România Liberă, august 1970 (Anul 28, nr. 8017-8041)
1970-08-04 / nr. 8019
Pagina a 2-a — 4 august 1970 SOiWÁJ imo BIBLIOm — Care este rolul unei biblioteci de cartier? — Rolul unei biblioteci de cartier este de a contribui la ridicarea nivelului cultural al tuturor cetăţenilor, de a populariza principalele opere literare, autori, de a oferi mijloace de informare în „toate ” ciprpeniile. Organizăm acţiuni de masă pentru a lărgi contactul dintre autori şi cititorii noştri. Astfel de întîlniri permit cititorilor să afle amănunte interesante despre operele autorilor, sa-i cunoască pe aceştia, permit autorilor să ia cunoştinţă direct de interesul cititorilor, de observaţiile lor. O bibliotecă de cartier poate fi totodată, şi în ultimul timp este tot mai mult, şi un mare sprijin pentru şcoală. — Cum ? — In primul rînd furnizînd elevilor pe perioada vacanţei, ca şi în timpul anului, cărţile înscrise pe programa analitică. Anul acesta a existat o preocupare mai accentuată a şcolilor de a face recomandări de lectură : ca urmare, elevii, cititorii noştri cei rar numeroşi, vin cu liste cuprinzînd cărţile indicate... Avem şi noi, de altfel, o listă sumară cu cărţile necesare pe diverşi ani de studii... •— Ce se citeşte îndeosebi ? — Clasicii, în primul rînd. Ai literaturii române şi ai literaturii universale. Greutatea este de a face faţă solicitărilor. Noi avem cite 3—4 exemplare din principalele lucrări clasice române... Am mai mărit numărul prin recuperarea unor ediţii mai vechi şi am ajuns la 7—8 exemplare... Dar tot e greu de răspuns solicitărilor, mai ales că nu se găsesc nici în librării Apar rareori, şi în tiraj mic.. Nu se găsesc, ca urmare, nici în anticariate... Poate că e şi o „neglijenţă“ a părinţilor, care ar trebui, după părerea mea, să construiască din timp o bibliotecă copilului cu cărţile de bază, necesare atît la şcoală, cit şi pentru instruirea lui personală... — Aveţi mulţi elevi printre cititorii dumneavoastră ? — Foarte mulţi- Majoritatea au peste 14 ani. Cam 1 700 Ceilalţi sînt muncitori, tehnicienişi funcţionari, studenţi, pensionari etc. — Ce citesc elevii ? — De obicei, cărţile cerute la şcoală. Apoi, sînt foarte solicitate nişte colecţii utile ca „Radiotehnică“, „Radio TV“, „Mîini îndemînatice“. Cărţile acestea cuprinzînd îndrumări pentru activităţile practice sînt cerute nu numai de elevi ci şi de muncitori, tehnicieni. Adesea înregistrăm o adevărată avalanşă la raftul cu cărţi tehnice. — Literatură contemporană se citeşte ? — Da, deşi ceva mai puţin decit clasicii. Printre autorii cei mai solicitaţi se numără Fănuş Neagu, Nicolae Breban, Eugen Barbu, Alecu Ivan Ghika, Marin Preda, care este cerut şi la şcoală... — Poezie ? — Poezie mai puţin. Foarte puţin chiar, în afară de Marin Sorescu. — De ce ? — Totdeauna poezia s-a citit mai puţin. In afară de poeţii foarte buni, cei ceruţi şi la şcoală: Eminescu, Argnezi, Coşbuc, Goga, Marin Sorescu, în schimb, e cerut tot timpul. Nuvela, de asemenea, e citită mai puţin. Mi se cere întotdeauna „un roman serios“. Cineva mi-a spus despre nuvele ,.tocmai cînd citeam mai cu foc s-a isprăvit, daţi-mi un roman, mai bine“. Se citesc mult cărţile de expediţii geografice şi, mai ales cele tratînd despre al doilea război mondial. Nu numai cele beletristice, ci şi cele pur istorice. Şi foarte mult, cele de aventuri. — De ce ? — Oamenii caută cărţi care să-i destindă.. Elevii le preferă pentru acţiune, cred... (Ventaniuc Aurelia, bibliotecar). — Mă