pare că temeiul de a o respecta e mai mare. In faţa celei mai vechi săli de cinema din România, tîrnăcopul trebuie să aibă o clipă de ezitare. Dacă totuşi ar vrea să muşte din cărămidă, trebuie să-i spun, acestui tîrnăcop, rezemindu-mă pe documente, că această sală l-a văzut în 1871 pe Pascaly şi trupa sa de limbă românească, ceea ce nu e puţin. Insă cu un an mai înainte, tot aici, fuseseră, stimaţi diriguitori de cultură, marele Matei Millo şi ţinuse o stagiune de o lună, memorabilă, zic eu, pentru viaţa noastră de teatru. Matei Millo nu e fite-cine, este însuşi ctitorul artei spectacolului in ţara noastră şi paşii lui nu ne sunt de fel indiferenţi. Insă dacă nici lucrul acesta (Continuare în pas a 2-a) Cu planul trimestrial îndeplinit • IN JUDEŢUL DÎMBOVIŢA sarcina de plan pe primul trimestru la producţia industrială globală a fost realizată, în proporţie de 101 la sută • După cum ne informează Direcţia judeţeană de statistică, INDUSTRIA JUDEŢULUI PRAHOVA şi-a realizat ieri sarcinile de plan pe primul trimestru al acestui an. Sporirea într-un ritm mai rapid a producţiei de ouă şi carne solicită începerea neîntîrziată a lucrărilor de execuţie la complexele zootehnice intercooperatiste! Ceea ce se desprinde din documentele recentei plenare a C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea agriculturii noastre socialiste este faptul că pentru înfăptuirea obiectivelor preconizate este absolut necesar să se acţioneze de pe acum. ,,De altfel, pentru programul din zootehnie — a arătat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîntarea rostită la încheierea plenarei — multe investiţii încep în acest an , realizarea lor la timp va asigura îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor discutate aici“. încă din vara anului trecut s-a pus problema într-o seamă de judeţe ca unele cooperative agricole de producţie — singure sau în cooperare — să construiască complexe zootehnice, de mare capacitate. Deşi a trecut de atunci atita timp, la ora actuală execuţia acestor obiective nu este începută decit în cîteva unităţi. Lucrările au demarat în special în judeţele CONSTANţA şi ILFOV, unde a existat o preocupare deosebită a organelor agricole pentru stabilirea judicioasă a amplasamentelor, asigurarea într-un interval cit mai scurt a documentaţiilor tehnice, obţinerea avizelor şi deschiderea finanţării. Aşa de pildă, pe şantierele viitoarelor complexe de porci Tămădău, Jilavele (judeţul Ilfov), Pecineaga, Negru Vodă, Castelu-Nisipari, Chirnogeni şi Cobadin (judeţul Constanţa) s-a depăşit rata „organizare de şantier“, atacîndu-se în multe locuri, lucrările de bază. Sperăm că printr-o colaborare strînsă între beneficiari şi constructori acest ritm alert se va menţine şi în continuare astfel ca darea în exploatare a obiectivelor prevăzute să aibă loc cit mai repede. Dar asemenea constatări nu se pot face în toate judeţele. La data cînd construcţiile zoolog. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 3-a) In pagina a III-a : „IN TOATE JUDEȚELE, MAXIMUM DE OPERATIVITATE IN EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE PRIMAVARA. TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului CEVDET SUNAY Preşedintele Republicii Turcia ANKARA Aflînd cu adîncă întristare de catastrofa seismică din regiunea de Vest a Turciei, care a provocat numeroase victime omeneşti şi imense pierderi materiale, vă rog să primiţi, domnule preşedinte, compasiunea noastră profundă şi sincere condoleanţe pentru familiile îndoliate. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Retortele chimiei moderne : peisaj industrial pe Valea Trotuşului, o imagine din cadrul marelui combinat de cauciuc sintetic şi produse petrochimice din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Extinderea laminorului de tablă groasă de la Galaţi In cadrul planului de extindere a laminorului de tablă groasă de la Combinatul siderurgic din Galaţi, cu o nouă capacitate de 400 000 tone, în zona de crustal au intrat în funcţiune primele două agregate tehnologice : un cuptor cu propulsie, care poate încălzi 100 tone laminate pe oră şi un pat de răcire de 900 mp. Controlul funcţionalităţii acestora şi coordonarea regimului tehnologic sunt asigurate de la un dispecerat centralizat, prin mijloace complet automatizate. (Agerpres) Festivalul artei studenţeşti In cursul lunii aprilie, Comitetul Executiv al U.A.S.R. organizează Festivalu ll, naţional al artei Studenţeşti, manifest,rv frff' v."1 tfc : /v( jj pune să valorifica resursele artei populare, dramaturgiei şi muzicii româneşti, să promoveze creaţia originală şi să stimuleze mişcarea artistică studenţească. Firmaţiile gotic, gătite, ev.