România Liberă, martie 1970 (Anul 28, nr. 7888-7913)

1970-03-31 / nr. 7913

/ Proletari din toate ţările, uniţi-vă ! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITATII SOCIALISTE Anul XXVIII nr. 7 913 Marţi 31 martie 1970 6 pagini 30 bani Preocupări de actualitate şi de perspectivă ale organelor Frontului Unităţii Socialiste PARTICIPAREA ACTIVA A CETĂŢENILOR la Înfăptuirea politicii PARTIDULUI Şl STATULUI Desfăşurîndu-se la puţin ammk —• timp după Plenara C.C. al m Jjf Jf P.C.R. şi sesiunea Marii Adu- MJSh & n^r* Naţionale, Plenara Consi­­liu­­l O­­iului Naţional al Frontului ■ I­BM Unităţii Socialiste se înscrie Sf E­Sb ca un important eveniment în RS­Sal viaţa politică a ţării, caracte­rizată, şi în acest început de primăvară, de dinamismul şi efervescenţa creatoare specifice în prezent mersului îna­inte al societăţii noastre socialiste. După cum se ştie, în Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au fost dezbătute probleme cu o deosebită semni­ficaţie cum ar fi : modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de cetăţeni în campania electorală din anul trecut: activitatea depusă pînă acum de Consiliile Frontului şi princi­palele sarcini pe acest an; activitatea inter­naţională precum şi planul relaţiilor externe pe 1970. Plenara a adoptat documentul „Cu­­privire la securitatea europeană" în care Con­siliul Naţional pornind de la considerentul că instaurarea securităţii în Europa este una din principalele probleme ce preocupă astăzi po­poarele acestui continent dă o­ într­ltă preţuire acţiunilor întreprinse in această direcţie de Partidul Comunist Român şi Guvernul Repu­blicii Socialiste România. Totodată, Consiliul Naţional a însărcinat Biroul Executiv să in­tensifice legăturile cu toate organizaţiile poli­tice şi de altă natură din Europa în vederea conlucrării pentru realizarea securităţii euro­pene. După cum se vede chiar şi din succinta prezentare a problemelor dezbătute de Ple­nara Consiliului Naţional, Frontul Unităţii Socialiste îşi manifestă pe deplin rolul său de organism politic permanent, larg democratic, reprezentînd toate forţele politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste. Aşa cum arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită în încheierea lucrărilor Plenarei Con­siliului Naţional „putem trage concluzia că, pe baza­ experienţei pe care am cîştigat-o în­tr-un an şi jumătate de la formarea Frontului Unităţii Socialiste şi a consiliilor, trebuie să acţionăm în continuare ca aceste organisme să-şi îndeplinească în condiţii tot mai bune rolul de a contribui la realizarea unei unităţi tot mai depline a tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, a întregii na­ţiuni socialiste, în lupta pentru înfăptuirea (Continuare in pag. a 5-a) „Urania“ Paul Everac »nu despre planete vreau /\l să scriu, ci despre un L * colţ de materie şi te­­ritoriu, despre o porţiune clă­­tită, mai exact o sală, unde am avut m­icia intilnire cu mi­raculoasa întruchipare care mai tirziu avea să devină re­gina populară a artelor, cine­matografia. Acolo, in bezna acestei săli, numită Urania, sufletul copilului care am fost a simţit întiile tresăriri la cupţioasele iluzii ale unei Lumi de miracole, a gemut, s-a speriat, s-a incintat, a deschis larg vămile visului, această mereu amînată putin­ţă înspre care mergem uneori cu ochii mari, călăuziţi de fantomele strecurate in noi din vreme. Acolo, pesemne, s-au aprins nesfirşite doruri din care apoi s-au întreţinut ginduri şi porniri de mai tir­ziu, tălmăcite mai bine sau mai rău, după cum ne-am priceput fiecare. Acum, această sală in care a dospit ceva din sufletul nostru a ajuns la grea încerca­re, căci a scos sbircituri