România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)
1970-05-23 / nr. 7957
V-aţi întors recent din zonele afectate de inundaţii. Care este situaţia întreprinderilor industriei uşoare din aceste judeţe ? — Multe din unităţile noastre au trebuit în această perioadă să-şi întrerupă activitatea. Unele dintre ele — Fabrica de confecţii, Fabrica de mănuşi şi întreprinderea de utilaje a industriei uşoare din Tg. Mureş, Ţesătoria de bumbac şi Fabrica „6 Martie“ din Sighişoara, Uzinele textile „Tîrnava", „Emailul roşu“ şi Fabrica de piele şi încălţăminte „8 Mai" din Mediaş, Fabrica „1 Septem- mbrie" din Satu Mare — pentru a menţiona numai pe cele mai însemnate au fost complet sau parţial inundate, fapt care a condus nu numai la pierderi de producţie, ci şi a unor importante valori materiale — mijloace fixe, materii prime, sau produse finite. In schimb altele, chiar fără a fi acoperite de apă (cazul Fabricilor de confecţii „Mondiala" — Satu Mare şi „Tîrnava“ — Sighişoara, Vitrometan — Mediaş, Fabrica de faianţă — Sighişoara etc.) nu au putut să funcţioneze ca urmare a lipsei de energie electrică, gaze, apă sau materii prime. Stagnări în producţie s-au înregistrat şi în întreprinderile din alte oraşe — aşa cum a fost la Arad — datorită mobilizării întregii populaţii în lupta pentru preîntîmpinarea inundaţiei, pregătirilor pentru salvarea maşinilor şi utilajelor. — Care au fost primele acţiunii pe care le-aţi întreprins pentru a veni în sprijinul zonelor calamitate, pentru diminuarea pagubelor înregistrate ? — La fabricile din judeţele Mureş, Sibiu, Satu Mare, Covasna, Cluj, Harghita se află in permanenţă cadre de conducere superioare din minister — adjuncţi ai ministrului, directori generali şi directori — care participă alături de colectivele unităţilor afectate de calamităţi la acţiunea de lichidare a efectelor inundaţilor. In acelaşi scop, am trimis în judeţele amintite un număr de 125 specialişti de înaltă calificare : ingineri constructori şi instalatori de la Institutul de proiectări al industriei uşoare, ingineri tehnologi şi mecanici, tehnicieni şi economişti, din cadrul ministerului sau al combinatelor bucureşteneAlături de cei peste 300 muncitori, electricieni, încâtuşi mecanici, zidari, maiştri trimişi pînă în prezent de la fabricile din provincie — „Metalul roşu“ — Cluj. „Viitorul" — Oradea. „Metalica" — Oradea, Sebeş etc. — ei acţionează din plin la întreprinderile din Satu Mare, Alba Iulia, Sighişoara. Mediaş pentru înlăturarea pagubelor produse de apă. Este de-a dreptul impresionantă abnegaţia de care dau dovadă salariaţii unor unităţi calamitate de la muncitorul necalificat şi pînă la director. Am fost martor, de pildă, la uzinele textile „Tîrnava“ din Mediaş la o scenă semnificativă. Deşi casele majorităţii angajaţilor — fiind situate în apropierea întreprinderii — au avut de suferit de pe urma furiei apelor, totuşi, înainte de a se preocupa de bunurile lor, muncitorii s-au prezentat la locurile de muncă pentru a participa la înlăturarea efectelor inundaţiei. — Faţă de cele constatate pînă acum, ce figurează pe primul plan al preocupărilor ministerului ? — Acţionăm în momentul de faţă pe trei fronturi. 1. Organizarea de aşa manieră a muncii în unităţile oprite temporar incit in cel mai scurt timp nu numai să fie recuperate restanţele dar să se şi realizeze cantităţi suplimentare de produse în vederea satisfacerii cerinţelor consumatorilor. 