-primind peste 2 000 de studenţi, au fost selecţionate în cadrul festivalurilor desfăşurate la nivelul centrelor universitare din întreaga ţară. Ediţia 1070 a Festivalului naţional al artei studenţeşti va avea loc în următoarele centre universitare: Braşov: 3—5 aprilie. Festivalul teatrelor dramatice şi de poezie; Timişoara : 10—12 aprilie. Festivalul formaţiilor de muzică uşoară şi de estradă; Cluj: 17—19 aprilie. Festivalul şi colocviul de folclor ; Iaşi : 24—26 aprilie, Festivalul formaţiilor corale şi instrumentale; Bucureşti : 5—20 aprilie, Salonul studenţesc de primăvară: 23—26 aprilie Colocviul de literatură. Juriile, avînd ca preşedinţi pe : Dina Cocea, artistă emerită, George Grigoriu, membru în Biroul Uniunii Compozitorilor, prof. dr. docent Mihai Pop, directorul Institutului de etnografie şi folclor, prof. univ. Achim Stoia, rectorul Conservatorului de muzică „George Enescu“ din Iaşi, conf. univ. (Continuare in pag. a 5-a) PHI!! IA TOVARĂŞUL NICOLAI CEAUŞESCU Delegaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia Luni dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit delegaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia, condusă de tovarăşul Duşan Petrovici-Şane, preşedintele Consiliului Central, aflată într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte tovarăşii Florian Dănălache, preşedintele Consiliului Central al U.G.S.R. şi Constantin Herescu, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R. A fost de faţă Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In cursul întrevederii s-a exprimat satisfacţia comună pentru evoluţia ascendentă a relaţiilor multilaterale, de prietenie ce se dezvoltă între cele două popoare, remarcîndu-se noi posibilităţi pentru adîncirea cooperării şi colaborării dintre România şi Iugoslavia în interesul celor două ţări, al cauzei socialismului şi progresului omenirii. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. Delegaţia Consiliului municipal al oraşului Teheran Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit, în după-amiaza zilei de 30 martie, la Palatul Consiliului de Stat, delegaţia Consiliului municipal al oraşului Teheran, condusă de Gholamreza Nikpey, primarul munincipiului, care face o vizită ţara noastră. La primire a luat parte primarul general al Capitalei, Dumitru Popa. A fost de faţă Soltan H. V. Samadaji, ambasadorul Iranului la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Contribuţia comisiilor de judecată la imprimarea respectului faţă de lege şi educarea socialistă a cetăţenilor comisiile de judecată funcţionează în toate unităţile socialiste — întreprinderi instituţii, cooperative agricole de producţie, cooperative meşteşugăreşti şi celelalte organizaţii obşteşti , precum şi pe lingă comitetele executive ale consiliilor populare. Ele au luat fiinţă, la începutul anului 1969, în cadrul ansamblului de măsuri adoptate de conducerea de partid şi de stat pe linia perfecţionării continue a formelor de participare a maselor la realizarea sarcinilor societăţii noastre. Expresie a adincirii democraţiei socialiste, a creşterii rolului opiniei publice în viaţa socială, comisiile de judecată sunt organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie, prin care oamenii muncii participă la înfăptuirea legalităţii şi la educarea socialistă a cetăţenilor în spiritul promovării unei atitudini corecte faţă de muncă, al apărării şi dezvoltării avutului obştesc, precum şi al asigurării unei bune comportări în societate. Oglindind încrederea societăţii noastre în eficienţa influenţării exercitate de colectivitate şi rolul deosebit de important ce revine maselor de oameni ai muncii în apărarea şi întărirea ordinei de drept, comisiile de judecată sunt una din formele organizate prin care cei ce muncesc îşi aduc contribuţia la creşterea conştiinţei socialiste, sunt un instrument eficace de înrurire a celor care mai încalcă normele legale şi regulile de convieţuire socială. Rezultatele pozitive înregistrate de comisii în activitatea desfăşurată pînă în prezent marchează faptul că în condiţiile orinduirii noastre, ca urmare a transformărilor structurale din viaţa economică, socială şi politică a ţării, conştiinţa socialistă se ridică pe o treaptă superioară, se formează şi se adincesc noi reguli de comportare, creşte simţul de răspundere pentru îndeplinirea exemplară a îndatoririlor faţă de societate, pentru apărarea şi consolidarea proprietăţii socialiste, se dezvoltă tot mai mult atitudinea de netoleranţă faţă de încălcarea intede intransigencare contravin reselor obşteşti, ţă faţă de cei rînduielilor noi. Datele pe care le