pasionează. Au eroi pozitivi, negativi..Aş vrea să fiu ca ei, ca cei pozitivi, bineînţeles. Sunt deosebiţi, caută dreptatea. Robin Hood. Wilhelm Tell (Stelian Ilău, elev clasa a 8-a şcoala generală nr. 76). — Dar, „Wilhelm Tell“ este o carte de aventuri, nu — Da, dar e ca un erou din cărţile de aventuri. — Care este autorul dumitale preferat ? — Stevenson. — Şi cartea ? — Insula misterioasă. ★ — Prefer colecţia „Aventura“, „Enigma“. Sunt mai captivante. Totuşi am citit şi altele care mi-au plăcut : „Nopţi înfrigurate“, de Aurel Mihale „Capitolul 23“ de Radu Nor. (Doina Kiss, clasa a X-a, liceul energetic). + — Mi-a plăcut mult „Lovitura de graţie“. Foarte bună intr-adevăr. Am citit-o pe nerăsuflate (Anghel Tudor, matriţer „Timpuri noi“) + — înainte citeam mai mult cărţile de aventuri, dar mi-am dat seama că la şcoală nu-s prea folositoare. Acum citesc cărţile din programa pentru clasa a 8-a, citesc şi cărţi de poezii. îmi plac, am scris şi eu cîteva (Iordache Toana clasa a 8-a Şcoala generală nr. 81). ★ — Ce cărţi citite în ultimul timp ţi-au plăcut in mod deosebit ? — „Roşu şi negru“ şi „Crimă şi pedeapsă“, din care am găsit numai primul volum şi nu reuşesc să-l „prind“ pe al doilea... — Ţi le-a recomandat cineva, cum le-ai ales ? — Despre „Roşu şi negru“ mi-a vorbit cineva. Ce cărţi au ales : Iordache Ioana, elevă , Mînăstirea din Parma, Slavici (Nuvele), Iorga (Oameni care au fost), Stelian Ilău, elev : Ghica (Scrisori către V. Alecsandri). Octavian Goga. Doina Kiss, elevă : Eliade Rădulescu, N. Bălcescu. Negruzzi (Alexandru Lăpuşneanu) Anghel Tudor, matriţer , colecţia „Magazin istoric“ 1970. Ciocoi Aurora, şlefuitoare, „Arta modei“: Ivo Andric (Cronica din Travnik) Ilie Constantin, Charles Dickens, Radu Theodora Isbăşescu Elena ; funcţionară : Eugen Barbu (Nuvele), Flaubert (Doamna Bovary), muncitor necali- Spre Antarctica: Iacob Petre, ficat, I.M.B. , de Suziumov, — Dar revistele ? — „Magazin istoric“, ca toate celelalte cărţi de istorie, este cerut mult. Aceasta ne-a determinat să-l dăm acasă ca pe cărţi, deşi revistele se consultă aici... Mai sunt citite revistele de ştiinţă şi tehnică, „Lumea“ de cîţiva cititori permanenţi, şi, bineînţeles, „Cinema“, „Magazin“, „Flacăra“, „Femeia“. — Cum puteţi influenţa gustul cititorilor dumneavoastră ? Interveniţi, uneori, pentru a corecta unele tendinţe în lecturile tinerilor, schimbaţi preferinţele cititorilor ? Cum îi atrageţi ? — Da, putem influenţa în măsură importantă gustul cititorilor. Prin discuţii, întotdeauna discut cu fiecare cititor in parte să-i aflu preferinţele, pregătirea, interesul. Mulţi dintre ei, dintre cei vechi, care vin de ani de zile aici, îmi spun ..daţi-mi dumneavoastră ceva, ştiţi mai bine...“. Am cititori cărora le place de pildă, istoria Mai greu e cu cei cu aventurile... Foarte greu reuşesc să-i atrag pe alt făgaş.. Ii atragem pe cititori prin prezentarea noutăţilor în vitrină. S-a întîmplat ca imediat după amenajarea vitrinelor cu cărţi pe diferite teme să vină cetăţenii să ni le ceară... Părinţii vin şi ne cer şi ei cărţi în legătură cu educaţia adolescenţilor... Sau cărţi de specialitate, şi fireşte, în ultimul timp, cărţile de auto. Poate ar trebui să găsim nişte modalităţi pentru a-i apropia mai mult pe cititori, şi, în special pe elevi, de — De cit timp bliotecară aici ? poezie. . sintefici— De 18 ani. Am cititori care au făcut toată şcoala citind la biblioteca noastră... — Şi, cum vi se pare, comparind