2. Repunerea în stare de funcţiune a maşinilor şi utilajelor care au fost acoperite de ape. Pentru a urgenta această operaţie specialiştii trimişi din Bucureşti, Timişoara, etc. împreună cu cei localnici lucrează la stabilirea exactă a necesarului de piese de schimb iar toate întreprinderile din ţară au şi început să acorde ajutor din rezervele lor de piese sau prin confecţionarea unora dintre acestea în atelierele de care dispun. întreprinderea Ambalaje metalice din Timişoara şi-a orientat producţia cu prioritate pentru unităţile calamitate. In vederea recuperării materiilor prime, semifabricatelor şi produselor finite care au fost degradate ca urmare a inundaţiilor s-a procedat în mod operativ, încă de la începutul acestei săptămîni la expedierea lor cu camioanele la diverse întreprinderi din ţară pentru remediere şi prelucrare. La „Dacia“, „F.R.B.“, „Luceafărul“, „7 Noiembrie“, I.T.B. din Bucureşti, „Ţesătura“ şi „Victoria“ Iaşi, „7 Noiembrie“ Sibiu, la unităţile din Braşov, Pucioasa etc. se află în plină desfăşurare operaţiile de prelucrare a firelor şi ţesăturilor de bumbac, mătase, lină primite de la Sighişoara şi Mediaş. 3. Toate întreprinderile din restul ţării îşi reanalizează posibilităţile. ANGAJÎNDU-SE SĂ REALIZEZE PRODUSE SUPLIMENTARE PENTRU A PRELUA PIERDERILE DE PRODUCŢIE ÎNREGISTRATE IN UNITĂŢILE INUNDATE, pentru a asigura populaţia cu bunuri de consum, pentru a contribui la redresarea rapidă a întregii economii. Ing. MARIAN DUMITRESCU Muncitorii fabricii de confecţii din Sighişoara erau obişnuiţi cu altă activitate în această hală. Ei, stăpînii fabricii, nu se vor gîndi însă la odihnă pînă ce totul nu va străluci din nou ca înainte Trei fronturi de acţiune în întreprinderile industriei uşoare Ne vorbeşte ing. DOBROMIR SABLICI, adjunct al ministrului industriei uşoare, şeful comandamentului din acest minister de prevenire şi combatere a calamităţilor R»i? III [? R› I? ieII I?II I? R› SIIIII ti R» R»iII I?I G› I. I? & !II $ L? I ie «îl i «îl 4rl ‘V'vvvi^v'vv,.v’,vvv.,vv,vvv,v,vi',ir,w I ? R» R» [?iie» ? ? ? II . Apele dezlănţuite au produs pagube imense economiei naţionale. Dar pe aceleaşi cabluri telefonice ne sosesc şi altfel de veşti: - întreprinderile din zonele necalamitate îşi iau noi angajamente de sporire a producţiei; - se munceşte fără odihnă pentru vindecarea rănilor provocate de inundaţii EROICA NOASTRĂ CLASĂ MUNCITOARE ÎŞI DOVEDEŞTE ŞI ÎN ACESTE ZILE ORELE ABNEGAŢIA ŞI TORŢA • Siderurgiştii ţării au încheiat primele patru luni ale anului cu rezultate remarcabile în sporirea producţiei de metal. Din datele centralizate ale Ministerului Industriei Metalurgice se menţionează că pînă ieri prevederile planului la zi în siderurgie au fost întrecute cu 7 457 tone cocs, 22 517 tone oţel, 13 221 tone laminate finite, 1 815 tone cărămizi refractare. ’ • întreprinderile judeţului Braşov vor da suplimentar în 1970, peste angajamentele iniţiale, o producţie marfă de circa 100 milioane lei şi peste 10 milioane lei beneficii, 10 000 tone îngrăşăminte azotoase şi azotat de amoniu, 500 de motoare electrice, 2 500 tone ciment, 750 mc prefabricate din beton, 40 000 bucăţi tricotaje din lină şi mari cantităţi de alte produse. Suma ce va fi donată de oamenii muncii