România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)
1970-06-30 / nr. 7989
„România liberă“ Illa IdnpHii Mi, Haini Baia Mini traith (Urmare din pag. 1) nesc, vestită pe întregul continent. In această duminică, Mamaia Îşi etalează întreaga strălucire. Staţiunea este literalmente asaltată de turişti din străinătate şi din ţară, care, părăsind pentru cîteva minute nisipul fierbinte, au populat faleza salutind cu caldă simpatie pe oaspeţii iranieni. Se aud exclamaţii în multe limbi europene. Aparatele de fotografiat şi fil mat lucrează din plin. Este o atmosferă de deconectantă voioşie, ambianţă specifică, odihnei celei mai plăcute. Suveranul Iranului, căruia aceastâ staţiune îi este cunoscută din trecuta sa vizită, admiră noile construcţii, care se remarcă printr-o mai mare fantezie arhitecturală şi un confort sporit. Organizatorii vacanţei pe litoralul românesc s-au întrecut in a asigura în acest an, tuturor celor veniţi aici, condiţiile cele mai bune de odihnă şi agrement. La coloritul viu al celor porniţi să „cucerească marea“ şi plaja, înarmaţi ori corturi, colaci, mingi, umbrele, se adaugă cromatica vitrinelor care atestă o abundentă aprovizionare. Siluetele noilor construcţii ce se înlănţuie într-o debordantă fantezie arhitectonică şi de culori pe fondul ultramarin al apelor lacului Siutghiol, pe luciul căruia se desprind velele iolelor ca nişte pescăruşi enormi — totul creează din fuga maşinii o strălucitoare imagine panoramică ce stîr- j neşte admiraţia oaspeţilor : la cererea lor, maşinile în care se află încetinesc mersul, oprin- du-se apoi în dreptul celui mai înalt edificiu al Mamaiei —i hotelul Riviera. ^ Şahinşahul, împărăteasa şi persoanele oficiale române şi iraniene urcă pe terasa hotelului, aflată deasupra celui de-al 14-lea etaj al clădirii. De aici, de sus, privirea cuprinde, desfăşurată în evantai, întreaga staţiune Mamaia, cu hotelurile ei pastelate din beton şi sticlă, înconjurată de întinse zone de umbră şi verdeaţă, printre care, şerpuiesc alei de asfalt. In faţă se întinde marea , pînă departe la orizont. Plaja este plină de oameni. Astăzi, se află pe litoral circa 50 000 turişti români şi străini. Arhitectul-şef al judeţului, Marius Tuţu, da Şahinşahului Iranului explicaţii referitoare la orlamentul actual şi perspectivele de dezvoltare ale industriei turistice româneşti pe litoral, în toată întinderea sa, de la Capul Midia pînă la Năvodari. Condiţiile specifice de care dispune staţiunea Mamaia — plaja are o lăţime de 100 m, este orientată de la răsărit la apus, primind lumina generoasă a soarelui în tot cursulzilei — o situează printre primele din Europa. Şahinşahul se interesează de dezvoltarea în ansamblu a litoralului, de particularităţile şi caracteristicile lui specifice. Înalţii oaspeţi sunt invitaţi apoi să viziteze cîteva apartamente, ale hotelului.. După încheierea vizitei în această staţiune, oaspeţii se îndreaptă spre Constanţa, pe noua autostradă care leagă Mamaia de Oraşul Port. Sunt străbătute largile bulevarde constănţene, în aplauzele a mii de cetăţeni. Primul popas — unul din cele mai interesante monumente de arheologie, Edificiul roman cu mozaic. Aci, profesorul Adrian Rădulescu, directorul Muzeului de arheologie din localitate, prezintă istoricul descoperirilor şi preocuparea pentru valorificarea ştiinţifică a acestei splendide relicve a marelui centru comercial a oraşului Tomis, rolul pe care l-a jucat oraşul în antichitatea romană. De pe terasa construcţiei care adăposteşte edificiul roman este admirată priveliştea portului modern