România Liberă, iunie 1970 (Anul 28, nr. 7965-7989)

1970-06-30 / nr. 7989

„România liberă“ Illa IdnpHii Mi, Haini Baia Mini traith­ (Urmare din pag. 1) nesc, vestită pe întregul conti­nent. In această duminică, Mamaia Îşi etalează întreaga strălucire. Staţiunea este literalmente a­­saltată de turişti din străină­tate şi din ţară, care, părăsind pentru cîteva minute nisipul fierbinte, au populat faleza sa­­lutind cu caldă simpatie pe oaspeţii iranieni. Se aud excla­maţii în multe limbi europene. Aparatele de fotografiat şi fil­­ mat lucrează din plin. Este o­­ atmosferă de deconectantă vo­ioşie, ambianţă specifică, odih­nei celei mai plăcute. Suveranul Iranului, căruia aceast­â staţiune îi este cuno­scută din trecuta sa vizită, ad­miră noile construcţii, care se remarcă printr-o mai mare fantezie arhitecturală şi un confort sporit. Organizatorii vacanţei pe litoralul românesc s-au întrecut in a asigura în a­­cest an, tuturor celor veniţi aici, condiţiile cele mai bune de odihnă şi agrement. La colori­tul viu al celor porniţi să „cu­cerească marea“ şi plaja, înar­maţi ori corturi, colaci, mingi, umbrele, se adaugă croma­tica vitrinelor care atestă o abundentă aprovizionare. Si­luetele noilor construcţii ce se înlănţuie într-o debordantă fantezie arhitectonică şi de cu­­­­lori pe­­ fondul ultramarin al apelor lacului Siutghiol, pe luciul căruia se desprind vele­le iolelor ca nişte pescăruşi enormi — totul creează din fuga maşinii o strălucitoare imagine panoramică ce stîr- j neşte admiraţia oaspeţilor : la cererea lor, maşinile în care se află încetinesc mersul, oprin-­­ du-se apoi în dreptul celui mai înalt edificiu al Mamaiei —­i hotelul Riviera. ^ Şahinşahul, împărăteasa şi­­ persoanele oficiale române şi­­ iraniene urcă pe terasa hote­lului, aflată deasupra celui de-al 14-lea etaj al clădirii. De aici, de sus, privirea cuprinde, desfăşurată în evantai, întrea­ga staţiune Mamaia, cu hote­lurile ei pastelate din beton şi sticlă, înconjurată de întinse zone de umbră şi verdeaţă, printre care, şerpuiesc alei de asfalt. In faţă se întinde ma­rea , pînă departe la orizont. Plaja este plină de oameni. Astăzi, se află pe litoral circa 50 000 turişti români şi străini. Arhitectul-şef al ju­deţului, Marius Tuţu, da Şahinşahului Iranului explica­­ţii referitoare la orlamentul actual şi perspectivele de dez­voltare ale industriei­ turistice româneşti pe litoral, în toată întinderea sa, de la Capul Mi­dia pînă la Năvodari. Condi­ţiile specifice de care dispune staţiunea Mamaia — plaja are o lăţime de 100 m, este orien­tată de la răsărit la apus, pri­mind lumina generoasă a soarelui în tot cursul­­zilei — o situează printre primele din Europa. Şahinşahul se­ intere­sează de dezvoltarea în ansam­blu a litoralului, de particula­rităţile şi caracteristicile lui specifice. Înalţii oaspeţi sunt invitaţi apoi să viziteze cîteva apartamente, ale hotelului.. După încheierea vizitei în ace­astă staţiune, oaspeţii se îndreaptă spre Constanţa, pe noua autostradă care leagă Mamaia de Oraşul­ Port. Sunt străbătute largile bulevarde constănţene, în aplauzele a mii de cetăţeni. Primul popas — unul din cele mai interesante monumente de arheologie, Edificiul roman cu mozaic. Aci,­ profesorul Adrian Rădu­­lescu, directorul Muzeului de arheologie din localitate, pre­zintă istoricul descoperirilor şi preocuparea pentru valori­ficarea ştiinţifică a acestei splendide relicve a marelui centru comercial a oraşului Tomis, rolul pe care l-a jucat oraşul în antichitatea romană. De pe terasa construcţiei care adăposteşte edificiul roman este admirată priveliştea por­tului modern al oraşului în plină dezvoltare. După