România Liberă, mai 1970 (Anul 28, nr. 7940-7964)

1970-05-23 / nr. 7957

­ V-aţi întors recent din zo­nele afectate de inundaţii. Care este situaţia întreprinde­rilor industriei uşoare din a­­ceste judeţe ? — Multe din unităţile noastre au trebuit în aceas­tă perioadă să-şi întrerupă activitatea. Unele dintre ele — Fabrica de confecţii, Fabri­ca de mănuşi şi întreprinde­rea­ de utilaje a industriei u­­şoare din Tg. Mureş, Ţesăto­­ria de bumbac şi F­abrica „6 Martie“ din Sighişoara, Uzi­nele textile „Tîrnava", „Emai­lul roşu“ şi Fabrica de piele şi încălţăminte „8 Mai" din Mediaş, Fabrica „1 Septem- m­brie" din Satu Mare — pentru a menţiona numai pe cele mai însemnate au fost com­plet sau parţial inundate, fapt care a condus nu numai la pierderi de producţie, ci şi a unor importante valori materiale — mijloace fixe, materii prime, sau produse finite. In schimb altele, chiar fără a fi acoperite de apă (cazul Fabricilor de confecţii „Mondiala" — Satu Mare şi „Tîrnava“ — Sighişoara, Vitro­­metan — Mediaş, Fabrica de faianţă —­­ Sighişoara etc.) nu au putut să funcţioneze ca urmare a lipsei de energie electrică, gaze, apă sau ma­terii prime. Stagnări în pro­ducţie s-au înregistrat şi în întreprinderile din alte oraşe — aşa cum a fost la Arad — datorită mobilizării întregii populaţii în lupta pentru preîntîmpinarea inundaţiei, pregătirilor pentru salvarea maşinilor şi utilajelor. — Care au fost primele ac­­ţiunii pe care le-aţi întreprins pentru a veni în sprijinul zo­nelor calamitate, pentru di­minuarea pagubelor înregis­trate ? — La fabricile din judeţele Mureş, Sibiu, Satu Mare, Co­­vasna, Cluj, Harghita se află in permanenţă cadre de con­ducere superioare din minis­­ter — adjuncţi ai ministrului, directori generali şi directori — care participă alături de colectivele unităţilor afectate de calamităţi la acţiunea de lichidare a efectelor inundaţi­lor. In acelaşi scop, am trimis în judeţele amintite un nu­măr de 125 specialişti de înaltă calificare : ingineri construc­tori şi instalatori de la Insti­tutul de proiectări al indus­triei uşoare, ingineri tehnologi şi mecanici, tehnicieni şi eco­nomişti, din cadrul ministeru­lui sau al combinatelor bucu­­reştene­­Alături de cei peste 300 muncitori, electricieni, în­câtuşi mecanici, zidari, maiştri trimişi pînă în prezent de la fabricile din provincie — „Metalul roşu“ — Cluj. „Vii­torul" — Oradea. „Metalica" — Oradea, Sebeş etc. — ei ac­ţionează din plin la întreprin­derile din Satu Mare, Alba Iulia, Sighişoara. Mediaş pen­tru înlăturarea pagubelor pro­duse de apă. Este de-a dreptul impresio­nantă abnegaţia de care dau dovadă salariaţii unor unităţi calamitate de la muncitorul necalificat şi pînă la director. Am fost martor, de pildă, la uzinele textile „Tîrnava“ din Mediaş la o scenă semnifica­tivă. Deşi casele majorităţii angajaţilor — fiind situate în apropierea întreprinderii — au avut de suferit de pe urma furiei apelor, totuşi, înainte de a se preocupa de bunurile lor, muncitorii s-au prezentat la locurile de muncă pentru a participa la înlăturarea efec­telor inundaţiei. — Faţă de cele constatate pînă acum, ce figurează pe primul plan al preocupărilor ministerului ? — Acţionăm în momentul de faţă pe trei fronturi. 1. Organizarea de aşa ma­nieră a muncii în unităţile oprite temporar incit in cel mai scurt timp nu numai să fie recuperate restanţele dar să se şi realizeze cantităţi suplimentare de produse în vederea satisfacerii cerinţelor consumatorilor. 