al oraşului în plină dezvoltare. După acest prim contact cu vestigiile trecutului acestui străvechi centru de civilizaţie de pe meleagurile ţării noastre, înalţii oaspeţi, împreună cu vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi celelalte oficialităţi române, şi iraniene, se opresc la Muzeul de arheologie.. Această instituţie, graţie amenajărilor şi activităţii de cercetare, dar mai ales celor peste 100 000 piese expuse, rivalizează cu multe muzee similare din Europa. Este de-ajuns să amintim că printre bogatele vestigii conservate aici se află: şarpele glykot, unic in lume, statuia zeiţei Fortuna, colecţia de bijuterii, sticlărie, statuetele de Tanagra, excepţionala colecţie de modele ale regilor sciţi din Dobrogea. Acest valoros tezaur este îndelung, cercetat şiadmirat de şahinşahul Roza Pahlavi Aryamehr şi de împărăteasa Farah.; înalţii oaspeţi au fost plăcut surprinşi de darurile oferite la sfîrşitul vizitei , — o milenară amforă de Tomis şi o serie de lucrări ştiinţifice de arheologie. Ei au semnat în cartea de onoare a muzeului, auapreciat modul de prezentare şi valorificare a pieselor muzeistice, bogata activitate a colectivului. De la Constanţa, coloana de maşini porneşte spre Mangalia, prilej de a admira noile frumuseţi de la Agigea, Eforie Nord şi Eforie Sud. Se face ab tur prin noua constelaţie a litoralului românesc — Venus, Jupiter, Saturn — numele unor admirabile ansambluri de mari hoteluri şi cochete vile care materializează îndrăzneala în concepţie a arhitecţilor români şi programul de dezvoltare al turismului pe litoral, elaborat de statul nostru. Un scurt şi plăcut popas are loc apoi în ,,satul de vacanţă“ a staţiunii Neptun, unde, printre copacii umbroşi, se ascund căsuţe pitoreşti, a căror înfăţişare readuce într-o imagine sintetică, varietatea stilului ţărănesc, atît de original şi plin de farmec din mai toate regiunile ţării. Seana, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Constanţa, Petre Ionescu, şi soţia, au orferit un dineu in onoarea Şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărătesei Farah. ★ Maiestăţile lor Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şahinşahul Iranului, şi împărăteasa Farah, aflaţi pe litoral, şi-au petrecut dimineaţa de luni în largul Mării Negre la bordul vasului-şcoală Mircea. La sosirea în portul Mangalia, solii poporului iranian, împreună cu vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi celelalte persoane oficiale iraniene şi române au fost salutaţi de viceamiralul Grigore Marteş, comandantul Marinei Militare. In larg, silueta sveltă bine cunoscută a vasului se leagănă uşor. Ofiţerii şi marinarii elevi sunt aliniaţi pe puntea navei.. înalţii oaspeţi urcă pe vas. Sunt intonate imnurile de stat ale Iranului şi Republicii Socialiste România. Pe catarg se înalţă alături de pavilionul. românesc cel al Iranului. Comandantul şcolii de ofiţeri de marină, căpitanul de rangul dinti Ilie Ştefan, şi comandantul navei, căpitanul de rangul întîi Alexandru ITîrjan, prezintă raportul : „Nava este gata de drum“. Sînt momente de un anumit ceremonial care fac parte din atmosferă specifică a vieţii marinăreşti. Suveranul Iranului şi împărăteasa Farah, ascultă cu atenţie prezentarea istoricului navei, a activităţii şcoliide ofiţeri. Vasul Mircea, aflat în serviciu din 1939, datorită amenajărilor efectuate în 1965 a devenit una din cele mai moderne nave şcoală cu vele (din lume, asigurînd în cele mai bune condiţii instruirea pentru navigaţia pe mare a elevilor şcolii de ofiţeri pentru marina militară şi