deţinem, după un an de activitate, confirmă justeţea măsurii constituirii comisiilor de judecată, faptul că acestea se afirmă tot mai mult ca un factor activ in imprimarea respectului faţă de lege şi regulile de comportare în societate. Larga reţea de organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie constituite in întreaga ţară — peste 15 000 comisii de judecată — au primit spre rezolvare in anul trecut un volum important de cauze, din care au soluţionat peste 90 la sută, ceea ce vădeşte activitatea susţinută pe care acestea au desfăşurat-o, înţelegerea de către marea majoritate a membrilor comisiilor a importanţei sarcinii de răspundere ce le-a fost încredinţată. Un aspect pozitiv in activitatea comisiilor de judecată — ce merită a fi evidenţia în mod deosebit — îl constituie numărul important de împăcări pe care acestea le-au realizat (peste 42 la sută din numărul total al sesizărilor făcute de cetăţeni în legătură cu unele abateri nri in litigii cu caracter patrimonial), ceea ce subliniază rolul educativ al colectivităţii, contribuţia pe care comisiile o aduc la înlăturarea neînţelegerilor între cetăţeni. Cele mai multe dintre comisii desfăşoară o activitate corespunzătoare, atît sub aspectul operativităţii în soluţionarea cauzelor şi al justeţei hotăririlor pronunţate, cit şi sub acela al administrării probelor şi ţinerii evidenţei cauzelor. Constituie astfel de exemple mai multe comisii din judeţul Prahova (de la Uzina Ceramica, Autobaza 6 Călători, Rafinăria Brazi, întreprinderea Tehnolemn Ploieşti etc.), din judeţul Covasna (de la Fabrica textilă „Oltul“, Fabrica de ţigarete din Sf. Gheorghe), ca şi din alte judeţe (Botoşani, Bacău, Caraş-Severin, Iaşi, Suceava şi altele), în activitatea comisiilor de judecată au existat, mai ales la început, şi o serie de lipsuri, din(Continuare in pag. a 3-a) Nicolae Popovici adjunct al ministrului justiţiei în pag. a 2-a. SPORT HIDROCENTRALA LOTRU - ŞANTIER NAŢIONAL AL TINERETULUI impresionanta confluentă DE ELAN | ENERGIE CREATOARE Corespondenţă de la trimisul nostru special Orele 11,00. Un sunet de trompetă puternic reverberat de cupa munţilor vesteşte că momentul festiv al inaugurării unui nou şantier al tineretului a sosit. Acordurile fanfarei şi corul sutelor de glasuri tinere care intonează cîntecul patriotic „Steagul partidului“ alcătuiesc fundalul sonor pe care este adus drapelul organizaţiei U.T.C. Pe catarg se ridică încet tricolorul scumpei noastre patrii. In liniştea solemnă comenzile date de Petre Gras, comandantul şantierului, secretar al Comitetului U.T.C. al I.C.H., urmează una după alta, întretăiate de rapoartele comandanţilor de brigăzi. Iar în final adresîndu-se tovarăşului Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului . — Brigadieri, pentru prezentarea raportului drepţi ! Tovarăşe prim-secretar, brigadierii Şantierului naţional al tineretului-Lotru raportează că sunt gata să înceapă activitatea. Peste 700 de piepturi izbucnesc în cascade de urale. Emoţia se aşterne pe chipurile tinere ale brigadierilor iar uralele poartă pînă departe hotărîrea lor de a-şi oferi energia şi elanultineresc, cunoştinţele şi talentul pentru a da viaţă unuia din cele mai importante obiective hidroenergetice ale ţării. ...Suntem 2000. Am venit aici, in munţii Lotrului, din toata colţurile ţării, pentru ca, alături de miile de constructori care au adus cu ei şcoala înaltă a Bicazului şi Argeşului, să reedităm noi fapte de muncă şi eroism pentru a da viaţă şi strălucire unui nou şi măreţ obiectiv al României socialiste. Pentru a ne achita cu cinste de această mare răspundere, Ing. C. VRANCEANU 1(Continuare in pag. a 3-a) La Voineasa, soarele n-a trădat tinereţea. A fost prezent, în ciuda previziunilor meteorologice, inundînd decorul montan cu razele sale primăvaratice. Iar oamenii s-au strîns cu sutele pe platoul de lingă impresionanta hală de oţel, beton şi sticlă a atelierelor centrale. Marea majoritate tineri, veniţi de pe toate şantierele hidrocentralei, într-o splendidă revărsare de cîntec şi voioşie, îmbrăcaţi în uniforme bleumarin şi purtind semne galbene distinctive s-au aliniat la tradiţionalul careu al brigadierilor. Exact ca atunci la Bumbeşti-Livezeni, Agnita-Botorca, Bicaz şi în atîtea locuri unde generaţiile înaintaşilor lor s-au acoperit de glorie prin eroice fapte de muncă. Acelaşi careu cu alţi oameni. Timpul a trecut dar hotărîrea şi bucuria de pe chipuri a traversat anii păstrîndu-se nealterată. Sites** Moment solemn pa şantierul hidrocentralei de pe Lotru. In mijlocul tradiţionalului careu al brigadierilor se ridică pe catarg tricolorul românesc Foto : SANDU CRISTIAN