acest prim contact cu vestigiile trecutului acestui străvechi centru de civilizaţie de pe meleagurile ţării­ noastre, înalţii oaspeţi, împreună cu vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil­ Bodnaraş, şi cele­lalte oficialităţi­ române, şi ira­niene, se opresc la Muzeul de arheologie.. Această instituţie, graţie a­­menajărilor şi activităţii de cercetare, dar mai ales celor peste 100 000 piese expuse, ri­valizează cu multe muzee si­milare din Europa. Este de-a­­juns să amintim că­ printre bogatele vestigii conservate aici se află: şarpele glykot, unic in lume, statuia zeiţei Fortuna, colecţia de bijuterii, sticlărie, statuetele de Ta­­nagra, excepţionala colecţie de modele ale regilor sciţi din Dobrogea. Acest valoros tezaur este îndelung, cercetat şi­­ad­mirat de şahinşahul Roza Pahlavi Aryamehr şi de îm­părăteasa Farah.; înalţii oas­peţi au fost plăcut surprinşi de darurile oferite la sfîrşitul vizitei , —­ o milenară amforă de Tomis şi o serie­ de lucrări ştiinţifice de­­ arheologie. Ei au semnat în cartea de onoare a muzeului, au­­apreciat modul de prezentare şi valorificare a pieselor muzeistice, bogata ac­tivitate a colectivului. De la Constanţa, coloana de maşini porneşte spre Manga­lia, prilej­ de a admira noile frumuseţi de la Agigea, Eforie Nord şi Eforie Sud. Se face ab­ tur prin noua constelaţie a litoralului românesc — Ve­nus, Jupiter, Saturn — numele unor­­ admirabile ansambluri de mari hoteluri şi cochete vile care materializează în­drăzneala în concepţie a arhi­tecţilor români şi programul de dezvoltare al turismului pe litoral, elaborat de statul nostru. Un scurt şi plăcut popas are loc apoi în ,,satul de vacanţă“ a staţiunii Nep­tun, unde, printre copacii um­broşi, se ascund căsuţe pito­reşti, a căror înfăţişare readu­ce într-o imagine sintetică, varietatea stilului ţărănesc, atît de original şi plin de far­mec din mai toate regiunile ţării. Seana, preşedintele Comi­tetului executiv al­ Consiliului popular judeţean Constanţa, Petre Ionescu, şi­ soţia, au o­r­ferit un dineu in onoarea Şahinşahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împă­rătesei Farah. ★ Maiestăţile lor Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Şa­hinşahul Iranului, şi împără­teasa Farah, aflaţi pe litoral, şi-au petrecut dimineaţa de luni în largul Mării Negre la bordul vasului-şcoală Mircea. La sosirea în portul Manga­lia, solii poporului iranian, împreună cu vicepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş, şi celelalte persoa­ne oficiale iraniene şi­ româ­ne au fost salutaţi de vice­amiralul Grigore Marteş, co­mandantul Marinei Militare. In larg, silueta sveltă bine­ cunoscută a vasului se leagănă uşor. Ofiţerii şi marinarii elevi sunt aliniaţi pe puntea navei.. înalţii oaspeţi urcă pe vas. Sunt intonate imnurile de stat ale Iranului şi Republicii So­cialiste România. Pe catarg se înalţă alături de pavilionul.­ românesc cel al Iranului. Comandantul şcolii de ofiţeri de marină, căpitanul de rangul d­inti I­lie Ştefan, şi comandan­­­­tul navei, căpitanul de rangul întîi Alexandru ITîrjan, pre­zintă raportul : „Nava este gata de drum“. Sînt momente de un anumit ceremonial care fac parte din atmosferă speci­fică a vieţii marinăreşti. Suveranul Iranului şi împă­răteasa Farah, ascultă cu a­­tenţie prezentarea istoricului navei, a activităţii şcolii­­de ofiţeri. Vasul Mircea, aflat în serviciu din 1939, datorită a­­menajărilor efectuate în 1965 a devenit una din cele mai mo­derne nave şcoală cu vele (din lume, asigurînd în cele mai bune condiţii instruirea pentru navigaţia pe mare a elevilor şcolii de ofiţeri pentru marina militară şi