comercială. Se porneşte în larg. ■ După ce vasul, parcurge cîteva mile cu ajutorul motorului, asistăm la o demonstraţie de iscusinţă marinărească. La comenzile scurte, elevii urcă agili, pînă în vîrful celor trei catarge şi întind pînzele —vela mare, gabierul şi contragabierul, zburătorii şi vela cea mai de sus — rîndunica. Vasul alunecă acum uşor, fără zgomot. Sîntem pe puntea unei corăbii cu pînze, înalţii oaspeţi admiră priceperea marinarilor noştri. O formaţie artistică a marinarilor, prezintă apoi un scurt program. . . La amiază, vasul acostează din nou la Mangalia. Şahinşahul Iranului luîndu-şi rămas bun de la gazde a mulţumit cu căldură pentru momentele petrecute la bordul navei şcoală Mircea şi le-a urat succese în desăvîrşirea pregătirii marinăreşti. După-amiază Şahinşahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împărăteasa Farah împreună cu vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş , şi celelalte persoane oficiale s-au înapoiat cu un avion special în Capitală. (Agerpres) înalţii oaspeţi iranieni sunt primiţi cu multit simpatie şi de către turişti din străinătate şi din ţară aflaţi pe litoral unul dintre cele mai interesante monumente de arheologie .Edificiul roman cu mozaic din Constanța Slobozia. Fabrica de produse lactate a intrat in probe tehnologice SLOBOZIA (Cof resp. R.I.). Un nou obiectiv de pe platforma industrială a orașului Slobozia a intrat în probe tehnologice. Este vorba de Fabrica de produse lactate la care, în final, se vor prelucra zilnic 130000 litri lapte. Din această cantitate, se vor realiza anual 2 000 tone lapte praf, 1 500 tone brînzeturi, iaurt şi diverse alte produse lactate. Notra unitate industrială ialomiţeană este dotată cu utilaje moderne de mare 1j capacitate, livrate în cea mai mare parte de furnizorii interni. Inaugurarea unei noi linii aeriene Londra-Bucureşti Ieri a aterizat pe aeroportul internaţional Bucureşti-Otopeni avionul „Trident-Two“, aparţinînd societăţii aeronautice engleze pentru Europa R.E.A., care inaugurează o nouă linie internaţională directă între Londra, şi Capitala ţării noastre. După circa trei ore de zbor, şi o escală la Budapesta avionul a adus in ţara noastră un grup de ziarişti şi reprezentanţi ai diferitelor agenţii de turism din Marea Britanie, care vor vizita România la invitaţia O.N.T. şi , a TAROM, în vederea extinderii turismului, valorificind posibilităţile pe care le oferă noua linie aeriană directă. Cu acelaşi avion a sosit la Bucureşti şi dl. Roy Watts, directorul comercial al B.E.A., pentru semnarea contractului comercial încheiat între societatea britanică şi TAROM, ca urmare a dezvoltării relaţiilor economice între cele două ţări, şi a rezultatelor bune înregistrate pe linia directă Bucureşti în Londra inaugurată în urmă cu trei ani de TAROM. Motoare electrice totalizind 3 000 kW, o locomotivă Dieselelectrica, transformatoare însumînd 60 000 kVA, iată numai cîteva din produsele pe care colectivul uzinei „Electroputere" din Craiova le va livra suplimentar în acest an. Imaginea de mai sus prezintă un aspect de la fabrica de aparataj electric, secţia de întrerupătoare de mare putere ." Patriotismul neţărmurit şi puternica solidaritate umană ce însufleţesc în aceste zile pe toţi cetăţenii de pe meleagurile doljene se manifestă, prin muncă neobosită pentru obţinerea de producţii suplimentare , peste sarcinile planului de stat, peste angajamentele luate la începutul acestui an, înalta responsabilitate civică faţă de patrie şi partid, faţă de destinele societăţii noastre contemporane, constituie