braşoveni se ridică la 85 milioane lei, din care 10,5 milioane lei, chiar în cursul lunii mai a.c. • întreprinderea de prefabricate din beton de la Galaţi şi-a majorat angajamentele iniţiale privind depăşirea producţiei cu 3,6 milioane lei. Se prevede a se construi printre altele mari cantităţi de spaliere, prefabricate pentru construcţii agrozootehnice şi fîşii de planşee pentru locuinţe. • Colectivul Uzinei de fibre sintetice din Iaşi s- a angajat să dea o producţie suplimentară de 3,8 milioane lei şi să doneze pentru sinistraţi un ajutor de circa 800 000 lei din salariile lor. • De la uzina „Tractorul“ din Braşov a fost trimisă Comitetului Central al Partidului Comunist Român o telegramă în care se spune : „...Nu ne vom precupeţi priceperea şi capacitatea de muncă nici o oră, nici o zi din acest an pînă nu vom realiza peste prevederile planului o producţie marfă de 50 milioane lei. Vom livra agriculturii în avans 400 de tractoare U 650, vom participa la repunerea în funcţiune cît mai repede a Uzinei mecanice din Mediaş şi vom dona pentru sinistraţi cîte o zi pe lună pînă la sfîrşitul anului, adică 6 milioane lei“. • Cimentiştii de la Fieni-Dîmboviţa de trei zile reuşesc să livreze cu 80-100 tone ciment mai mult în fiecare zi. Toate morile funcţionează în regim continuu de lucru, durata reviziilor curente a fost redusă la jumătate iar mecanicii de întreţinere şi reparaţii au repus în producţie o moară mai veche cu 120 de ore înainte de vreme. Toate aceste măsuri urmăresc să asigure realizarea angajamentului cimentiştilor de a da pînă la sfîrşitul acestui trimestru 7 000 tone ciment de calitate superioarăpriză rapidă peste plan în folosul reconstrucţiei ce se desfăşoară în zonele lovite de inundaţii. • Deşi afectat serios de inundaţii, Complexul de celuloză şi hîrtie din Suceava, printr-un efort impresionant de recuperare a pierderilor a creat condiţiile ca pînă la sfîrşitul lunii mai să se realizeze suplimentar o producţie de 500 000 saci de hîrtie şi 25 tone de pungi. uTlJurijTj^'wi^ UTlu JUTL uTIj ufLi uTLi utl. rJuTJuTju/JLjuiL. JTl Ieri situaţia se prezenta astfel: 8 Porţiuni de linii redeschise : Satu Mare — Haîmeu, Doloreu—Satu Mare şi astfel întreaga linie Baia Mare — Satu Mare, Luduş—Magheruş —Şieu, Ilva Mică—Singeorz Băi de pe linia Ilva Mică— Rodna Veche, Leordina—Valea Vișeului — Sighet — Cîmpulung pe Tisa, Blaj — Jidvei de pe linia Blaj — Praid • în ultimele ore s-au mai deschis tronsoanele de linie Vînători — Odorhei, Războieni — Uioara, Jidvei — Tîrnăveni și Sovata — Praid pe linia Blaj — Praid . • Continuă să rămînă închise porţiunile de linie Crăciunel — Pod Mureş de pe linia Copşa Mică — Teiuş, Ilia — Dobra de pe linia Ilia — Lugoj, Radna — Neudorf de pe linia Radna — Timişoara, Mărişelu — Măgheruş—Şieu, de Aceasta a fost o cale ferată magistrală. A fost fotografiată lingă Lipova, după ce-a trecut puhoiul lichid. Dar în cîte locuri n-a fost la fel ? Cititorii noştri vor înţelege astfel mai bine datele de mai jos. Foto : NICU VASILE Cu trei zile în urmă, prin intermediul unui interviu acordat ziarului nostru de ing. .IONEL DIACONESCU, prim-adjunct al ministrului transporturilor, am informat pe cititori despre bătălia pentru refreerea fiecărui kilometru de cale feratăşi şosea. Reversim azi, î,î a zecea zi de la începerea calamităţilor, pentru a