2. Repunerea în stare de funcţiune a maşinilor şi uti­lajelor care au fost acoperite de ape. Pentru a urgenta a­­ceastă operaţie specialiştii trimişi din Bucureşti, Timi­şoara, etc. împreună cu cei localnici lucrează la stabili­rea exactă a necesarului de piese de schimb iar toate în­treprinderile din ţară au şi în­ceput să acorde ajutor din rezervele lor de piese sau prin confecţionarea unora dintre a­­cestea în atelierele de care dispun. întreprinderea Amba­laje metalice din Timişoara şi-a orientat producţia cu pri­oritate pentru unităţile cala­mitate. In vederea recuperă­rii materiilor prime, semifa­bricatelor şi produselor fini­te care au fost degradate ca urmare a inundaţiilor s-a pro­cedat în mod operativ, încă de la începutul acestei săptă­­mîni la expedierea lor cu ca­mioanele la diverse întreprin­deri din ţară pentru remedie­re şi prelucrare. La „Dacia“, „F.R.B.“, „Luceafărul“, „7 Noiembrie“, I.T.B. din Bucu­reşti,­ „Ţesătura“ şi „Victoria“ Iaşi, „7 Noiembrie“ Sibiu, la unităţile din Braşov, Pucioasa etc. se află în plină desfăşu­rare operaţiile de prelucrare a firelor şi ţesăturilor de bum­bac, mătase, lină primite de la Sighişoara şi Mediaş. 3. Toate întreprinderile din restul ţării îşi reanalizează po­­sibilităţile. ANGA­JÎNDU-SE SĂ REALIZEZE PRODUSE SUPLIMENTARE PENTRU A PRELUA PIERDERILE DE PRODUCŢIE ÎNREGIS­TRATE IN UNITĂŢILE I­­NUNDATE, pentru a asigura populaţia cu bunuri de con­sum, pentru a contribui la redresarea rapidă a întregii economii. Ing. MARIAN DUMITRESCU Muncitorii fabricii de confecţii din Sighişoara erau obişnuiţi cu altă activitate în această hală. Ei, stăpînii fabricii, nu se vor gîndi însă la odihnă pînă ce totul nu va străluci din nou ca înainte Trei fronturi de acţiune în întreprinderile industriei uşoare Ne vorbeşte ing. DOBROMIR SABLICI, adjunct al ministrului industriei uşoare, şeful comandamentului din acest minister de prevenire şi combatere a calamităţilor R»i? III [? R› I? ieII I?II I? R› SIIIII ti R» R»iII I?I G› I. I? & !II $ L? I ie «îl i «îl 4rl ‘V'vvvi^v'vv,.v’,vvv.,vv,vvv,v,vi',ir,w I ? R» R» [?ii­e» ? ? ? II . Apele dezlănţuite au produs pagube imense economiei naţionale. Dar pe aceleaşi cabluri telefo­nice ne sosesc şi altfel de veşti: - întreprinderile din zonele necalamitate îşi iau noi angajamente de sporire a producţiei; - se munceşte fără odihnă pentru vindecarea rănilor provocate de inundaţii EROICA NOASTRĂ CLASĂ MUNCITOARE ÎŞI DOVEDEŞTE ŞI ÎN ACESTE ZILE ORELE ABNEGAŢIA ŞI TORŢA • Siderurgiştii ţării au încheiat primele patru luni ale anului cu rezultate remarcabile în sporirea producţiei de metal. Din datele centralizate ale Mi­nisterului Industriei Metalurgice se menţionează că pînă ieri prevederile planului la zi în siderurgie au fost întrecute cu 7 457 tone cocs, 22 517 tone oţel, 13 221 tone laminate finite, 1 815 tone cărămizi re­fractare. ’ • întreprinderile judeţului Braşov vor da su­plimentar în 1970, peste angajamentele iniţiale, o producţie marfă de circa 100 milioane lei şi peste 10 milioane lei beneficii, 10 000 tone îngrăşăminte azo­­toase şi azotat de amoniu, 500 de motoare electrice, 2 500 tone ciment, 750 mc prefabricate din beton, 40 000 bucăţi tricotaje din lină şi mari cantităţi de alte produse. Suma ce va fi donată de oamenii mun­cii braşoveni