şi pentru oamenii muncii din economia Doljului factorii hotăritori ce au determinat imboldul de a suplimenta angajamentele iniţiale cu o producţie industrială în valoare de 25 600 000 lei. Angajamentele au fost, de asemenea majorate, cu economii la preţul de cost în valoare de 5 milioane lei şi beneficii suplimentare de 5,6 milioane Iei. Sintezavalorică a acestor eforturi înglobează între alte produse, o locomotivă Diesel electrică, motoare electrice totalizind 3 000 kw, transformatoare totalizind 60 000 KVa, 10 000 tone de azotat de amoniu, confecţii în valoare de 3 000 000 lei, 500 tone tic ulei comestibil, 1 000 tone de zahăr, 150 tone de conserve sterilizate şi alte produse. Cu eforturi susţinute," colectivele întreprinderilor industriale din judeţul nostru au încheiat primele cinci luni ale anului obţinînd rezultate bune in realizarea in- ■ dicatorilor de plan. Bilanţul încheiat demonstrează posibilităţile de care dispune economia Doljului ,pentru îndeplinirea angajamentelor majorate, înaltul patriotism al tuturor celor ce muncesc. Planul producţiei globale a fost îndeplinit în proporţie de 103 la sută, iar la producţia marfă vândută şi încasată a fost obţinuţi o depăşire valorică de aproape 40 008 000 Iei. Combinatulchimic, uzinele „7 Noiembrie“, „Electroputere“, Uzina mecanică de material rulant, UEIL Craiova, Fabrica de conserve Calafat şi alte întreprinderi industriale au obţinut rezultate remarcabile în soluţionarea, complexelor, probleme pe care le ridică organizarea superioară a producţiei şi a muncii, folosirea raţională, cu randament cit mai înalt a capacităţilor de producţie, materiilor prime şi materialelor. Eforturile oamenilor muncii puse în slujba refacerii economiei naţionale, găsesc cîmp larg de manifestare în schimburi prelungite, in zile de repaus transformate în zile de lucru. ing. Constantin Băbălău Prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Cometului Executiv al Consiliului popular judeţean Dolj, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste Caracteristică pentru eforturile deosebite depuse în aceste zile de toate colectivele întreprinderilor noastre este activitatea pozitivă de la Combinatul chimic Craiova, unitate ce deţine o pondere mare din economia judeţului. pentru , suplinirea producţiei ce nu se realizează in zonele calamitate Combinatul şi-a dublat angajamentele luate iniţial. Cu deosebită grijă, comitetul judeţean de partid, comitetul de, partid ,din combinatul chimic şi comitetele de partid din celelalte unităţi de producţie militează pentru dezvoltarea spiritului de răspundere din partea tuturor factorilor. Analizele asupra celor mai importante loturi ale activitâţii întreprinderilor, organizate de comitetul judeţean de partid, sprijinul ministerelor tutelare şi in primul rînd al Ministerului Industriei Chimice, îndrumarea competentă, au • constituit de asemenea factori de progres neîntrerupt înactivitateacurentă şi de perspectivă la întreprinderi cum sunt combinatul chimic, uzinele ,constructoarea de maşini şi altele. Decadal, comitetul judeţean de partid a iniţiat analize in întreprinderile de confecţii,alimentare, de industrie locală, prefabricate din beton, cooperaţia meşteşugărească etc. urmărind înlăturarea deficienţelor, depăşirea greutăţilor în aprovizionare sau de altă natură. In acelaşi mod s-a acţionat şi in ce priveşte realizarea producţiei pentru export, sprijinul comitetului judeţean de partid concretizîndu-se în realizarea sarcinilor la majoritatea întreprinderilor din judeţ şi în depăşirea obligaţiilor