comercială. Se por­neşte în larg. ■ După ce vasul, parcurge cîteva mile cu ajuto­rul motorului, asistăm la o demonstraţie de iscusinţă ma­rinărească. La comenzile scur­te, elevii urcă agili, pînă în vîrful celor trei catarge şi în­tind pînzele —­­vela mare,­ gabierul şi contragabierul, zburătorii şi vela cea mai de sus — rîndunica. Vasul alunecă acum uşor, fără zgomot. Sîntem pe puntea unei corăbii cu pînze, înalţii oaspeţi admiră priceperea ma­rinarilor noştri. O formaţie artistică a mari­narilor, prezintă apoi un scurt program. . . La amiază, vasul acostează din nou la Mangalia. Şahinşa­hul Iranului luîndu-şi rămas bun de la gazde a mulţumit cu căldură pentru momentele pe­trecute la bordul navei­ şcoală Mircea şi le-a urat succese în desăvîr­şirea pregătirii mari­năreşti. După-amiază Şahinşahul I­­ranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr şi împără­teasa Farah împreună cu vi­cepreşedintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş , şi cele­lalte persoane oficiale s-au înapoiat cu un avion special în Capitală. (Agerpres) înalţii oaspeţi iranieni sunt primiţi cu multit simpatie şi de către turişti din străinătate şi din ţară aflaţi pe litoral unul dintre cele mai interesante monumente de arheologie .­Edificiul roman cu mozaic din Constanța Slobozia. Fabrica de produse lactate a intrat in probe tehnologice SLOBOZIA (Co­­f resp. R.I.). Un nou­­ obiectiv de pe­­ platforma indus­trială a orașului Slobozia a intrat în probe tehnolo­gice. Este vorba de Fabrica de pro­duse lactate la care, în final, se vor prelucra zilnic 130000 litri lapte. Din această canti­tate, se vor reali­za anual 2 000 tone lapte praf, 1 500 tone brînze­­turi, iaurt şi di­verse alte produse­­ lactate. Notra uni­­t­­ate industrială ialomiţeană este­­ dotată cu utilaje­­ moderne de mare 1j capacitate, livrate în cea mai mare­­ parte de furnizori­i interni. Inaugurarea unei noi linii aeriene Londra-Bucureşti Ieri a aterizat pe aeroportul internaţional Bucureşti-Oto­peni avionul „Trident-Two“, aparţi­­n­înd societăţii aeronautice en­gleze pentru Europa R.E.A., care inaugurează o nouă linie inter­naţională directă între Londra, şi Capitala ţării noastre. După circa trei ore de zbor, şi o escală la Budapesta avionul a adus in ţar­a noastră un grup d­e ziarişti şi reprezentanţi ai diferitelor agenţii de turism din Marea Britanie, care vor vizita România­ la invitaţia O.N.T. şi , a TAROM, în vederea extinde­rii turismului, valorif­icind po­sibilităţile pe care le oferă noua linie aeriană directă. Cu acelaşi avion a sosit la Bucureşti şi dl. Roy Watts, di­rectorul comercial al B.E.A., pentru semnarea contractului comercial încheiat între socie­tatea britanică şi TAROM, ca urmare a dezvoltării relaţiilor­ economice între cele două ţări, şi a rezultatelor bune înregis­trate­ pe linia directă Bucureşti î­n Londra inaugurată în urmă­­ cu trei­ ani de TAROM. Motoare electrice totalizind 3 000 kW, o locomotivă Diesel­­electrica, transformatoare însumînd 60 000 kVA, iată numai cîteva din produsele pe care colectivul uzinei „Electroputere" din Craiova le va livra suplimentar în acest an. Imaginea de mai sus prezintă un aspect de la fabrica de aparataj electric, secţia de întrerupătoare de mare putere ." Patriotismul neţărmurit şi puternica so­lidaritate umană ce însufleţesc­ în aceste­­ zile pe toţi cetăţenii de pe meleagurile doljene se manifestă, prin muncă­­ neobo­sită pentru obţinerea de producţii supli­mentare , peste sarcinile planului de stat, peste angajamentele luate la începu­tul acestui an, înalta responsabilitate ci­vică faţă de patrie şi partid, faţă de des­tinele societăţii noastre