consemna ferite acţiuni în curs de desfăşurare în vederea redării, grabnice în circulaţie a arterelor feroviare şi rutiere ale ţării. Pentru a înţelege mai lesnie amploarea lucrărilor de refacere ce se desfăşoară în acestesite, citeva date, mai întâi, asupra modului grav în care a fost afictat sistemul circulator al economiei pe calea ferată . Ieri, pe arterele de comunicaţii s-au mai făcut paşi spre normalizare pe linia Deda — Beclean Someş, Dej — Jibou şi Ulmeni Sălaj — Mireşul Mare de pe linia Dej — Baia Mare, Beclean pe Someş — Mogoşeni de pe linia Beclean pe Solmeş — Ilva Mică,, Singeorz Băi — Rodna Veche, de pe linia Ilva Mică — Rodna Veche, Sărăţel — Bistriţa Bîrgăului, Şeitin — Nădlac de pe linia Arad — Nădlac, Bărboşi — Şerbeşti de pe linia Bărboşi — Tecuci, Baldovineşti — Bărboşi de pe linia Brăila — Galaţi. Linii înguste : Tg. Mureş — Band — Lechinţa, Band — Miheşul de Cîmpie, Tg. Mureş — Praid, Ardud — Şomcuţa Mare de pe linia Ghilvaci — Şomcuţa Mare. .Satu Mare — Livada de pe linia Satu Mare — Bresad ; • Pentru redeschiderea circulaţiei pe liniile incă deteriorate. ACŢIONEAZĂ ACTUALMENTE 14 FORMAŢII PUTERNICE, CU UN EFECTIV DE APROAPE 7 500 DE MUNCITORI CARE LUCREAZĂ ÎN SCHIMBURI DE ZI ŞI DE NOAPTE. Trenuri speciale de lucru transportă în permanenţă tronsoane de poduri preasamblate, material lemnos, balast şi piatră brută • Eforturi supraomeneşti se depun în aceste clipe pentru REDESCHIDEREA ÎN URMĂTOARELE 24 DE ORE A TRONSONULUI DE CALE FERATĂ BĂRBOŞI— SFRDARU — ŞERBEŞTI DE PE LINIA BĂRBOŞI — TECUCI, arteră vitală pentru alimentarea Combinatului siderurgic de la Galaţi. Bătălia pentru poduri De la Departamentul C.F.R., am primit ieri dimineaţă legătura telefonică cu ing. MARIN MAROIU, adjunct al ministrului transporturilor, aflat pe teren pentru coordonarea lucrărilor de refacere. — Unde vă aflaţi ? —• Sunt de citeva ore la Cluj. Abia am venit de pe linia Braşov — Blaj, care a fost redată circulaţiei şi de la podul Mureş unde se dă o mare luptă pentru refacerea lui. Ca şi pe Mureş, la Sărăţel şi Cociu, termenele iniţiale au fost reconsiderate prin soluţii, sigure şi rapide menite să scurteze simţitor durata reconstrucţiei. — Spre ce alte lucrări vă îndreptaţi in continuare atenţia ? — Plec imediat pe linia Dej — Jibou, unde trebuie urgentate lucrările de refacere a altor şase poduri grav avariate. Azi trenurile de călători şi marfă circulă astfel: • Se menţin anulate trenurile de călători 15/16, 21/22, 31/32, 45 46, 103/106, 111/112 şi 405 406 ; • Pe rută ocolită : trenurile 401/402 (prin Braşov — Duda — Tg. Mureş — Războieni), 301 302 (prin Braşov — Sibiu — Vinţu de Jos — Războieni) ; • Se menţin limitate din cauza închiderilor de linii trenurile : 209/210 pe distanţa Bucureşti — Deva, 311312 pe distanţa Iaşi— Vatra Dornei, 313/314 pe distanţa Timişoara — Dej, 2001/2002, 3001/3002, 4001/4002 pe distanţa Bucureşti — Blaj ; • Circulaţia trenurilor de marfă din complexul Galaţi şi spre complexul Galaţi, se face pe secţia Galaţi — Bîrlad — Tecuci. Revin la viaţă şi arterele rutiere Bătălia pentru reconstrucţia podurilor întrerupte cunoaşte o mare amploare, şi pe arterele rutiere. — In momentul de faţă — ne spune ing. B. SĂVULESCU, director tehnic al Direcţiei generale a drumurilor din Departamentul transporturilor auto navale şi aeriene, principala acţiune