contractuale cu mărfuri livrate la export în valoare de 17 122 000 lei valută. Inventarierea şi punerea în valoare a rezervelor existente a constituit o altă preocupare urmărită cu consecvenţă în industria judeţului nostru pentru obţinerea unor sporuri de producţie care să con-, tribuie la suplinirea pierderilor suferite de economia naţională în urma inundaţiilor. Pe această linia, se înscrie şi un studiu referitor la modul cum este folosită capacitatea maşinilor-unelte în întreprinderile constructoare de maşini şi în atelierele mecanice ale celorlalte Intre-,prinderi, în scopul unei cit mai complete încărcări a capacităţii acestora. Din numărul de maşini existente, 92 constituiau rezerve de capacităţi neutilizate ; din acestea o treime vor fi folosite la echiparea noilor suprafeţe de producţie iar circa 50 la sută urmează să fie redistribuite. S-a renunţat la repartiţii pentru şase maşiniurelte comandate pentru acest an. De asemenea, în unele întreprinderi — cum este cazul combinatului chimic — utilajele atelierelor mecanice urmează să fie folosite în trei schimburi prestind lucrări pentru unităţi din aceleaşi ramuri. Reproiectarea unor produse, mai buna organizare a debitării laminatelor sau utilizarea unora de dimensiuni apropiate de cele ale reperelor în care urmează să fie transformate, utilizarea deșeurilor recuperabile etc. au constituit surse importante de economisire, depistate cu grijă, prin studii la fiecare loc de muncă, in atelierele şi secţiile întreprinderilor. Drept rezultat, în primul trimestru al anului, în întreprinderile judeţului nostru s-a economisit o cantitate de 848,2 tone metal din care aproape jumătate la uzina „Electroputere“, un sfert în întreprinderea de? prefabricate din beton etc. Acţiunea organizată de comitetul judeţean de partid s-a extins in cursul lunii mai, asupra tuturor consumurilor de materii prime şimaterialedin întreprinderile industriale ale judeţului. In activitatea de îndrumare şi conducere concretă a economiei judeţului pornim de la considerentul că îndeplinirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului, a îndatoririlor ce ne revin îrn refacerea zonelor calamitate, trebuie să se bazeze pe fructificarea tuturor posibilităţilor şi rezervelor de care dispunem. Numai astfel putem fisiguri că eforturile pe care le facem vor fi încununate de succes. Foto : NICU VASILE MINCĂ NEOBOSITĂ PENTRU OBŢINEREA UNEI PRODUCŢII SUPLIMENTARE Pagina a 3-a — 30 iunie 1970 Pe platforma industrială Tîrgovişte Două mari întreprinderi industriale In construcţie echea cetate de scaun- Tîrgovişte, adaugă, în aceşti ani, valorii sale is- torice, tabloul unui oraş, în ptină efervescenţă economică, Platforma industrială a cărei construcţie a început aici în acest an va ridica în 1975 po ptenţialul industrial al judeţului Dîmboviţa cu 50 la sută faţă de 1970. Ea va cuprinde trei mari obiective industriale : uzina de strunguri, cea mai mare de acest fel din ţară, care va produce anual 9 500 strunguri de diferite tipuri ; uzina ,Romlux“, din halele căreia vor ieşi peste 100 de milioane becuri pe an (fluorescente, cu vapori de mercur şi normale) şi uzina de oţeluri înalt aliate, a cărei construc-ţie urmează să înceapă tot in acest an şi să se încheie în cincinalul următor. Cum lucrările la primele două uzine’ sunt în plină desfăşurare, l-am rugat pe ing. AUREL MICU, directorul grupului de şantiere pentru construcţia platformei industriale Tîrgovişte să ne dea linele amănunte privind stadiul în care se află lucrările la cele două uzine. — La uzina de