diferite perioade din experienţa dumneavoastră, interesul pentru carte a crescut ? — Da A crescut mult, deşi, dacă mă gîndesc bine, a existat întotdeauna, cu toate oscilaţiile înregistrate. TIA ŞERBANESCU FIŞĂ INFORMATIVĂ Biblioteca „BĂRBU LAZAREANU", Calea Văcăreşti, sector IV Bibliotecar şi interlocutor: AURELIA VENTANIUC Cititori : 1920 Cărţi: 23000 intilnire cu Belmondo Călătorul care a descins primil, sîmbătă după amiază, pe aeroportul Otopeni, din cursa Paris-București, se numea : Jean Paul Belmondo. Cu sacul de voiaj într-o mină, el s-a oprit o cupă pe prima treaptă a scării de coborîre pentru a-i strînge cu cealaltă mină mina comandantului aeronavei TAROM. Apoi, cu un zimbet familiar pe chip, cu părul puţin răvăşit de vînt, a coborit spre noi — grupul de ziarişti care-i venisem în întâmpinare. — Fiţi binevenit în România, domnule Belmondo, i-am spus. Mi-a strins mina Şi mi-a replicat simplu, amical : — Mulţumesc. Sunt bucuros că timpul este la fel de senin ca la Paris. — Aţi zburat deasupra ţării noastre. Cum vi se pare România ? — într-adevăr, am zburat deasupra ţării dv., dar la mare înălţime şti erau straturi de nori sub mine. Vreau deci să încep s-o cunosc de acum înainte... Pornim către aerogară, într-un alai ,,profesional" , cu microfoane, cu foto şi cine-reporteri. Paradoxal, emoţia celor care vor să-i reţină chipul sau replicile creşte pe măsură ce interlocutorul nostru celebru se simte tot mai comod printre noi. Probabil, şocul produs de confruntarea cu formula „monstru sacru", pe care şi revistele noastre ilustrate au împrumutat-o din vocabularul publicităţii mondiale. — Cunoaşteţi cinematografia noastră ? — Mai ales prin prieteni care au făcut filme in România. Claude Rich, de pildă. — Credeţi că filmul „Mirii anului IV, pe care-l veţi începe la Braşov ,va fi un film bun ? — Am citit scenariul. Este o poveste de dragoste din anul 1789, foarte frumos scrisă de Rappeneau şi Boulanger. Dacă subiectul e bun, mai trebuie ca regizorul şi actorii să fie buni; apoi ţara dv. îmi place şi cred că totul va merge bine. — Acesta va fi un film istoric. Ce credeţi despre filmul istoric? — Am mai făcut doar unul singur : „Cartouche“, in 1962. Cred că filmul lui Rappeneau va fi un film bun. — Publicul nostru vă apreciază mult... — Știu, pentru că primesc multe scrisori și din România. De aceea, vreau să-i transmiteţi că sunt încântat să mă aflu în ţara lui. De altfel, amabilitatea şi gentileţea i-am simţit-o încă de la urcarea in avion. Echipajul cursei TAROM a fost deosebit de atent cu mine. — O întrebare mai generală : credeţi că filmul are o menire de împlinit şi care anume ? — Să dea oamenilor fericire... Belmondo este imediat recunoscut de către cei aflaţi în aeropavă. Este înconjurat de călători, i se întind carnete pentru autografe. Cu greu scapă din mulţime ca să poată sui în automobilul care-l duce imediat la echipa de filmare. — Vedeţi, îmi spune el, familia mea este în vacanţă la ţărmul Mediteranei. Pe cînd eu, muncesc, n-am concediu... înainte de despărţire, îmi dă autograful destinat cititorilorRomâniei libere". Apoi, pleacă, făcînd prietenos cu mîna — dar nu înainte de a-mi promite un nou interviu, la Braşov. — Stau în ţara dv. trei luni. Aşa că avem timp destul... EUGEN ATANASIU Pentru ziarul „România liberă“ cu simpatia mea J. P. BELMONDO Î'bc, .