contemporane, constituie şi pentru oamenii muncii­­ din economia Doljului factorii hotăritori ce au determinat imboldul de a suplimenta angajamentele iniţiale cu o producţie in­dustrială în valoare de 25 600 000 lei. Anga­jamentele au fost, de asemenea majora­te, cu economii la preţul de cost în va­loare de 5 milioane lei şi beneficii supli­mentare de 5,6 milioane Iei. Sinteza­­valo­rică a acestor eforturi înglobează între alte produse, o locomotivă Diesel elec­trică, motoare electrice totalizind 3 000 kw, transformatoare totalizind 60 000 KVa, 10 000 tone de azotat de amoniu, confecţii în valoare de 3 000 000 lei, 500 tone tic ulei comestibil, 1 000 tone de zahăr, 150 tone de conserve sterilizate şi alte produse. Cu eforturi susţinute," colectivele între­prinderilor industriale din judeţul nostru au încheiat primele cinci luni ale anului obţinînd rezultate bune in realizarea in- ■ dicatorilor de plan. Bilanţul încheiat de­monstrează posibilităţile de care dispune economia Doljului ,pentru îndeplinirea angajamentelor majorate, înaltul patrio­tism al tuturor celor ce­ muncesc. Planul producţiei globale a fost îndeplinit în pro­porţie de 103 la sută, iar la producţia mar­fă vândută şi încasată a fost obţinuţi o depăşire valorică de aproape 40 008 000 Iei. Combinatul­­chimic, uzinele „7 Noiem­brie“, „Electroputere“, Uzina mecanică de material rulant, UEIL Craiova, Fabrica de­­ conserve Calafat şi alte întreprinderi in­dustriale­ au obţinut rezultate remarcabile în soluţionarea, complexelor, probleme pe care le ridică organizarea superioară a producţiei şi a muncii, folosirea raţiona­lă, cu randament cit mai înalt a capaci­tăţilor de producţie, materiilor prime şi materialelor. Eforturile oamenilor mun­cii puse în slujba refacerii economiei na­ţionale, găsesc cîmp larg de manifestare în schimburi prelungite, in zile de repaus transformate în zile de lucru. ing. Constantin Băbălău Prim-secre­tar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Com­etului Executiv al Consiliului popular judeţean Dolj, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste Caracteristică pentru eforturile deosebite depuse în aceste zile de toate colectivele întreprinderilor noastre este activitatea­ pozitivă de la Combinatul chimic Craiova, unitate ce deţine o pondere mare d­in eco­nomia judeţului.­ pentru , suplinirea pro­ducţiei ce nu se realizează in zonele ca­lamitate Combinatul şi-a dublat angaja­mentele luate iniţial. Cu deosebită grijă, comitetul judeţean de partid, comitetul de, partid ,din combi­natul chimic şi comitetele de partid din celelalte unităţi de producţie militează pentru dezvoltarea spiritului de răspunde­re din partea tuturor factorilor. Analizele asupra celor mai importante loturi ale a­ctivitâţii întreprinderilor, or­ganizate de comitetul judeţean de partid­­, sprijinul ministerelor tutelare şi in pri­mul rînd al Ministerului Industriei Chi­mice, îndrumarea competentă, au • con­stituit de asemenea factori de progres ne­întrerupt în­­activitatea­­curentă şi de­ per­spectivă la întreprinderi cum sunt combi­natul chimic, uzinele ,constructoare­a de maşini şi altele. Decadal, comitetul jude­ţean de partid a iniţiat analize in între­prinderile de confecţii,alimentare, de in­dustrie locală, prefabricate din­ beton, co­operaţia meşteşugărească etc. urmărind înlăturarea deficienţelor, depăşirea greu­tăţilor în aprovizionare sau de altă natu­ră. In acelaşi mod s-a acţionat şi in ce priveşte realizarea producţiei pentru ex­port, sprijinul comitetului judeţean de partid concretizîndu-se în realizarea sar­cinilor la majoritatea întreprinderilor din judeţ şi în depăşirea obligaţiilor