se ridică la 85 milioane lei, din care 10,5 milioane lei, chiar în cursul lunii mai a.c. • întreprinderea de prefabricate din beton de la Galaţi şi-a majorat angajamentele iniţiale privind depăşirea producţiei cu 3,6 milioane lei. Se prevede a se construi printre altele mari cantităţi de spaliere, prefabricate pentru construcţii agrozootehnice şi fî­­şii de planşee pentru locuinţe. • Colectivul Uzinei de fibre sintetice din Iaşi s- a angajat să dea o producţie suplimentară de 3,8 milioane lei şi să doneze pentru sinistraţi un ajutor de circa 800 000 lei din salariile lor. • De la uzina „Tractorul“ din Braşov a fost tri­misă Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân o telegramă în care se spune : „...Nu ne vom precupeţi priceperea şi capacita­tea de muncă nici o oră, nici o zi din acest an pînă nu vom realiza peste prevederile planului o pro­ducţie marfă de 50 milioane lei. Vom livra agri­culturii în avans 400 de tractoare U 650, vom par­ticipa la repunerea în funcţiune cît mai repede a Uzinei mecanice din Mediaş şi vom dona pentru sinistraţi cîte o zi pe lună pînă la sfîrşitul anului, adică 6 milioane lei“. • Cimentiştii de la Fieni-Dîmboviţa de trei zile reuşesc să livreze cu 80-100 tone ciment mai mult în fiecare zi. Toate morile funcţionează în regim con­tinuu de lucru, durata reviziilor curente a fost redu­să la jumătate iar mecanicii de întreţinere şi repa­raţii au repus în producţie o moară mai veche cu 120 de ore înainte de vreme. Toate aceste măsuri urmă­resc să asigure realizarea angajamentului cimentişti­­lor de a da pînă la sfîrşitul acestui trimestru 7 000 tone ciment de calitate superioară­­priză rapidă­ peste plan în folosul reconstrucţiei ce se desfăşoară în zonele lovite de inundaţii. • Deşi afectat serios de inundaţii, Complexul de celuloză şi hîrtie din Suceava, printr-un efort impre­sionant de recuperare a pierderilor a creat condiţiile ca pînă la sfîrşitul lunii mai să se realizeze suplimen­tar o producţie de 500 000 saci de hîrtie şi 25 tone de pungi. uTlJurijTj^'wi^ UTlu JUTL uTIj ufLi uTLi utl. rJuTJuT­ju/JLjui­L. JTl Ieri situaţia se prezenta astfel: 8 Porţiuni de linii redes­chise : Satu Mare — Haîmeu, Doloreu—Satu Mare şi astfel întreaga linie Baia Mare — Satu Mare, Luduş—Magheruş —Şieu, Ilva Mică—Singeorz Băi de pe linia Ilva Mică— Rodna Veche, Leordina—Valea Vișeului — Sighet — Cîmpu­­lung pe Tisa, Blaj — Jidvei de pe linia Blaj — Praid­­ • în ultimele ore s-au mai deschis tronsoanele de linie Vînători — Odorhei, Războ­­ieni — Uioara, Jidvei — Tîr­­năveni și Sovata — Praid pe linia Blaj — Praid . • Continuă să rămînă în­chise porţiunile de linie Cră­­ciunel — Pod Mureş de pe li­nia Copşa Mică — Teiuş, Ilia — Dobra de pe linia Ilia — Lugoj, Radna — Neudorf de pe linia Radna — Timişoara, Mărişelu — Măgheru­ş—Şieu, de Aceasta a fost o cale ferată magistrală. A fost fotografiată lingă Lipova, după ce-a trecut puhoiul lichid. Dar în cîte locuri n-a fost la fel ? Cititorii noştri vor înţelege astfel mai bine datele de mai jos. Foto : NICU VASILE C­u trei zile în­ urmă, prin intermediul unui interviu acordat ziarului nostru de­ ing. .IONEL DIACONESCU, prim-ad­­junct al ministrului tra­nsporturilor, am informat pe citi­tori despre bătălia pentru refr­­eer­ea fiecărui kilometru de cale ferată­­şi şosea. Reversim azi, î,î a zecea zi de la începerea cala­mităţilor, pentru a consemna