£*."5.0 a M tfiM, D L.' C O U TEATRE S'JZANA• Teatrul de operetă la Teatrul de vară , Herăstrău", ora 20; SONTUL LUNII: Teatrul „C. Tănase" la Grădina Boema, ora 20; cinematografie: SUNF.TUI. MUZICII : Patria 111 86 251 orele 9 — 12.45 - 16.30 — 20.15 NOUL ANGAJAT: Victoria ile 28 79), orele 8.45 - 11 — 13.30 — 16 — 18.15 - 10.30 FRATII SAROYAN: Central (14 12 24) orele 9,30 - 11,45 — 14 — 16,15 - 18 30 - 20,45 PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE ROMANESTI: Timpuri Noi (15 61 10), orele 9—21 in continuare. MONSTRII: Republica (11 03 72), orele 6,45 — 11,15 — 13,45 — 16,15 — 18 45 — 21,15; Stadionul Dinamo, ora 20,15; Capitol (16 29 17), orele 9,15 — 11,30 — 14 — 16,15 — 18,30 — 20,45, Favorit (31 06 15), orele 10 — 13 — 15,30 — 18 - 20,30 TIFFANY MEMORANDUM: Luceafărul (15 87 67), orele 9 —01 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21, Doina grădină, ora 20,15, București (15 61 54), orele 8,45 — 10,45 — 12,45 — 14,45 — 16,45 — 19 — 21, Grădina Festival, ora 20,15, Sala Palatului, ora 19,30, CĂSĂTORIE IN STIL GREC: Festival (15 63 84), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16, — 18,30 — 21 STRĂINII: Lumina (16 23 35), orele 9—16,15 în continuare 18,30 — 20,45 AFURISITUL DE BUNIC: Doina (16 35 38), orele 11,30 — 13,45 — 16 — 18,15 — 20 30 PROGRAM PENTRU COPII: Doina, ora 10 JANDARMUL SE ÎNSOARĂ: Feroviar (16 22 73), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30, Modern (23 71 01), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30, Arenele Romane, ora 20,30, Melodia (12 06 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 PETRECEREA : Excelsior (18 10 88), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 21 ; Gloria (22 44 01) orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Flamura (23 07 40), orele 11 — 16 — 18,15 — 20,30 ARGOMAN SUPERDIABOLICUL: Grivița (17 08 58), orele 10,30 — 16 — 18,15 — 20,30; Aurora (35 04 66), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,15; Grădină, ora 20,30; Tomis (21 49 46), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 15,45 — 18,15; Grădină, ora 20,15 OMUL PE CARE-L IUBESC: înfrăţirea între popoare (17 31 64), orele 17,30 — 19 SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO: Buzeşti (15 63 79) orele 15,30 — 18; Grădină ora 20,15; Volga (11 91 26), orele 16 — 18,15 — 20,30 FREDDY ȘI CINTECUL PREERIEI: Dacia (16 26 10), orele 8,45—20,30 in continuare ACEASTA FEMEIE: Bucegi (17 05 47), orele 10 — 16 - 18,45 — 20,30; Grădină ora 20,30; Miorița (14 27 14), orele 11 — 14 30 — 17,15 — 20; Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18; grădină, ora 20,15 PAN WOLODYJOWSKI: Floreasca (33 29 71), orele 15,30 — 19, Arta (21 31 86), ora 16, grădină ora 20 OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT: Unirea (17 10 21), orele 15,30 - 18 JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET: Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 — 17.45 — 20 CRĂCIUN CU ELISABETA: Ferentari (23 17 50), orele 15 30 — 18 — 20,15 MY FAIR LADY: Giuleşti (17 55 46), orele 15,30 — 19 PRIETENI FĂRĂ GRAI : Cotroceni (13 62 56), orele 15,30 — 17,45 — 20 PRIMUL AN DE CĂSNICIE : Pacea (31 32 52), orele 16 — 18 — 20 CEI CINCI DIN CER: Crîngaşi (17 38 81), orele 15,30 — 18 — 20,15 MARILE VACANŢE: Viitorul, orele 15,30 — 18; Grădina Rahova, ora 20,15 DEPARTE IN APUS: Viitorul (11 48 03), ora 20 30 CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE: Moșilor (12 52 93), orele 15 30 — 18; grădină, ora 20,15 JOCUL CARE UCIDE: Popular (35 15 17), orele 15,30 — 18 — 20,15 VARI OK: Munca (21 50 97), orele 16 — 18 — 20 FERESTRELE TIMPULUI: Cosmos (35 19 15), orele *,5,30 — 18 — 20,15 MARF.I.11 SF.MN ALBASTRU: Flacăra (21 35 40), ora 15,30 Festivalul Slănicului... frumoasa staţiune balneară de la poalele munţilor Nemira a început duminică tradiţionalul Festival al Slănicului. El a fost deschis printr-o paradă a portului popular, după care s-a desfăşurat un concurs al ansamblurilor folclorice din judeţele Bacău, Suceava, Buzău, Vrancea şi Vaslui, printre manifestările înscrise în programul celor 7 zile cit va dura festivalul se numără vernisajul unei expoziţii de artă populară, o şezătoare literară, concursuri ale formaţiilor corale, recitatorilor, orchestrelor şi soliştilor de muzică uşoară, colocvii pe temele : „Creaţia populară şi coordonatele contemporaneităţii“ şi „Microspectacolul satiric în mişcarea artistică de amatori", spectacole de teatru şi altele. ...şi al folclorului vrîncean La Focşani şi Năruja s-a deschis faza finală a festivalului folcloric vrîncean aflat la cea de a 5-a ediţie. Cu prilejul manifestărilor, la muzeul de etnografie din Focşani s-a deschis o expoziţie de artă populară, iar la Crîngul Petreşti şi în comuna Năruja au avut loc spectacole folclorice şi parade ale portului vrâncean, la care şi-au dat concursul şi numeroşi artişti amatori din judeţele Bacău, Suceava, Vaslui, Galaţi şi Buzău. CURTEJI - CETĂŢENESC A In drumeţie cu... televizorul Nu este o figură de stil. Foarte frecvent, din comuna Stîlpeni pot fi văzuţi plecind în drumeţie, spre Cîmpulung sau Piteşti, oameni care duc cu ei televizoare sau aparate de radio defecte. N-aş dori să se înţeleagă prin această remarcă că aparatele respective sînt de proastă calitate. Dar este normal ca în această comună, cu peste 7 000 de locuitori, și unde aproape in fiecare casă există televizor ori aparat de radio, ca acestea să se mai defecteze din cînd în cînd. In această mare comună, cu elemente de urbanizare evidente, nu există în prezent nici o unitate pentru reparat astfel de aparate. Spunem, în prezent, deoarece anul trecut a existat o unitate cu profilul respectiv, unitate ce aparţinea Uniunii judeţene a cooperativelor meşteşugăreşti Argeş. Autodizolvîndu-se însă, oamenii nu mai au altă cale decit să pornească la drum solicitând serviciile cooperativelor din Cimpulung sau din Piteşti. Cît îi costă această drumeţie se poate uşor imagina. Nu există adunare sătească în care locuitorii din Stîlpeni să nu ceară rezolvarea respectivei probleme. Transmiţindu-ne această doleanţă, cititorul nostru DUMITRU1 IONESCU îşi exprimă — în scrisoarea adresată redacţiei — speranţa că ea va fi desigur recepţionată de forurile in drept, care vor studia posibilităţile existente in vederea reînfiinţării în această comună a secţiei de reparat aparate de radio şi televizoare. Semnătura obligă In nota apărută sub acest titlu, la rubrica de faţă, cititorul nostru VICTOR PASĂRE din Bucureşti semnala unele lipsuri constatate în activitatea salariaţilor de la oficiul poştal din comuna Balta Doamnei, judeţul Prahova, lipsuri constatate cu ocazia trimiterii unui mandat poştal (ajuns la destinaţie după aproape o lună de zile de la expediere). El menţiona, totodată, obligaţia care revine celor ce intervin intr-un fel sau altul de-a lungul întregului proces de manipulare a mandatelor, obligaţie adesea încălcată. In cazul de faţă se cerea, deci să se afle de ce natură sunt aceste abateri şi nu numai să se afle... Răspunzînd criticilor