şi cre­vase, pentru care, după păre­rea, tinera, bun doctor ar fi timăcopul, agilul si ieftinul tîrnăcop. Sigur, n-ajung dorurile şi amintirile noastre, ca să ţină in fiinţă o sală, oricit ne-am fi încălzit făptura intr-insa. De aceea aş vrea să pun in cum­pănă, spre ştiinţa tuturor, că această sală din Arad, e prima sală de cinematograf permanent din România, lu­cru pe care, dealtminteri, l-a consfinţit şi jubileul din 1957, citnd s-a văzut că ea ţi­ne recordul vechimii, func­­ţionind ca cinematograf de o jumătate de secol, adică de la 1907. De data asta mi se pare că temeiul de a o respecta e mai mare. In faţa celei mai vechi săli de cinema din Ro­mânia, tîrnăcopul trebuie să aibă o clipă de ezitare. Dacă totuşi ar vrea să­ muş­te din cărămidă, trebuie să-i spun, acestui tîrnăcop, reze­­mindu-mă pe documente, că această sală l-a văzut în 1871 pe Pascaly şi trupa sa de limbă românească, ceea ce nu e puţin. Insă cu un an mai înainte, tot aici, fuseseră, sti­maţi diriguitori de cultură, marele Matei Millo şi ţi­nuse o stagiune de o lună, memorabilă, zic eu, pentru viaţa noastră de teatru. Ma­tei Millo nu e fite-cine, este însuşi ctitorul artei spectaco­lului in ţara noastră şi paşii lui nu ne sunt de fel indife­renţi. Insă dacă nici lucrul acesta (Continuare în pas a 2-a) Cu planul trimestrial îndeplinit • IN JUDEŢ­UL DÎMBO­VIŢA sarcina de plan pe primul trimestru la­ produc­­ţia industrială globală a fost realizată, în proporţie de 101 la sută • După cum ne infor­mează Direcţia judeţeană de statistică, INDUSTRIA JUDEŢULUI PRAHOVA şi-a realizat ieri sarcinile de plan pe primul trimes­tru al acestui an. Sporirea într-un ritm mai rapid a producţiei de ouă şi carne solicită începerea neîntîrziată a lucrărilor de execuţie la complexele zootehnice intercooperatiste! C­eea ce se desprinde din documentele recentei ple­nare a C.C. al P.C.R. privind dezvoltarea agricultu­rii noastre socialiste este fap­tul că pentru înfăptuirea o­­biectivelor preconizate este ab­solut necesar să se acţioneze de pe acum. ,­,De altfel, pentru programul din zootehnie — a arătat tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîntarea rostită la încheierea plenarei — multe investiţii încep în acest an , realizarea lor la timp va asigura îndeplinirea în bune condiţii a sarcinilor discutate aici“. încă din vara anului trecut s-a pus problema într-o seamă de judeţe ca unele cooperati­ve agricole de producţie — singure sau în cooperare — să construiască complexe zoo­tehnice, de mare capacitate. Deşi a trecut de atunci atita timp, la ora actuală execuţia acestor obiective nu este înce­pută decit­­ în cîteva unităţi. Lucrările au demarat în spe­cial în judeţele CONSTANţA şi ILFOV, unde a existat o preocupare deosebită a orga­nelor agricole pentru stabili­rea judicioasă a amplasamen­telor, asigurarea într-un inter­val cit mai scurt a documenta­ţiilor tehnice, obţinerea avize­lor şi deschiderea finanţării. Aşa de pildă, pe şantierele vii­toarelor complexe de porci Tă­­mădău, Jilavele (judeţul Ilfov), Pecineaga, Negru Vodă, Cas­­telu-Nisipari, Chirnogeni şi Cobadin (judeţul Constanţa) s-a depăşit rata „organizare de şantier“, atacîndu-se în multe locuri, lucrările de bază. Spe­răm că printr-o colaborare strînsă între beneficiari şi con­structori acest ritm alert se va menţine şi în continuare astfel ca darea în exploatare a obiec­tivelor prevăzute să aibă loc cit mai repede. Dar asemenea constatări nu se pot face în toate judeţele. La data cînd construcţiile zoo­log. TH. MARCAROV (Continuare in pag. a 3-a) In pagina a III-a : „IN TOATE JUDEȚELE, MAXIMUM DE OPERATIVITATE IN EXECUTAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE PRIMA­VARA. TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului CEVDET SUNAY Preşedintele Republicii Turcia ANKARA Aflînd cu adîncă întristare de catastrofa seismică din regiunea de Vest a Turciei, care a provocat numeroase victime omeneşti şi imense pierderi materiale, vă rog să primiţi, domnule preşedinte, compasiunea noastră profundă şi sincere condoleanţe pentru familiile îndoliate. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Retortele chimiei moderne : peisaj industrial pe Valea Trotu­­şului, o imagine din cadrul marelui combinat de cauciuc sin­tetic şi produse petrochimice din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Extinderea laminorului de tablă groasă de la Galaţi In cadrul planului de extindere a laminorului de tablă groasă de la Combinatul siderurgic din Galaţi, cu o nouă capacitate de 400 000 tone, în zona de crustal au intrat în funcţiune primele două agregate tehnologice : un cuptor cu propulsie, care poate încălzi 100 tone laminate pe oră şi un pat de răcire de 900 mp. Controlul funcţionalităţii acestora şi coordonarea regimului tehnologic sunt asigurate de la un dispecerat centralizat, prin mijloace complet automatizate. (Agerpres) Festivalul artei studenţeşti In cursul lunii aprilie, Comi­tetul Executiv al U.A.S.R. or­ganizează Festivalu ll, naţional al artei Studenţeşti, manifes­­t,rv frff' v."1 tfc : /v( jj pune să valorifica resursele artei populare, dramaturgiei şi muzicii româneşti, să promo­veze creaţia originală şi să sti­muleze mişcarea artistică stu­denţească. Fir­maţ­iile go­­tic, gătite, ev.-­­­primind peste 2 000 de stu­denţi, au fost selecţionate în cadrul festivalurilor desfăşu­rate la nivelul centrelor uni­versitare din întreaga ţară. Ediţia 1070 a Festivalului naţional al artei studenţeşti va avea loc în următoarele centre universitare: Braşov: 3—5 a­­prilie. Festivalul teatrelor dra­matice şi de poezie; Timişoa­ra : 10—12 aprilie. Festivalul formaţiilor de muzică uşoară şi de estradă; Cluj: 17—1­9 apri­lie. Festivalul şi colocviul de folclor ; Iaşi : 24—26 aprilie, Festivalul formaţiilor corale şi instrumentale; Bucureşti : 5—20 aprilie, Salonul studen­ţesc de primăvară: 23—26 apri­lie Colocviul de literatură. Juriile, avînd ca preşedinţi pe : Dina Cocea, artistă eme­rită, George Grigoriu, membru în Biroul Uniunii Compozito­rilor, prof. dr. docent Mihai Pop, directorul Institutului de etnografie şi folclor, prof. univ. Achim Stoia, rectorul Conser­vatorului de muzică „George Enescu“ din Iaşi, conf. univ. (Continuare in pag. a 5-a) PHI!! IA TOVARĂŞUL NICOLAI CEAUŞESCU Delegaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iugoslavia Luni dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, a primit dele­gaţia Consiliului Central al Uniunii Sindicatelor din Iu­goslavia, condusă de tovară­şul Duşan Petrovici-Şane, preşedintele Consiliului Cen­tral, aflată într-o vizită în ţara noastră. La primire au luat parte to­varăşii Florian Dănălache, preşedintele Consiliului Cen­tral al U.G.S.R. şi Constantin Herescu, secretar al Consiliu­lui Central al U.G.S.R. A fost de faţă Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucureşti. In cursul întrevederii s-a exprimat satisfacţia comună pentru evoluţia ascendentă a relaţiilor multilaterale, de prietenie ce se dezvoltă între cele două popoare, remarcîn­­du-se noi posibilităţi pentru adîncirea cooperării şi cola­borării dintre România şi Iu­goslavia în interesul celor două ţări, al cauzei socialis­mului şi progresului omenirii. întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, to­vărăşească. Delegaţia Consiliului municipal al oraşului Teheran Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, a primit, în după-amiaza zilei