ferite acţiuni în curs de desfăşu­­rare în vederea redării, grabni­ce în circulaţie a arterelor fero­viare şi rutiere ale ţării. Pentru a înţelege mai lesnie amploarea lucrărilor de refa­cere ce se desfăşoară în aceste­­site, citeva date, mai întâi, asupra modului grav în care a fost afi­ctat sistemul circulator al eco­­nomiei pe calea ferată . Ieri, pe arterele de comunicaţii s-au mai făcut paşi spre normalizare pe linia Deda — Beclean So­meş, Dej — Jibou şi Ulmeni Sălaj — Mireşul Mare de pe linia Dej — Baia Mare, Be­clean pe Someş — Mogoşeni de pe linia Beclean pe Sol­­meş — Ilva Mică,, Singeorz Băi — Rodna Veche, de pe linia Ilva Mică — Rodna Ve­che, Sărăţel —­ Bistriţa Bîr­­găului, Şeitin — Nădlac de pe linia Arad — Nădlac, Bărboşi — Şerbeşti de pe linia Băr­boşi — Tecuci, Baldovine­şti — Bărboşi de pe linia Brăila — Galaţi. Linii înguste : Tg. Mu­reş — Band — Lechinţa, Band — Miheşul de Cîmpie, Tg. Mureş — Praid, Ardud­ — Şomcuţa Mare de­ pe linia Ghilvaci — Şomcuţa Mare. .Sa­tu Mare — Livada de pe linia Satu Mare — Bresad ; • Pentru redeschiderea cir­culaţiei pe liniile incă deterio­rate. ACŢIONEAZĂ ACTUAL­MENTE 14 FORMAŢII PU­TERNICE, CU UN EFECTIV DE APROAPE 7 500 DE MUN­CITORI CARE LUCREAZĂ ÎN SCHIMBURI DE ZI ŞI DE NOAPTE. Trenuri speciale de lucru transportă în perma­nenţă tronsoane de poduri preasamblate, material lemnos, balast şi piatră brută­­­ • Eforturi supraomeneşti se depun în aceste clipe pentru REDESCHIDEREA ÎN UR­MĂTOARELE 24 DE ORE A TRONSONULUI DE CALE FERATĂ BĂRBOŞI— SFRDA­­RU — ŞERBEŞTI DE PE LI­NIA BĂRBOŞI — TECUCI, arteră vitală pentru alimenta­rea Combinatului siderurgic de la Galaţi. Bătălia pentru poduri De la Departamentul C.F.R., am primit ieri dimineaţă le­gătura telefonică cu ing. MA­RIN MAROIU, adjunct al mi­nistrului transporturilor, aflat pe teren pentru coordonarea lucrărilor de refacere. — Unde vă aflaţi ? —• Sunt de citeva ore la Cluj. Abia am venit de pe linia Braşov — Blaj, care a fost redată circulaţiei şi de la podul Mureş unde se dă o mare luptă pentru re­facerea lui. Ca şi pe Mureş, la Sărăţel şi Cociu, terme­nele iniţiale au fost recon­siderate prin soluţii, sigure şi rapide menite să scurte­ze simţitor durata recon­strucţiei. — Spre ce alte lucrări vă îndreptaţi in continuare a­­tenţia ? — Plec imediat pe linia Dej — Jibou, unde trebuie urgentate lucrările de re­facere a altor şase poduri grav avariate. Azi trenurile de călători şi marfă circulă astfel: • Se menţin anulate trenu­rile de călători 15/16, 21/22, 31/32, 45 46, 103/106, 111/112 şi 405 406 ; • Pe rută ocolită : trenurile 401/402 (prin Braşov — Duda — Tg. Mureş — Războieni), 301 302 (prin Braşov — Sibiu — Vinţu de Jos — Războieni) ; • Se menţin limitate din cauza închiderilor de linii tre­nurile : 209/210 pe distanţa Bucureşti — Deva, 311312 pe distanţa Iaşi­— Vatra Dornei, 313/314 pe distanţa Timişoara — Dej, 2001/2002, 3001/3002, 4001/4002 pe distanţa Bucu­reşti — Blaj ; • Circulaţia trenurilor de marfă din complexul Galaţi şi spre complexul Galaţi, se face pe secţia Galaţi — Bîrlad — Tecuci. Revin la viaţă şi arterele rutiere Bătălia pentru reconstruc­ţia podurilor întrerupte cu­noaşte o mare amploare, şi pe arterele rutiere. — In momentul de faţă — ne spune ing. B. SĂVU­­LESCU, director tehnic al Direcţiei generale a dru­murilor din Departamentul transporturilor auto­ navale şi aeriene, principala