semnalate, Direcţia de poştă şi difuzare a presei din Ministerul Poştelor ne face cunoscut următoarele : „In activitatea agentului, poştal din comuna Balta Doamnei, judeţul Prahova, s-au descoperit (cu ocazia cercetărilor întreprinse) o serie de deficienţe pe linie de exploatare poştală şi lipsă din gestiune, situaţie faţă de care factorul respectiv a fost îndepărtat din serviciu şi i s-a întocmit dosar pentru cercetare penală“. ’AȘTEAPTĂ PINA SE ÎNTUNECA • Flacăra, orele 13 — 20,15 STAPlN PF. SITUAȚIE: Vitan (21 39 82), orele 15,30 — 18; Grădină, ore 20,15 AN1C1KA: Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 18 UN CUIB DE NOBILI: Progresul (23 94 10), orele 13,30 — 18 UN MUSAFIR DE POMINA: Grădina Capitol, orele 20 — 22 MISTERIOSUL X DIN COSMOS : Unirea (17 10 21), ora 20,30 DREPTUL DE A TE NAȘTE: Progresul Parc (23 94 10), ora 20,15 CARTOUCHE: orele 9 — 11 — 13 — 15 — 17 — 19 — 21 Cinemateca (sala Union) (13 49 04, TFIEVKckrNE 18: Microavanpremieră; 18,05: Dialog cu sala. Emisiune pentru tineret. 18,35: Studioul artistului amator; 19,20: 1001 de seri. Emisiune pentru cei mici; 19,30: Telejurnalul; 20: Seară de teatru. Luceafărul de Barbu Stefanescu-Delavrancea; 21,40: Acvanautică. Emisiune de ifrig. D. Cucu; 22.20: Studio dans TV 22:50: Telejurnalul. In imediata apropiere a Gării fluviale din Galaţi a fost construit şi dat în folosinţă un modern obiectiv social. Este vorba de un cămin cu o capacitate de 600 de locuri pentru docherii şi navigatorii direcţiei navale fluviale Galaţi. Dotat cu sală de club, bibliotecă, cantină, săli de mese, cabinet medical, precum şi cu mobilier modern, nou cămin oferă docherilor şi navigatorilor nefamilişti condiţii de viaţă dintre cele mai bune. Foto: NICU VASILE N SERILE LINIŞTITE ALE PRIMARULUI , ştiu cum îşi inaugurează dimineţile primarul din Pietroasele, una dintre cele mai mari comune ale Buzăului. Poate că-i place să iasă intîi în pragul casei şi să arunce o privire ca din întîmplare peste sat şi peste treburile zilei, dar, tot aşa de bine, poate îşi începe ziua precipitat, cu un drum în grabă către primărie şi cu priviri scrutătoare aruncate în dreapta şi nu strigă, examinînd necruţător treburi gospodăreşti, cite sunt date, prin firea lucrurilor, în grija unui primar. Cu siguranţă însă că Aurel Vîlcu, primarul din Pietroasele, are toate motivele săşi petreacă serile liniştit. Bilanţulgospodăresc al comunei sale ii dă dreptul la linişte. Ce înseamnă rezerve locale ? Aurel Vîlcu nu face expuneri pe această temă, ci demonstraţii practice. In concepţia lui şi a concetăţenilor săi, rezervele locale sunt unul şi acelaşi lucru cu spiritul gospodăresc. Căminanul cultural, ultimul edificiu al comunei, şi-a lansat invitaţiile inaugurale cu foarte puţin timp în urmă. In alcătuirea zidurilor sale a intrat cărămida produsă în comună, iar din cheltuielile prevăzute în deviz, doar două treimi au fost necesare, restul a fost suplinit prin muncă obştească, prin acţiuni patriotice iniţiate de cetăţeni. Ca şi în alte rînduri, spiritul gospodăresc a acţionat şi rezervele locale de energie şi materiale de construcţie au fost puse în valoare. Munca, la Pietroasele, n-are, cum s-ar părea, un caracter idilic. Se fac eforturi serioase pentruobţinerea unor rezultate gospodăreşti meritorii, nimic nu vine de-a gata. De doi ani, se string fonduri pentru asfaltarea unui drum După construcţia de edificii social-culturale, a devenit actuală şi o astfel de treabă, care