în acest domeniu este îndreptată spre refacerea podului dintre Teiuş — Blaj de pe DN 14—B, deosebit de important pentru redeschiderea circulaţiei pe ruta Mediaş —• Blaj — Teiuş — Alba Iulia. Aceleaşi acţiuni susţinute sunt în curs de desfăşurare pe tronsonul Vatra Dornei — Călugăreni din DN 17—B, unde se refac şase poduri grav avariate. • In ultimele zile au fost redate circulaţiei sectoarele de drum : DN 7 Deva — Ilia — Săvîrşin — Arad, DN 15 A Reghin — Sărăţel, DN 24 Vînători — Sculeni, DN 28 Iaşi — Ungheni ; • Circulaţia rămîne întreruptă pe sectoarele : DN 2 B Brăila — Galaţi, DN 5 C Giurgiu — Zimnicea (se circulă pe ruta ocolitoare Bujorul — Smîrdioasa — Zimnicea), DN 14 B Teiuş — Blaj, DN 17 Beclean — Bistriţa şi Bistriţa — Vatra Dornei, DN 17 B Vatra Dornei — Călugăreni, DN 25 Tecuci, — Şendreni, DN 54 Oradea — Turnu Măgurele, DN 57 Orşova — Sviniţa. Legătura cu municipiul Galaţi se face pe ruta Tecuci — Matca — Vîrlezi — Bujor — Folteşti — Galaţi. Ce se intîmplă cu piturile dunărene? • Toate porturile de la Băziaşi la Tulcea au parţial inundate platformele, ca urmare a viiturilor anterioare ale Dunării. Se lucrează parţial in porturile Moldova Veche, Tr. Severin, Tr. Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Galaţi, Brăila. In portul Tulcea, datorită inundării complete a platformei portului, activitatea este sistată. In porturile Galaţi şi Brăila se consolidează îndiguirea platformelor pentru a nu se sista activitatea portuară. Traficul de pasageri se efectuează normal. Trecerile cu bacurile peste Dunăre se efectuează per-ţ manent cu unele dificultăţi datorită nivelelor crescute ale Dunării. TUDOR GHEORGHIU P.S. O ştire Agerpres anunţă : S-au restabilit legăturile telefonice cu toate oficiile P. T. T. B. Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor informează că S-AU RESTABILIT LEGĂTURILE TELEFONICE CU TOATE OFICIILE P.T.T.R. ŞI CONSILIILE POPULARE COMUNALE DIN ŢARĂ. Traficul telefonic interurban şi internaţional al localităţilor de pe traseul Brăila — Galaţi se realizează cu ajutorul circuitelor telefonice învecinate. Activitatea poştală şi de difuzare a presei întîmpină încă dificultăţi în judeţele Alba, Iaşi, Galaţi şi Brăila. In prezent, sînt transportate spre Satu Mare, Sibiu, Hunedoara şi Alba Iulia, centrale telefonice, echipament tehnic, aparate, cabluri şi alte materiale în vederea restabilirii cit mai grabnice a reţelei de telecomunicaţii din aceste zone greu lovite de calamităţi. ?! R›I? I ? ?. ? ?.It? L?I ? & › i? I? I? R› R›I r? & I? 1151 n? Proporţiile avariilor silit reduse cu fiecare oră în peste 50 de puncte, terasamentele au fost complet spălate de viituri, în multe locuri dislocările a,tingind lungimi de pînă la 1. 2 kilometri şi adîncimi pînă la 9 metri; au fost avariate numeroase instalaţii de centralizare şi telecomunicaţii ; mari pagube au fost aduse şi prin deteriorarea serioasă a 23 de poduri,, din care multe complet distruse. — De la această stare gravă de lucruri — ne spune ing. T. GRAMA, director general in Departamentul C.F.R. — s-a pornit în urmă cu citeva zile lupta pentru normalizarea urgentă a circulaţiei. In momentul de faţă suntem organizaţi ca pînă cel tîrziu in 25—26 mai a.c. — cu excepţia unor poduri ce au suferit foarte mari avarii —■ să redăm circulaţiei liniile care au fost afectate de inundaţii.