contrac­tuale cu mărfuri livrate la ex­port în va­loare de 17 122 000 lei valută. Inventarierea şi punerea în valoare a rezervelor existente a constituit o altă preocupare urmărită­ cu consecvenţă în industria judeţului nostru pentru obţine­rea unor sporuri de producţie care să con-, tribuie­ la suplinirea pierderilor suferite de­ economia naţională în urma inunda­ţiilor. Pe această linia, se înscrie şi un studiu referitor la modul cum este folosi­tă capacitatea maşinilor-unelte în între­prinderile constructoare de maşini şi în atelierele mecanice ale celorlalte Intre-,­prinderi, în scopul unei cit mai complete încărcări a capacităţii acestora. Din nu­mărul de maşini existente, 92 constituiau rezerve de capacităţi neutilizate ; din aces­tea o treime vor fi folosite la echiparea noilor suprafeţe de producţie iar circa 50 la sută urmează să fie redistribuite. S-a renunţat la repartiţii pentru şase maşini­­ur­elte comandate pentru acest an. De a­­semenea, în unele întreprinderi — cum este cazul­­ combinatului chimic — utila­jele atelierelor mecanice urmează să fie folosite în trei schimburi prestind lucrări pentru unităţi din aceleaşi ramuri. Reproiectarea unor produse, mai buna organizare a debitării laminatelor sau uti­lizarea unora de dimensiuni apropiate de cele ale reperelor în care urmează să fie transformate, utilizarea deșeurilor recupe­rabile etc.­ au constituit surse importante de economisire, depistate cu grijă, prin studii la­ fiecare­ loc de­ muncă, in atelie­rele şi secţiile întreprinderilor. Drept re­zultat, în primul trimestru al anului, în întreprinderile judeţului nostru s-a econo­misit o cantitate de 848,2 tone metal din care aproape jumătate la uzina „Electro­putere“, un sfert în întreprinderea de­? prefabricate din beton etc. Acţiunea or­ganizată de comitetul judeţean de partid s-a extins in cursul lunii mai, asupra tu­turor consumurilor de materii prime şi­­materiale­­din întreprinderile industriale ale judeţului. In activitatea de îndrumare şi conducere concretă a economiei judeţului pornim de la considerentul că îndeplinirea sarci­nilor trasate de Congresul al X-lea al par­tidului, a îndatoririlor ce ne revin îrn re­facerea zonelor calamitate, trebuie­­ să se bazeze pe fructificarea tuturor posibilită­ţilor şi rezervelor de care dispunem. Nu­mai­ astfel putem fi­­siguri că eforturile pe care le facem vor fi încununate de succes. Foto : NICU VASILE MINCĂ NEOBOSITĂ PENTRU OBŢINEREA UNEI PRODUCŢII SUPLIMENTARE Pagina a 3-a — 30 iunie 1970 Pe platforma industrială Tîrgovişte Două mari întreprinderi industriale In construcţie echea cetate de scaun-­­ Tîrgovişte, adaugă, în a­­ceşti ani, valorii sale is-­­ torice, tabloul unui oraş, în­­ ptină efervescenţă economică,­­ Platforma industrială a cărei­­ construcţie a început aici în­­ acest an va ridica în 1975 po p­­­­­tenţialul industrial al judeţului­­ Dîmboviţa cu 50 la sută faţă­­ de 1970. Ea va cuprinde trei­­ mari obiective industriale : u­­zina de strunguri, cea mai mare de acest fel din ţară, care va produce anual 9 500 strunguri de diferite tipuri ; uzina ,­Romlux“, din halele căreia vor ieşi peste 100 de milioane becuri pe an (fluo­rescente, cu vapori de mercur şi normale) şi uzina de oţeluri înalt aliate, a cărei construc-­­­ţie urmează să înceapă tot in­­ acest an şi să se încheie în cincinalul următor. Cum lucrările la primele două uzine’ sunt­ în plină des­făşurare, l-am rugat pe ing. AUREL MICU,­­ directorul grupului de şantiere pentru construcţia platformei indus­triale Tîrgovişte să ne dea li­nele amănunte privind stadiul în care se află lucrările la cele două uzine. — La uzina de strunguri, lu­crările