vorbeşte de la sine despre stadiul şi aria de circumscriere a iniţiativei gospodăreşti la sate. Lucrările de asfaltare au început. Covorul de asfalt îl va turna, contra plată, direcţia de drumuri, dar toate celelalte lucrări se execută de către cetăţeni Din şoseaua naţională, pînă în inima satului Şarînga, îşi deschide cale asfaltul. Pînă în centrul celuilalt sat. Pietroasele, drumul a fost asfaltat Primarul din Săpoca, Dumitru Boţea, a ales un pămînt nisipos, fără nici o întrebuinţare şi l-a destinat unei pepiniere de plopi. Se săturase să umble după ei pe la ocolul silvic. Intri în Săpoca pe o adevărată arepă de plopi, plantaţi de o parte şide alta a şoselei. Zece mii de puieţi stau la dispoziţia gospodarilor din comună, în noua pepinieră, gata să înfrumuseţeze satul, cu talia lor mlădie şi susurul frunzelor. Satele au nevoie de arbori ornamentali, aşa cum au nevoie, în procesul lor de dezvoltare, de noi magazine pentru cooperaţie. De altfel, la Săpoca, s-a şi construit recent unul, aproape în întregime din resurse locale. „Am cumpărat doar ţigla, uşile şi căpriorii“, spun localnicii. Ca şi la Pietroasele, a intrat în funcţiune fabricarea cărămizii. Spiritul gospodăresc are o extindere egală in cuprinsul judeţului, acţionează la aceleaşi impulsuri ? Nu prea. Sunt comune din apropierea Buzăului — Vadul Paşei, de exemplu — unde primarii nu au prea multe motive să petreacă seri şi nopţi liniştite. Primarul Pândele Sava din Cochirleanca se mira singur la o şedinţă de la judeţ, cînd a fost puţin criticat, ce greu se mişcă de o bucată de vreme comuna lui. Pe drumul Buzău— topătari, pe care se toarnă acum asfaltul, cam la vreo douăzeci de kilometri de centrul judeţului, se află comuna Beceni. Este aici, in această vară, o activitate febrilă, motiv pentru care va avea loc şi un schimb de experienţă între gospodarii comunelor din zonă. Cum au ajuns la ei lucrările de asfaltare, cei din Beceni s-au trezit ca dintr-un somn lung. Au început să-şi pună în ordine gospodăriile, să facă loc drumului muţind gardurile şi, pentru că nu erau corespunzătoare, cei mai mulţi îşi clădesc acum garduri din piatră. Iliiieii CONSILIILOR „Cine nu înţelege să vină în intîmpinarea acţiunilor judeţului, are numai de pierdut“. Această opinie, rostită categoric la comitetul executiv al consiliului popular judeţean, are exemplificările ei pilduitoare. Comuna Puieşti a fost solicitată să care piatra necesară pentru lucrările de turnare a îmbrăcămintelor asfaltice. Cetăţenii au înţeles că este în interesul lor să aibă drumuri cît mai bune şi au venit în intîmpinarea acţiunii judeţene. Lucrările de asfaltare sînt în curs. La Pîrscov, unde cererea judeţului a rămas fără ecou, o asemenea lucrare n-a mai fost programată Abia acum, cei din Pîrscov îşi corectează greşeala, au şi cărat o mie de metri cubi de piatră, ca la anul să se toarne şi la ei asfaltul. Spiritul gospodăresc acţionează în mod diferit fiind condiţionat de capacitatea consiliului popular de a declanşa iniţiative care să-i convingă şi să-i mobilizeze pe cetăţeni. Are apoi o mare însemnătate priceperea în organizarea treburilor gospodăreşti, ştiinţa de a găsi şi a pune în valoare resurse locale de cea mai diferită nuanţă. In judeţul Buzău se valorifică rezerve locale de o mare diversitate, de la piatra de calcar de la Măgura (e pe cale să ia fiinţă aici o tabără de sculptură a Uniunii Artiştilor Plastici) şi pînă la pepiniera lui Dumitru Botea de la Săpoca. În