acţiu­ne în acest domeniu este îndreptată spre refacerea podului dintre Teiuş — Blaj de pe DN 14—B, deo­sebit de important pentru redeschiderea circulaţiei pe ruta Mediaş —• Blaj — Te­iuş — Alba Iulia. Aceleaşi acţiuni susţinute sunt în curs de desfăşurare pe tronsonul Vatra Dornei — Călugăreni din DN 17—B, unde se refac şase poduri grav avariate. • In ultimele zile au fost redate circulaţiei sectoarele de drum : DN 7 Deva — Ilia — Săvîrşin — Arad, DN 15 A Reghin — Sărăţel, DN 24 Vî­nători — Sculeni, DN 28 Iaşi — Ungheni ; • Circulaţia rămîne între­ruptă pe sectoarele : DN 2 B Brăila — Galaţi, DN 5 C Giur­giu — Zimnicea (se circulă pe ruta ocolitoare Bujorul — Smîrdioasa — Zimnicea), DN 14 B Teiuş — Blaj, DN 17 Bec­lean — Bistriţa şi Bistriţa — Vatra Dornei, DN 17 B Vatra Dornei — Călugăreni, DN 25 Tecuci, — Şendreni, DN 54 Oradea — Turnu Măgurele, DN 57 Orşova — Sviniţa. Le­gătura cu municipiul Galaţi se face pe ruta Tecuci — Mat­ca — Vîrlezi — Bujor — Fol­­teşti — Galaţi. Ce se intîmplă cu piturile dunărene? • Toate porturile de la Bă­­ziaşi la Tulcea au parţial inundate platformele, ca ur­mare a viiturilor anterioare ale Dunării. Se lucrează par­ţial in porturile Moldova Ve­che, Tr. Severin, Tr. Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Galaţi, Brăila. In portul Tul­cea, datorită inundării com­plete a platformei portului, activitatea este sistată. In por­turile Galaţi şi Brăila se con­solidează îndiguirea platfor­melor pentru a nu se sista ac­tivitatea portuară. Traficul de pasageri se efectuează nor­mal. Trecerile cu bacurile pes­te Dunăre se efectuează per-ţ manent cu unele dificultăţi da­torită nivelelor crescute ale Dunării. TUDOR GHEORGHIU P.S. O ştire Agerpres a­nunţă : S-au restabilit legăturile telefonice cu toate oficiile P. T. T. B. Ministerul Poştelor şi Tele­comunicaţiilor informează că S-AU RESTABILIT LEGĂ­TURILE TELEFONICE CU TOATE OFICIILE P.T.T.R. ŞI CONSILIILE POPULARE CO­MUNALE DIN ŢARĂ. Trafi­cul telefonic interurban şi in­ternaţional al localităţilor de pe traseul Brăila — Galaţi se realizează cu ajutorul circui­telor telefonice învecinate. Ac­tivitatea poştală şi de difuzare a presei întîmpină încă difi­cultăţi în judeţele Alba, Iaşi, Galaţi şi Brăila. In prezent, sînt transportate spre Satu Mare, Sibiu, Hunedoara şi Alba Iulia, centrale telefonice, echipament tehnic, aparate, cabluri şi alte materiale în vederea restabilirii cit mai grabnice a reţelei de teleco­municaţii din aceste zone greu lovite de calamităţi. ?! R›I? I ? ?. ? ?.It? L?I ? & › i? I? I? R› R›I r? & I? 1151 n? Proporţiile avariilor silit reduse cu fiecare oră în peste 50 de puncte, te­­rasamentele au fost com­plet spălate de viituri, în multe locuri dislocările a­,­tingind lungimi de pînă la 1. 2 kilometri şi adîncimi pînă­­ la 9 metri; au fost avariate numeroase instalaţii de centralizare şi telecomuni­caţii ; mari pagube au fost aduse şi prin deteriorarea serioasă a 23 de poduri,, din care multe complet dis­truse. — De la această stare gravă de lucruri — ne spune ing. T. GRAMA, director general in Departamentul C.F.R. — s-a pornit în urmă cu citeva zile lupta pentru normalizarea ur­gentă a circulaţiei. In momen­tul de faţă suntem­ organizaţi ca pînă cel tîrziu in 25—26 mai a.c. — cu excepţia unor poduri ce au suferit foarte mari avarii —■ să redăm circu­laţiei liniile care au fost afec­tate de inundaţii.

Next