strunguri, lucrările au început în luna martie iar la finele trimestrului II preliminăm realizarea a 80 la sută din planul pe acest an. Acum se lucrează la fundaţiile halei monobloc- una dintre cele mai mari ale viitoarei uzine. Se definitivează drumurile din incintă şi se pregătesc pistele pentru prefabricarea stîlpilor halei. La „Romlux“ lucrările au început în luna mai şi se găsesc acum în fază de decapare a stratului vegetal şi de executare a împrejmuirilor. „ Recuperarea pagubelor pricinuite economiei naţionale necesită intensificarea ritmurilor în toate, sectoarele. Dv. ce sarcini suplimentare v-aţi astimat ? — Am fost solicitaţi de M.I.C.M. să devansăm termenul de punere în funcţiune a uzinei de strunguri din tri- j mestrul I. 1972 în trimestrul IV 1971 (e vorba de o primă capacitate de 5 009 strunguri, anual) iar ministerul nostru — M.C.I., înţelegînd necesitatea scurtării termenelor de punere în funcţiune, ne-a suplimentat planul de producţie pe anul 1970, la această lucrare, cu 10 milioane lei şi la ,,Romlux“ cu 5 milioane lei. In configuraţia noilor termene, va trebui să atingem la finele anului următoarele stadii fizice : La uzina de strunguri, închiderea halei monobloc, terminarea fundaţiilor la restul lucrărilor conexe şi construirea drumurilor de acces. Aceasta va asigura posibilitatea continuării lucrărilor pe timpul iernii şi scurtarea termenului cu cel puţin trei luni. La uzina .,Romlux“, ne propunem ca pină la 31 decembrie hala de fabricaţie pentru cele 4,5 milioane becuri fluorescente tubulare să aibă scheletul de rezistenţă terminat. — Ce condiţii credeţi că mai trebuie asigurate pentru ca sarcinile propuse să fie, nu— Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii să ne pună la îndemînă prefabricatele din beton în trimestrul III iar beneficiarul uzinei „Romlux“, M.I.C.M., să ne asigure proiectele de execuţie pentru haia de sticlărie. In privinţa materialelor şi utilajelor necesare executării acestor lucrări în ritmul propus, Ministerul Construcţiilor Industriale a luat toate măsurile necesare AL. MIHAI corespondentul , „României libere“ Blocuri de locuinţe date in folosinţă , CLUJ (coresp. K.I.). Con- I structurii clujeni de pe şantierul de locuinţe din cartierul Gheorghifeni, au reuşit ca în prima jumătate a anului să predea beneficiarilor un număr de peste 800 de apartamente, faţă de 636 cit era prevăzut pe această perioadă. Pînă la finele anului tot in acest cartier se vor mai da in folosință încă un număr de 1 609 de apartamente. ALBA ÎL LIA (coresp. III.). — : In oraşul Alba Iulia se con- istruiesc suplimentar 240 de apartamente pentru familiile sinistrate. Pînă acum au si fost predate 50 de apartamente. MEDIAȘ (coresp. R.I.). — în localitate a fost dat în folosinţă , pentru familiile sinistrate, al doilea bloc, cu 60 de apartamente. 30 de apartamente au fost mobilate gratuit cu cele necesare locatarilor : somiere, fotolii, bucătării şi chiar vase. SIBIU (coresp. R.I.). La Agnita s-a dat în folosinţă cu 42 de zile înainte de termen un nou bloc de locuinţe cu 20 de apartamente. In prezent cont structorii din Agnita lucrează la finisarea exterioară a unui alt bloc de 20 apartamente proprietate personală care va fi predat beneficiarilor cu 43 de zile înainte de termen. TG. JIU. Colectivul întreprinderii de construcţii din cadrul judeţului Gorj a dat in folosinţă în ultimul timp 76 de apartamente în localitatea Sadu, .210 în oraşul Tg. Jiu, iar alte 140 se află în finisaj. In acest fel, au fost îndeplinite sarcinile de plan revenite pe prima jumătate a anului.