de 30 martie, la Palatul Con­siliului de Stat, delegaţia Con­siliului municipal al oraşului Teheran, condusă de Gholam­­reza Nikpey, primarul muni­­n­cipiului, care face o vizită ţara noastră. La primire a luat parte pri­marul general al Capitalei, Dumitru Popa. A fost de faţă Soltan H. V. Sam­adaji, ambasadorul Iranu­lui la Bucureşti. Cu acest prilej a avut loc o convorbire care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială. Contribuţia comisiilor de judecată la imprimarea respectului faţă de lege şi educarea socialistă a cetăţenilor c­omisiile de judecată func­ţionează în toate unităţile socialiste — întreprinderi instituţii, cooperative agricole de producţie, cooperative meşte­şugăreşti şi celelalte organizaţii obşteşti , precum şi pe lingă comitetele executive ale consi­liilor populare. Ele au luat fiinţă, la începutul anului 1969, în cadrul ansamblu­lui de măsuri adoptate de con­ducerea de partid şi de stat pe linia perfecţionării continue a formelor de participare a ma­selor la realizarea sarcinilor so­cietăţii noastre. Expresie a adin­­cirii democraţiei socialiste, a creşterii rolului opiniei publice în viaţa socială, comisiile de ju­decată sunt organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie, prin care oamenii muncii participă la înfăptuirea legalităţii şi la edu­carea socialistă a cetăţenilor în spiritul promovării unei atitu­dini corecte faţă de muncă, al apărării şi dezvoltării avutului obştesc, precum şi al asigurării unei bune comportări în socie­tate. Oglindind încrederea societăţii noastre în eficienţa influenţării exercitate de colectivitate şi ro­lul deosebit de important ce re­vine maselor de oameni ai mun­cii în apărarea şi întărirea ordi­­nei de drept, comisiile de ju­decată sunt una din formele or­ganizate prin care cei ce mun­cesc îşi aduc contribuţia la creş­terea conştiinţei socialiste, sunt un instrument eficace de în­­r­urire a celor care mai încalcă normele legale şi regulile de convieţuire socială. Rezultatele pozitive înregis­trate de comisii în activitatea desfăşurată pînă în prezent mar­chează faptul că în condiţiile orinduirii noastre, ca urmare a transformărilor structurale din viaţa economică, socială şi poli­tică a ţării, conştiinţa socialistă se ridică pe o treaptă superioa­ră, se formează şi se adincesc noi reguli de comportare, creşte simţul de răspundere pentru în­deplinirea exemplară a îndato­ririlor faţă de societate, pentru apărarea şi consolidarea pro­prietăţii socialiste, se dezvoltă tot mai mult atitudinea de neto­­leranţă faţă de încălcarea inte­de intransigen­­care contravin reselor obşteşti, ţă faţă de cei rînduielilor noi. Datele pe care le deţinem, după un an de activitate, con­firmă justeţea măsurii constitui­rii comisiilor de judecată, fap­tul că acestea se afirmă tot mai mult ca un factor activ in im­primarea respectului faţă de lege şi regulile de comportare în societate. Larga reţea de organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie con­stituite in întreaga ţară — peste 15 000 comisii de judecată — au primit spre rezolvare in anul trecut un volum important de cauze, din care au soluţionat peste 90 la sută, ceea ce vădeşte activitatea susţinută pe care a­­cestea au desfăşurat-o, înţele­gerea de către marea majoritate a membrilor comisiilor a im­portanţei sarcinii de răspundere ce le-a fost încredinţată. Un aspect pozitiv in activita­tea comisiilor de judecată — ce merită a fi evidenţia în mod deosebit — îl constituie numă­rul important de împăcări pe care acestea le-au realizat (peste 42 la sută din numărul total al sesizărilor făcute de cetăţeni în legătură cu unele abateri nri in litigii cu caracter patrimonial), ceea ce