utilizarea rezervelor materiale, hotărîtoare este participarea oamenilor la lucru. „Noi dăm ciment şi un meşter“, declară judeţul. La Rîmnicelu, Smeieni, Costeşti, Ulmeni, pe această bază, a început construcţia intensivă de trotuare Şanţurile nu mai au înfăţişarea tradiţională. O îmbrăcăminte din dale de piatră acoperă suprafaţa săpată, dîndu-le o cu totul altă înfăţişare şi configuraţie utilitară. In prima lor etapă, lucrările executate prin muncă patriotică au cunoscut o depăşire, in judeţul Buzău, de peste şapte milioane de lei. Contribuţia voluntară bănească contribuţia în muncă, iniţiativele gospodăreşti din circumscripţii, fondurile rezultate din cota de 0.45 »/„ ce revine comunelor din impozitul pe clădiri se adaugă toate la capitolul rezervelor locale. Lista acestor rezerve este greu de întocmit, ea fiind, într-un fel, nelimitată. Gospodarii din comune au planuri şi înfăptuiri îndrăzneţe. În afara atitor lucrări, devenite „clasice“, se proiectează alimentări cu apă şi alte lucrări de amploare, de natură să aducă satele la nivelul oraşelor. Primarii care au motive să se culce liniştiţi, au dimineaţa gînduri foarte limpezi, care întrunesc aprobarea întregii comune. P. SOLCAN Románia liberó“ COTIDIENE La coş Fictor Simionescu era angajat la I.G.C. Cîmpulurig în calitate de coşar. In virtutea profesiei sale a început să cureţe tot ce găsea în jur. Ştiţi ce a făcut ? I-a convins pe responsabilii unităţilor TAPL din oraş să semneze în alb adeverinţele pentru lucrările executate. Profitând de Voiaj îndeobşte e cunoscut faptul — stabilit de altfel şi prin lege — că traficul de monedă, tentativa de scoatere a unor valori băneşti pe căi ilicite, se pedepseşte penal. Acest lucru îl cunoştea şi J. Roşin din Deva, care, recent, a fost condamnat la cinci ani închisoare corecţională şi confiscarea parţială a averii pentru că, într-o împrejurare, a fost surprins acest lucru. V.S. le completa cu lucrări care nici, nu existau in realitate. Aşa se face că în perioada 1968-februarie 1970, unităţile TAPL din Cîmpulung au plătit în plus la I.G.O. frumoasa sumă de 82 335 de lei. Cum, s-ar spune, bani azvîrliţi la coş dubios la frontieră, în momentul cînd încerca (pozînd în turist) să scoată din ţară, o importantă sumă de bani româneşti. La aceasta s-a adăugat şi faptul că, pe timpul unui alt voiaj în străinătate, a proferat calomnii la adresa țării noastre. Pedeapsa primită îi oferă acum posibilitatea să mediteze mai profund asupra faptelor sale. N-a venit la întîlnire din infractor periculos, pe numele lui adevărat Dragoş Horga, are la activul său condamnări ce totalizează peste 51 de ani (anii de condamnare îi depăşesc de două ori vîrsta). De curînd, fiind salariat la Exploatarea minieră, Leşul Ursului şi avînd ultimul domiciliu în comuna Iacobeni, sub pretext că are de vînzare o mare cantitate de porumb, a indus în eroare şapte persoane de la care a luat o importantă sumă de bani. La scadenţa promisă, în oraşul Gura Humorului ,spre surprinderea celor care se aşteptau la un chilipir sigur, escrocul a dispărut fără urmă. Organele de miliţie sunt pe urmele infractorului. Rubrică redactată de DUMITRU TABACU cu sprijinul corespondenţilor judeţeni UNA PE ZI de MATTY După încheierea campionatului diviziei A de fotbal (masculin), au loc acum partide intre echipe feminine. im litt/, IIIm'iV'ri iV/V, ti if Id!.’1" Whtc, — Bine !... S-aştepţi tu să-ţi mai spun de unde am luat pichetul acela roz cu buline...