au­ început în luna martie iar la finele trimestru­­­­lui II preliminăm realizarea a 80 la sută din planul pe acest an. Acum se lucrează la funda­ţiile halei monobloc- una din­tre cele mai mari ale viitoarei uzine. Se definitivează drumu­rile din incintă şi se pregătesc pistele pentru prefabricarea stîlpilor halei. La „Romlux“ lucrările au început în luna mai şi se gă­sesc acum în fază de decapare a stratului vegetal şi de exe­cutare a împrejmuirilor. „ Recuperarea pagubelor pricinuite economiei naţionale necesită intensificarea ritmu­rilor în toate, sectoarele. Dv. ce sarcini suplimentare v-a­ţi astimat ? — Am fost solicitaţi de M.I.C.M. să devansăm terme­nul de punere în funcţiune a uzinei de strunguri d­in tri- j mestrul I. 1972 în trimestrul IV 1971 (e vorba de o primă capacitate de 5 009 strunguri, anual) iar ministerul nostru — M.C.I., înţelegînd necesitatea scurtării termenelor de pune­re în funcţiune, ne-a supli­mentat planul de producţie pe anul 1970, la această lucrare, cu 10 milioane lei şi la ,,Rom­lux“ cu 5 milioane lei. In­ configuraţia noilor ter­mene, va trebui să atingem la finele anului următoarele sta­dii fizice : La uzina de strun­­­­guri, închiderea halei mono­bloc, terminarea fundaţiilor la restul lucrărilor conexe şi con­struirea drumurilor de acces. Aceasta va asigura posibilita­tea continuării lucrărilor pe timpul iernii şi scurtarea ter­menului cu cel puţin trei luni. La uzina .,Romlux“, ne pro­punem ca pină la 31 decem­brie hala de fabricaţie pentru cele 4,5 milioane becuri fluo­rescente tubulare să aibă scheletul de rezistenţă termi­nat. — Ce condiţii credeţi că mai trebuie asigurate pentru ca sarcinile propuse să fie, nu­— Ministerul Industriei Ma­terialelor de Construcţii să ne pună la îndemînă prefabrica­tele din beton în trimestrul III­ iar beneficiarul uzinei „Romlux“, M.I.C.M., să ne asigure proiectele de execuţie pentru haia de sticlărie. In privinţa materialelor şi utilajelor necesare executării acestor lucrări în ritmul pro­pus, Ministerul Construcţiilor Industriale a luat toate măsu­rile necesare AL. MIHAI corespondentul , „României libere“ Blocuri de locuinţe date in folosinţă , CLUJ (coresp. K.I.).­­ Con- I structurii clujeni de pe şantie­rul de locuinţe din cartierul­­ Gheorghifeni, au­ reuşit ca în pri­ma jumătate a anului să pre­dea beneficiarilor un număr de­­ peste 800 de apartamente, faţă de 636 cit era prevăzut pe aceas­tă perioadă. Pînă la finele anu­lui tot in acest cartier se vor mai da in folosință încă un nu­măr de 1 609 de apartamente. ALBA ÎL LI­A (coresp. III.). — : In oraşul Alba Iulia se con- i­struiesc suplimentar 240 de a­­partamente pentru familiile si­nistrate. Pînă acum au si fost­­ predate 50 de apartamente. MEDIAȘ (coresp. R.I.). — în­­ localitate a fost dat în folosinţă , pentru familiile sinistrate, a­­l doilea bloc, cu 60 de apartamen­te. 30 de­­ apartamente au fost mobilate gratuit­ cu cele nece­sare locatarilor : somiere, foto­lii, bucătării şi chiar vase. SIBIU (coresp. R.I.).­­­ La Ag­nita s-a dat­ în folosinţă cu 42 de zile înainte de termen un nou bloc de locuinţe cu 20 de apartamente. In prezent con­­t structorii din Agnita lucrează la­­ finisarea exterioară a unui alt bloc de 20 apartamente proprie­­­­tate personală care va fi predat beneficiarilor cu 43 de zile îna­inte de termen. TG. JIU.­­ Colectivul între­prinderi­i de­­ construcţii din cadrul judeţu­lui Gorj a dat in folosinţă în ultimul timp 76 de apartamente în localitatea Sa­­du, .210 în­­ oraşul Tg. Jiu, iar alte­ 140 se află în finisaj. In acest fel, au fost îndeplinite sarcinile de plan revenite pe prima jumătate a­ anului.

Next