subliniază rolul educa­tiv al colectivităţii, contribuţia pe care comisiile o aduc la în­lăturarea neînţelegerilor între cetăţeni. Cele mai multe dintre comisii desfăşoară o activitate corespun­zătoare, atît sub aspectul ope­rativităţii în soluţionarea cauze­lor şi al justeţei hotăririlor pro­nunţate, cit şi sub acela al ad­ministrării probelor şi ţinerii e­­videnţei cauzelor. Constituie ast­fel de exemple mai multe comi­sii din judeţul Prahova (de la Uzina Ceramica, Autobaza 6 Că­lători, Rafinăria Brazi, între­prinderea Tehnolemn Ploieşti etc.), din judeţul Covasna (de la Fabrica textilă „Oltul“, Fa­brica de ţigarete din Sf. Gheor­ghe), ca şi din alte judeţe (Bo­toşani, Bacău, Caraş-Severin, Iaşi, Suceava şi altele), în activitatea comisiilor de ju­decată au existat, mai ales la în­ceput, şi o serie de lipsuri, din­(Continuare in pag. a 3-a) Nicolae Popovici adjunct al ministrului justiţiei în pag. a 2-a. SPORT HIDROCENTRALA LOTRU - ŞANTIER NAŢIONAL AL TINERETULUI impresionanta confluentă DE ELAN |­ ENERGIE CREATOARE Corespondenţă de la trimisul nostru special Orele 11,00. Un sunet de trom­petă puternic reverberat de cupa munţilor vesteşte că momentul festiv al inaugurării unui nou şantier al tineretului a sosit. A­­cordurile fanfarei şi corul sute­lor de glasuri tinere care into­nează cîntecul patriotic „Stea­gul partidului“ alcătuiesc fun­dalul sonor pe care este adus drapelul organizaţiei U.T.C. Pe catarg se ridică încet tricolorul scumpei noastre patrii. In liniş­tea solemnă comenzile date de Petre Gras, comandantul şan­tierului, secretar al Comitetului U.T.C. al I.C.H., urmează una după alta, întretăiate de rapoar­tele comandanţilor de brigăzi. Iar în final adresîndu-se tova­răşului Ion Iliescu, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului . — Brigadieri, pentru prezen­tarea raportului drepţi ! Tova­răşe prim-secretar, brigadierii Şantierului naţional al tineretu­­lui-Lotru raportează că sunt gata să înceapă activitatea. Peste 700 de piepturi izbuc­nesc în cascade de urale. Emoţia se aşterne pe chipurile tiner­e ale brigadierilor iar uralele poartă pînă departe hotărîrea lor de a-şi oferi energia şi ela­nul­­tineresc, cunoştinţele şi ta­lentul pentru a da viaţă unuia din cele mai importante obiec­tive hidroenergetice ale ţării. ...Suntem­ 2­000. Am venit aici, in munţii Lotrului, din toata colţurile ţării, pentru ca, ală­turi de miile de constructori care au adus cu ei şcoala înaltă a Bicazului şi Argeşului, să re­edităm noi fapte de muncă şi eroism pentru a da viaţă şi stră­lucire unui nou şi măreţ obiec­tiv al României socialiste. Pentru a ne achita cu cinste de această mare răspundere, Ing. C. VRANCEANU 1(Continuare in pag. a 3-a) La Voineasa, soarele n-a trădat tinereţea. A fost prezent, în ciuda previziunilor meteorologice, inundînd decorul montan cu razele sale primăvaratice. Iar oamenii s-au strîns cu sutele pe platoul de lingă impresionanta hală de oţel, beton şi sticlă a atelierelor centrale. Marea majoritate tineri, veniţi de pe toate şantierele hidrocentralei, într-o splendidă revărsare de cîntec şi voioşie, îmbrăcaţi în uniforme bleumarin şi purtind semne galbene distinctive s-au aliniat la tradiţionalul careu al briga­dierilor. Exact ca atunci la Bumbeşti-Livezeni, Agnita-Botorca, Bicaz şi în atîtea locuri unde generaţiile înaintaşilor lor s-au acoperit de glorie prin eroice fapte de muncă. Acelaşi careu cu alţi oameni. Timpul a trecut dar hotărîrea şi bucuria de pe chipuri a traversat anii păstrîndu-se nealterată. Sites** Moment solemn pa şantierul hidrocentralei de pe Lotru. In mijlocul tradiţionalului careu al brigadieri­lor se ridică pe catarg tricolorul românesc Foto : SANDU CRISTIAN

Next